Națiunea Armănă

Cele 4 Principii ale Armănamei: Națiunea Armănă non-statală cu Patria cultural-istorică în Balcani (Națiunea Armănă nu are pretenții teritoriale față de statele naționale balcanice și nu este instrument politic al acestor state), Naționalitatea Armănă, Identitatea Națională Armănă și Limba Maternă Națională Armănă! Națiunea Armănă exclude secta eretică și extremistă a makedonomaniei, romanofobă și grecomană („Elada este Patrida noastră!”), și cu asimilaționismele elino-vlah și macedo-român!

marți, martie 11, 2025

Procesul Naționalitatea Armănă versus Ministerul Educației 21059/3/2023

Procesul Naționalitatea Armănă versus Ministerul Educației 21059/3/2023

Dosar 21059/3/2023

Cerere în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023

Email de răspuns ME din 30.06.2023

Cerere de chemare în judecată Tribunalul București 11.07.2023

Întâmpinare ME 16.11.2023

Răspuns Întâmpinare 12.02.2024

Sentința 2941/10.05.2024 a Tribunalului București

Adresa ME 74651/04.10.2024 pentru aplicarea Sentinței 2941/2024

Adresa ME 24040/11.03.2025 pentru aplicarea Sentinței 2941/2024

Adresa ME 24040/27.02.2025 către SGG

Adresa ME 24040/27.02.2025 către MAE

Adresa SGG 20/6778/MD/06.03.2025 către ME

Memorandumul aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008

Adresa DRI 20/966/IB/28.01.2008 către SGG

Adresa SGG 20D/123/CZ/04.02.2008 către MAE

Adresa SGG 20D/123/CZ/04.02.2008 către DRI

Adresa SGG 20D/123/CZ/04.02.2008 către ME

Adresa SGG 20D/123/CZ/04.02.2008 către MC

Dosar 21059/3/2023

Prin cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023, am solicitat ME să „(...) să precizați direcția din Ministerul Educației care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului.”

În emailul de răspuns din 30.06.2023, ME a comunicat, în legătură cu contribuția ME la Memorandum, că „(...) opinăm că, cel mai probabil, această informare a fost furnizată de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, (...)”.

Ca urmare, la 11.07.2023, am deschis dosarul 21059/3/2023 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București.

Prin Sentința 2941/10.05.2024, TB a admis Cererea de chemare în judecată și a obligat ME să-mi comunice informațiile solicitate în Cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023.

Deoarece ME nu a înaintat Recurs și nu a comunicat de bună voie informațiile solicitate, la 05.09.2024 am înaintat Cerere de executare silită în baza art. 24 din Legea 554/2004, precizând că „(...) NU solicit penalități, ci doar amendarea pârâtului Ministerul Educației, (...)”. În acest sens, TB a deschis dosarul 30534/3/2024.

În consecință, prin adresa 74651/04.10.2024, ME a pus în aplicare pentru prima dată Sentința 2941/10.05.2024, comunicând că „(...) În urma consultării direcțiilor din cadrul Ministerului Educației (Direcția Generală de Echitate și Performanță în Învățământul Preuniversitar, Direcția Minorități, respectiv Centrul Național de Politici de Evaluare în Educație, entitate care a preluat, prin reorganizări succesive, patrimoniul și activitatea Centrului Național pentru Curriculum, respectiv a Institutului de Științe ale Educației), rezultă că niciuna dintre aceste direcții, care prin specificul atribuțiilor din acea perioadă puteau primi ca sarcină elaborarea unui memorandum de genul care face obiectul cererii dumneavoastră, nu a redactat proiectul de de Memorandum „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008).” Sublinierile boldate aparțin ME.

Apoi, „În ceea ce privește mențiunea de a vă furniza „alte documente, legale și de altă natură”, anexăm prezentei, în copie conform cu originalul, documentele menționate în cuprinsul memorandumului la pagina 5:

-programa de curs opțional „CULTURĂ ȘI TRADIȚII AROMÂNE” pentru clasele învățământului primar, gimnazial, liceal, aprobată prin ordinul de ministru nr. 1513/13.07.2007

-ordinul ministrului nr. 3.449/15.03.1999 cu privire la regimul disciplinelor opționale în perspectiva aplicării noilor planuri cadru de învățământ, începând cu anul școlar 1999-2000.” Sublinierea underline îmii aparține.

Dar, în dosarul de executare silită 30534/3/2024, prin sentința 10032/13.12.2024, TB a admis Cererea de executare silită și a obligat ME la „(...) o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie/zi întârziere în executarea obligației (...)”.

Ca urmare, ME a înaintat Recurs la 10.01.2025 la Secția IX Contencios Administrativ a Curții de Apel București.

Apoi, prin adresa 24040/11.03.2025, ME pune în aplicare pentru a doua oară (!) Sentința TB 2941/10.05.2024. Dar în a doua adresă, ME pretinde că, prin cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023 „(...) dvs. solicitați să vi se comunice proiectul de Memorandum „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, (...)”. Sublinierea boldată și underline îmi aparține. Cu alte cuvinte, în contradictoriu cu Cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023, ME a comis fals intelectual (art. 321 CP), uz de fals (art. 323 CP) și abuz în serviciu (art. 297 CP). La a doua adresă de punere în aplicare a Sentinței TB 2941/10.05.2024, ME a anexat 9 documente fără legătură cu Cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023, printre care și Memorandumul(!), pe care eu oricum îl primisem deja ca anexă la Întâmpinările Institutului Național de Statistică din dosarele 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Printre documentele anexate sunt și două adrese ME 24040/27.02.2025 către SGG și MAE, prin care li se solicita acestor instituții textul Memorandumului sub pretextul că ME are nevoie de document în dosarul 30534/3/2024, iar SGG l-a și transmis chiar. Dar, în emailul de răspuns din 30.06.2023, la Cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023, ME preciza că „(...) Contribuția Ministerului Educației și Cercetării se regăsește în cadrul acestui memorandum la pagina 9.” Sublinierea boldată aparține ME, iar sublinierea underline îmi aparține. De fapt, era vorba despre pagina 5, precizare făcută și în prima adresă de punere în aplicare a Sentinței TB 2941/10.05.2024, cea cu numărul de înregistrare 74651/04.10.2024: „(...) documentele menționate în cuprinsul memorandumului la pagina 5 (...)” Sublinierea underline îmi aparține. Prin cele două precizări din cele două înscrisuri proprii, ME a recunoscut implicit că deținea textul Memorandumului anterior cererilor adresate în acest scop SGG și MAE la 27.02.2025. Va urma!

Prin Sentința 1506/19.06.2025, CAB „Casează sentința recurată și, în rejudecare respinge cererea ca neîntemeiată” în dosarul executării silite 30534/3/2024.

Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Chiar dacă ședința de judecată se putea desfășura și în lipsa părților, a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de afirmare a Națiunii Armăne non statale cu Patria Cultural Istorică în Peninsula Balcanică, cu excepția teritoriilor orașelor-stat grecești, care nu au putut fi romanizate deoarece aveau o cultură mai veche și mai dezvoltată. Dar va veni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)

Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)

Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1944, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici.

Se spune că teoreticianul militar elvețian Antoine Jomini, fost general al lui Napoleon, ar fi fost întrebat: „De ce a pierdut Napoleon bătălia de la Waterloo?” Iar Jomini ar fi răspuns: „Bătându-și mereu adversarii, Napoleon i-a învățat să se bată”.

Cerere în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023

Doamnă Ligia Deca

Ministrul Educației

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de naționalitate Armănă/ Armână (ambele ortografii sunt uzuale), posesor al cărții de identitate (...), domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu adresa email (...), vă rog ca, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), să precizați direcția din Ministerul Educației care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului.

Subliniez că Proiectul a fost semnat de Ministrul Educației.

Precizez că Memorandumul a fost anexat de DRI la adresa 24/nr. 2545/AM din 03.10.2011 trimisă Institutului Național de Statistică și că adresa DRI a făcut parte din întâmpinarea înaintată de INS într-un proces pe care i l-am intentat la Tribunalul București la 3 noiembrie 2022.

Atașez copia adresei DRI.

Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web natiuneaarmana.blogspot.com

30.05.2023

Marius Teja

Email de răspuns ME din 30.06.2023

Re Proiect (2460/09.10.2007)

From: Informare publică Ministerul Educației (solicitări544@edu.gov.ro)

To: (...)

Date: Friday, June 30, 2023

Bună ziua,

Referitor la solicitarea dumneavoastră (nr. înregistrare 74.651/31.05.2023), vă comunicăm următoarele:

-Așa cum rezultă din copiile transmise de dumneavoastră, Memorandumul înregistrat cu nr. 2460/09.10.2007) are antetul Departamentului pentru Relații Interetnice – Secretar de Stat din cadrul Guvernului României, prin urmare rezultă că a fost redactat și emis de această structură.

-Memorandumul a fost trimis pentru formulare de observații și semnare conducătorilor instituțiilor ale căror atribuții erau direct legate de tema acestuia. Contribuția Ministerului Educației și Cercetării se regăsește în cadrul acestui memorandum la pagina 9 [sublinierea boldată aparține ME] și a fost asumată prin semnătură/ștampilă de către ministrul în funcție la acel moment.

-Nu am identificat până la acest moment proveniența respectivei contribuții (o informare privind aprobarea unei programe de curs opțional pentru elevii din clasele II-XIII) în sensul că respectivul material nu se regăsește în arhiva instituției noastre. Totuși, bazându-ne pe structura organigramei aprobate prin HG 366/18 aprilie 2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, respectiv pe prevederile HG nr. 231/7 martie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, opinăm că, cel mai probabil, această informare a fost furnizată de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, entitate ce avea printre atribuții aprobarea curriculumului/programelor școlare. Potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare, termenul de păstrare în arhivă pentru acest tip de materiale este de maximum 10 ani, prin urmare la acest moment nu se mai regăsește pe niciun tip de suport.

INFORMARE PUBLICĂ

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Str. Spiru Haret 10, sector 1, 010176, București

solicitări544@edu.gov.ro www.edu.ro

Cerere de chemare în judecată Tribunalul București 11.07.2023

DOMNULE PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de Naționalitate Armănă/Armână (ambele ortografii sunt uzuale pentru această naționalitate nerecunoscută încă de Statul Român), născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...),

Chem în judecată Ministerul Educației, cu sediul în București, Sector 1, strada General Berthelot numărul 28-30,

Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile pe care le-am solicitat, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin scrisoarea expediată prin Poșta Română în data de 30 mai 2023 Ministerului Educației;

- fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații;

DOMNULE PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

MOTIVELE ACȚIUNII SUNT URMĂTOARELE:

Prin scrisoarea din 30 mai 2023 am adresat ME următoarea cerere de informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public:

„Doamnă Ligia Deca

Ministrul Educației

Subliniez că Proiectul a fost semnat de Ministrul Educației.

Atașez copia adresei DRI.

30.05.2023

Marius Teja”

Pe 9 iunie 2023 am primit emailul „Ref: Proiect (2460/09.10.2007)” de la „Informare publică Ministerul Educației solicitari544@edu.gov.ro” cu următorul conținut:

„Bună ziua,

Referitor la solicitarea dumneavoastră (nr. înregistrare 74.651/31.05.2023), vă comunicăm faptul că procesul de obținere și comunicare a informațiilor va depăși termenul de 10 zile prevăzut de lege, prin urmare veți primi răspunsul în maximum 30 de zile, potrivit dispozițiilor legale.”

Pe 30 iunie 2023 am primit emailul „Ref: Proiect (2460/09.10.2007)” de la „Informare publică Ministerul Educației solicitari544@edu.gov.ro” cu următorul conținut:

„ Bună ziua,

Referitor la solicitarea dumneavoastră (nr. înregistrare 74.651/31.05.2023), vă comunicăm următoarele:

- Așa cum rezultă din copiile transmise de dumneavoastră, Memorandumul înregistrat cu nr. 2.460/09.10.2007) are antetul Departamentului Pentru Relații Interetnice - Secretar de Stat din cadrul Guvernului României, prin urmare rezultă că a fost redactat și emis de această structură.

- Memorandumul a fost trimis pentru formulare de observații și semnare conducătorilor instituțiilor ale căror atribuții erau direct legate de tema acestuia. Contribuția Ministerului Educației și Cercetării se regăsește în cadrul acestui memorandum la pagina 9 și a fost asumată prin semnătură/ștampilă de către ministrul în funcție la acel moment.

- Nu am identificat până la acest moment proveniența respectivei contribuții (o informare privind aprobarea unei programe de curs opțional pentru elevii din clasele II - XIII) în sensul că respectivul material nu se regăsește în arhiva instituției noastre. Totuși, bazându-ne pe structura organigramei aprobate prin HG 366/18 aprilie 2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, respectiv pe prevederile HG nr. 231/7 martie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, opinăm că, cel mai probabil, această informare a fost furnizată de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, entitate ce avea printre atribuții aprobarea curriculumului/programelor școlare. Potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare, termenul de păstrare în arhivă pentru acest tip de materiale este de maximum 10 ani, prin urmare la acest moment ea nu se mai regăsește pe niciun tip de suport.”

Sublinierea boldată din text aparține ME.

Pentru a preveni invocarea de către pârât a excepției prematurității introducerii acțiunii, citez alin. (2) din art. 21 al Legii 544/2001: „(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.” Verbul „se poate”, subliniat de mine, arată că depunerea reclamației este lăsată la latitudinea solicitantului și că depunerea reclamației nu reprezintă o condiție prealabilă pentru introducerea acțiunii în justiție.

Precizez că depun această cerere pe 11 iulie 2023, încadrându-mă în intervalul de 30 de zile care a început să curgă de la emailul ME din 30 iunie 2023.

În susținerea cererii mele citez punctul b) din art. 2 al Legii 544/2001: „b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezulta din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației”. Sublinierea îmi aparține.

Ca preambul, este necesară explicarea diferenței între Armân și „aromân”. Deși în Limba Maternă Armână, Armânii își spun „Armân”, Naționalitatea Armână nu este încă recunoscută de Statul Român. Cuvântul „aromân” este o invenție (a + român) a politicienilor români din secolul XIX pentru a justifica politica de asimilare (românizare) a Armânilor chiar în Patria Cultural Istorică din Peninsula Balcanică. Această politică a fost inițiată în 1860 de domnitorul Al. Ioan Cuza prin înființarea la București a Comitetului Macedo-Român, transformat în 1879 în Societatea de Cultură Macedo-Română, reînființată după 1989. Cu alte cuvinte, „aromânii” sunt acei armâni care, de voie sau de nevoie, și-au renegat Identitatea Etnică Armână strămoșească și s-au convertit la identitatea etnică română prin intermediul sintagmelor inventate „aromân”/„român balcanic”/„român sud-dunărean”/ „român macedonean”/„macedo-român”. „Aromânii” sunt acei armâni pierduți ale căror organizații sunt folosite de statul român în politica de asimilare a Naționalității Armâne. Eu, fiind un moderat, folosesc pentru „aromâni” termenii tehnici „renegați” și „convertiți”, dar intransigenții folosesc pentru „aromâni” expresia plastică „trădători de neam”.

Se poate constata că ambele emailuri nu sunt semnate, conform articolelor 3 și 4 din Legea 544/2001.

Se poate constata că Memorandumul în discuție are doar 8 (opt) pagini, iar paragraful referitor la ME se află la pagina 5 și nu la pagina 9, cum se afirmă în emailul ME.

Se poate constata că în Regulamentul de Organizare și Funcționare al ME, postat pe website-ul ministerului la adresa chrome-extension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2022/Transparenta/ROF_ME2022.pdf, nu există o prevedere referitoare la termenul de 10 ani invocat în emailul ME din 30 iunie 2023.

Citez secțiunea cea mai relevantă despre arhivă din Regulament:

„Cap. XVII Direcția Generală Achiziții și Administrativ

Art. 33

(...) (2) La nivelul Direcției Generale Achiziții și Administrativ se organizează și funcționează Direcția Administrativă cu compartimentul Arhivă și Direcția Achiziții (3) Funcțiile și atribuțiile DGAA sunt următoarele:

(...) F. Asigurarea organizării depozitului de arhivă după criterii prealabil stabilite

a) solicită și gestionează dotarea corespunzătoare a depozitului;

b) asigură condiţii corespunzătoare de păstrare şi conservare a arhivei;

c) pune la dispoziţie toate documentele solicitate cu prilejul efectuării acţiunilor de control privind situaţia arhivei;

d) pregăteşte documentele (cu valoare istorică) şi inventarele acestora, în vederea predării la Arhivele Naţionale, conform prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 republicată;

e) organizează și ordonează toate documentele intrate în depozitul de arhivă al Ministerului;

f) eliberează copii ale documentelor din arhivă;

g) asigură punerea la dispoziție a documentelor spre consultare, ori de câte ori se solicită, tuturor structurilor din cadrul Ministerului, pe bază de solicitare;

h) asigură evidența tuturor documentelor intrate și ieșite din depozitul de arhivă pe baza registrului de evidență curentă;

i) verifică integritatea documentelor împrumutate după restituire;

j) colaborează cu toate departamentele Ministerului în vederea asigurării condițiilor optime de predare, primire, păstrare şi transfer a dosarelor de arhivă.”

Se poate constata continuitatea instituțională în cadrul ME în alin. (1) al art. 1 din HG 277/2020 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național de Evaluare și Examinare: „Centrul Național de Evaluare și Examinare este organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, care se organizează și funcționează prin preluarea activității, structurii și personalului Institutului de Științe ale Educației și ale Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, care se desființează.”

În concluzie, ME a refuzat să-mi comunice informațiile solicitate, sub motivul termenului de 10 ani de păstrare în arhivă, încadrându-se astfel în alin. (1) al art. 21 din Legea 544/2001, cu excepția cazului în care ME va prezenta în instanță procesul-verbal de distrugere în baza termenului de 10 ani a documentelor cerute.

Arăt că o sentință favorabilă reclamantului va reprezenta, pe termen lung, începutul sfârșitului pentru politica de asimilare a Națiunii Armâne non-statale de către Statul Român.

Prezint, ca background informațional al problemei Națiunii Armăne non-statale, link-urile următoarelor texte redactate de mine în anii 2018-2022:

„Minoritatea armână din Balcani” - Sinopis” 25 februarie 2018

http://sinopsis.info.ro/2018/02/25/balcani-putin-despre-aromani/

„Trei instituții armânești importante pentru viitorul identității naționale armânești” - Facebook Marius Teja 8 septembrie 2018

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/trei-institutii-armanesti-importante.html

„Despre politrucii de la SCMR sau „Ca să se știe cine suntem și ce vrem” - Facebook Marius Teja 4 iunie 2019

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/despre-politrucii-de-la-scmr-sau-ca-sa.html

„Politruc la politruc trage sau Cine se aseamănă se adună” - Facebook Marius 29 septembrie 2019

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/politruc-la-politruc-trage-sau-cine-se.html

„Din istoria armănilor” - Facebook Marius Teja 4 aprilie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/din-istoria-armanilor.html

„Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 2 februarie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html

„Cuvinte cheie pentru Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 1 august 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cuvinte-cheie-pentru-cele-4-principii.html

„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Petiție Online” 1 august 2020

https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne

„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Ziua de Constanța” 3 august 2020

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-725569.html

„Asimilarea Naționalității Armăne de către statul român” - Facebook Marius Teja 8 noiembrie 2020

(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)

„Naționalitatea Armănă la Recensământul 2021” - „Sinopsis” 5 octombrie 2022

https://sinopsis.info.ro/2022/10/05/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/

„Armăni decedați în timpul deportării din Bărăgan” - Facebook Marius Teja 8 aprilie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-decedati-in-timpul-deportarii.html

„Armăni din județul Tulcea în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja 18 iunie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-tulcea-in-rezistenta.html

„Armăni din județul Constanța în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja octombrie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-constanta-in.html

Pentru susținerea acțiunii, anexez, în copie, următoarele documente:

Cererea în baza Legii 544/2001 expediată către ME prin Poșta Română la 30 mai 2023.

Confirmarea de primire a cererii de către ME din partea Poștei Române cu data de 31 2023.

Emailul „Ref: Proiect (2460/09.10.2007)” de la „Informare publică Ministerul Educației solicitari544@edu.gov.ro” din 9 iunie 2023.

Emailul „Ref: Proiect (2460/09.10.2007)” de la „Informare publică Ministerul Educației solicitari544@edu.gov.ro” din 30 iunie 2023.

Adresa DRI 24/nr. 2545/AM din 03.10.2011 către INS.

Anexă la Ordinul Ministrului nr. 3188/21.02.2022 – Regulamentul de Organizare și Funcționare a Ministerului Educației: paginile 1,56, 57

HG 277/2020 în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, Nr. 307/13.IV.2020

În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 22 din Legea 544/2001.

Depun prezenta acțiune și anexele în două exemplare.

Data

11 iulie 2023

Nume si prenume

TEJA MARIUS VIRGIL

Semnătura

Întâmpinare ME 16.11.2023

MINISTERUL EDUCAȚIEI

DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ ȘI CONTROL

Nr. 30839/16.11.2023

TRIBUNLUL BUCUREȘTI

Secția II Civilă Contencios Administrativ și Fiscal

Stadiu procesual: Fond

Dosar 21059/3/2023

DOMNULE PREȘEDINTE

Subscrisul Ministerul Educației (ME), cu sediul în Mun. București, str. General Berthelot, nr. 28-30, sector 1, CIF (...), prin reprezentant legal, în calitate de pârât, în contradictoriu cu Teja V. Marius Virgil, în calitate de reclamant, cu domiciliul în Mun. Constanța, (...), în temeiul art. 205 NCPC, formulăm:

ÎNTÂMPINARE

la cererea de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului sus-rubricat, prin care solicităm în principal respingerea acțiunii pe cale de excepție, întrucât înțelegem să invocăm excepția prematurității cererii și excepția lipsei de obiect, iar pe fondul cauzei, în ipostaza că instanța va aprecia diferit, solicităm respingeți acțiunea ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele

MOTIVE:

În fapt, prin cererea formulată reclamantul solicită:

1.Obligarea Ministerului Educației să comunice în baza Legii nr. 544/2001, respectiv să precizeze Direcția din Ministerul Educației care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului;

2. Fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații;

I.Excepția prematurității cererii

Înțelegem să invocăm această excepție solicitând instanței să o admită prin raportare la faptul că reclamantul nu a utilizat, anterior introducerii plângerii, calea reclamației administrative prevăzută de art. 21 alin. 2 din Legea nr. 544/2001.

Precizările reclamantului în sensul că a anticipat invocarea de către subscrisul a acestei excepții arată faptul că acesta cunoaște admisibilitatea acesteia prin raportare la Normele metodologice care au adăugat la lege procedura prealabilă introducerii cererii în contencios administrativ.

Art. 21

„Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul unității sau al instituției publice respective, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.”

Față de cele expuse, solicităm instanței respingerea acțiunii formulate ca fiind prematur introdusă.

II. EXCEPȚIA LIPSEI DE OBIECT A CERERII

Legea nr. 544/2001 modificată și completată ulterior, prevede la art. 1 faptul că accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.

Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, constituie un principiu de bază al relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.

Reglementările de bază privind liberul acces la informațiile de interes public sunt cuprinse în legile naționale care preiau documente internaționale.

În art. 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului se prevede că „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și a exprimării”; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și indiferent de frontiere.”

Similar Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 10), precum și Constituția României (art. 31) garantează că dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de personal.

În aplicarea acestor texte au fost adoptate Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare și Hotărârea nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Scopul adoptării Legii nr. 544/2001 îl constituie asigurarea accesului liber și neîngrădit al oricărei persoane la orice informații de interes public.

Astfel, orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile legii, informațiile de interes public (art. 6 alin. 1 din Legea 544/2004[2001]). [Sublinierea boldată aparține ME.]

În virtutea acestui drept, autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

Informația de interes public se referă la orice informație care privește activitățile sau rezulta din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației.

Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop.

Autoritățile sau instituțiile publice au obligația să comunice persoanelor interesate informații de interes public la solicitarea acestora, astfel că potrivit legii instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate. [Sublinierea boldată aparține ME.].

Prin adresa (e-mailul) nr. 74651/31.05.2023, reclamantul a solicitat subscrisului să-i comunice informațiile referitoare la numele Direcției din cadrul Ministerului Educației care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, precum și să i se transmită documentele legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului.

Prin aceeași adresă a arătat că aceste date îi sunt necesare pentru studiile pe care le desfășoară în legătură cu naționalitatea Armănă (Armână).

Reclamantul a primit răspuns din partea Ministerului Educației inițial în data de 09.06.2023, prin care a fost informat despre faptul că solicitarea necesită un timp de răspuns mai mare de 10 zile. Ulterior, la data de 30.06.2023, i s-a comunicat că documentele solicitate nu se regăsesc în arhiva deținută de Ministerul Educației.

Faptul că reclamantul este nemulțumit de conținutul răspunsului primit nu poate fi apreciat ca o lipsă a răspunsului ori ca un refuz de a răspunde din partea noastră. Instanța de judecată nu poate analiza răspunsul formulat de o instituție publică, întrucât ar echivala cu o imixtiune a puterii judecătorești în sfera puterii executive care se exercită prin autoritățile publice și implicit în activitatea Ministerului Educației.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 544/2001,

„(1) Persoanele care efectuează studii și cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorității sau al instituției publice pe baza solicitării personale, în condițiile legii.

(2) Copiile de pe documentele deținute de autoritatea sau de instituția publică se realizează în condițiile art. 9.”

Din cuprinsul celui de-al doilea aliniat al textului normativ precizat rezultă fără putință de tăgadă faptul că intenția legiuitorului este aceea de a obliga autoritățile publice de a pune la dispozițiile cetățenilor informațiile deținute. Ori așa cum am comunicat reclamantului, subscria nu deține aceste informații și documente. [Sublinierea boldată aparține ME.]

În situația în care instanța va trece peste excepțiile invocate, rugăm să respingă cererea formulată ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:

În fapt, prin cererea formulată și transmisă prin email la data de 09.06.2023, înregistrată la Ministerul Educației sub nr. 74651, reclamantul a solicitat să i se comunice numele direcției din cadrul ministerului care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului.

Prin adresa nr. 74651/30.06.2023, subscrisului [sic!] i-a comunicat reclamantului următoarele informații:

„ Memorandumul înregistrat cu nr. 2460/09.10.2007) are antetul Departamentului pentru Relații Interetnice – Secretar de Stat din cadrul Guvernului României, prin urmare rezultă că a fost redactat și emis de această structură.

Memorandumul a fost trimis pentru formulare de observații și semnare conducătorilor instituțiilor ale căror atribuții erau direct legate de tema acestuia. Contribuția Ministerului Educației și Cercetării se regăsește în cadrul acestui Memorandum” [sic!] la pagina 9 și a fost asumată prin semnătură/ștampilă de către ministrul în funcție la acel moment.[”]

Prin aceeași adresă i s-a comunicat faptul că în arhiva ministerului nu se regăsește în format fizic materialul care să cuprindă o informare privind aprobarea unei programe de curs opțional pentru elevii din clasele II - XIII) [sic!]. De asemenea, i s-a făcut precizarea că la acea dată structura organigramei era reglementată prin HG 366/18.04.2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, respectiv pe prevederile HG nr. 231/7.03.2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, entitate ce avea printre atribuții aprobarea curriculumului/programelor școlare.

Potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare, termenul de păstrare în arhivă pentru acest tip de materiale este de 10 ani. Conchidem prin a susține faptul că subscrisul a răspuns solicitării petentului punând la dispoziția acestuia toate informațiile deținute.

Raportat la cele de mai sus, potrivit principiului „nemo dat quod non habet”, vă solicităm să respingeți cererea de chemare în judecat ca fiind neîntemeiată.

Probe: înscrisuri.

În drept: art. 36, art. 205 Cod Procedură Civilă, Legea Educației Naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările aduse până la data nașterii drepturilor pretinse de reclamant.

Solicităm ca judecarea cauzei să se facă și în lipsa noastră potrivit art. 223 alin. 3 C. pr. civ.

SECRETAR GENERAL

IOANA LAZĂR

Director General

Mirela Gabriela TOMA

DIRECTOR

Diana Alina Roșu

ȘEF SERVICIU

Petru-Daniel CIOCOI

Consilier juridic

Sânziana ENE

Răspuns Întâmpinare 12.02.2024

Sediul materiei

Art. 201 alin. (2) C. proc. civ.

Art. 148-151 C. proc. civ.

Tribunalul București

Secția II Contencios Administrativ-Fiscal

Dosar nr. 21059/3/2023

Domnule Președinte

Subsemnatul Teja V. Marius Virgil, personal, (mobil), (email), în calitatea de reclamant în dosarul 21059/3/2023

în contradictoriu cu pârâta Ministerul Educației, cu sediul în București, Sector 1, str. General Berthelot, numărul 28-30, sector 1, prin reprezentant legal ?, formulez

RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINARE

prin care solicit instanței să respingă excepții procesuale (de procedură și de fond) invocate de pârât prin întâmpinare și apărările pe fondul cauzei invocate de acesta, ca neîntemeiate.

În fapt, arăt că excepțiile invocate de pârât sunt neîntemeiate pe următoarele motive:

În ceea ce privește invocarea excepției prematurității Cererii de chemare în judecată, reiau argumentul preventiv din Cerere, bazat pe art. 21 al Legii 544/2001 la adresa web https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413: „(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.”. Verbul „se poate”, subliniat de mine, arată că depunerea reclamației este lăsată la latitudinea solicitantului și că depunerea reclamației nu reprezintă o condiție prealabilă pentru introducerea acțiunii în justiție.

Ca urmare a experienței epistolare și procesuale cu Institutul Național de Statistică începută în aprilie 2022, am anticipat că și ME va aborda cu obișnuitul umor negru, prestat cu foarte multă bunăvoință de instituțiile Statului Român față de simplu cetățean petent, argumentul meu preventiv și am păstrat pentru Răspunsul la Întâmpinare două argumente judecătorești similare argumentului meu.

Este vorba de Sentința Civilă nr. 2025/13.04.2023, formulată de judecător Flavia Cristina Măricuțoiu și grefier Elena Georgiana Bîrcă în dosarul 30138/3/2022, intentat de mine INS la 3 noiembrie 2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, în care se respinge invocarea de către pârât a excepției prematurității introducerii acțiunii: „Tribunalul, după deliberare, respinge ca nefondată excepția prematurității introducerii acțiune față de motivele invocate în susținerea acesteia apreciind că depunerea reclamației administrative la care face referire pârâtul nu este o condiție prealabilă pentru formularea la instanța de contencios administrativ.” (pagina 2) Sublinierea italică aparține instanței.

De asemenea, este vorba de Încheierea din Ședința publică din data de 29 martie 2023, formulată de judecător Stela Stoicescu și grefier Rodica Baciu, în dosarul 30139/3/2022, intentat de mine INS la 3 noiembrie 2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, în care se respinge invocarea de către pârât a excepției prematurității introducerii acțiunii: „Tribunalul, deliberând cu privire la excepția prematurității, o respinge ca neîntemeiată, având în vedere faptul că dispozițiile art. 21 din Legea nr. 544/2001 nu impun formularea unei reclamații anterior sesizării instanței de judecată, ci consacră un drept de opțiune în favoarea solicitantului, drept de care acesta nu a înțeles de a uza: totuși, acest aspect nu antrenează concluzia prematurității cererii, acțiunea putând fi introdusă în instanță.” (pagina 1) Sublinierea boldată aparține instanței.

În ceea ce privește invocarea excepției lipsei de obiect a Cererii de chemare, chiar pârâtul arată în Întâmpinare că organigrama era reglementată prin HG 366/18.04.2007 privind organizarea și funcționarea Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, respectiv prevederile HG 231/07.03.2007 privind înființarea înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, entitate ce avea printre atribuții aprobarea curriculumului/programelor școlare. Cu alte cuvinte, ME și-a dezvăluit singur sursele cu care trebuie să înceapă căutarea în arhivă a autorului/autorilor din minister a contribuției la Memorandumului Guvernului din 30 ianuarie 2008..

Pe de altă parte, ME pretinde în Întâmpinare: „Potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare, termenul de păstrare în arhivă pentru acest material este de 10 ani.” Dar în primul răspuns la cererea mea, în baza Legii 544/2001, din 30 mai 2023, ME a pretins că „solicitarea necesită un timp de răspuns mai mare de 10 zile”, deși rezulta clar din cerere că era vorba despre documente din 2007, deci cu o vechime de 16 ani.

În fața acestei rele credințe, este necesar ca ME să probeze în instanță lipsa documentelor solicitate cu procesul verbal de pierdere/furt/distrugere/transfer a documentelor din arhiva proprie, proces-verbal redactat de orice serviciu arhivistic în aceste situații.

Ca urmare, în baza secțiunii Interogatoriu, art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, solicit interogatoriul ministrului Educației Ligia Deca cu întrebarea:

Din ce motiv și în ce scop, subordonații nesemnați de la adresa email solicitări544@edu.guv.ro au refuzat în mod nelegal, în RE: Proiect (2460/09.10.2007) din 30 iunie 2023, să-mi transmită numele direcției subordonate din ME care a redactat Memorandumul aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008 și documentele utilizate la redactare?

Deși Legea 544/2001 nu prevede motivarea cererii, menționez trei consecințe administrative ale Memorandumului Guvernului din 30 ianuarie 2008.

În primul rând, în textul Memorandumului numele organizației „Comunitatea Armână din România” apare falsificat de patru ori ca „Comunitatea Aromână din România”. Conform secțiunii „Istoricul CARO” de pe website-ul organizației www.faraarmaneasca.ro la 25 aprilie 2007, Judecătoria Sectorului 2 București a admis, în dosarul 4540/300/2007, „cererea de modificare a statutului CARo cu privire la schimbarea denumirii asociaţiei în “Comunitatea Armână din România”, introducerea în uz a termenilor de armân/armână şi derivatele acestora”. Dar, proiectul Memorandumului aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008 are data 3 octombrie 2007, deci instituțiile Statului din România au avut timp cel puțin 5 (cinci) luni ca să afle din surse deschise despre intenția de modificare și despre modificări. Or, în textul Memorandumului cuvântul „aromân” apare de 36 de ori, pentru ca autorii documentului să pretindă că este vorba despre disputa dintre două „fracțiuni” de „aromâni”, dintre care una cere statutul de minoritate națională, iar cealaltă se opune. Așa cum am subliniat în Cererea de chemare în judecată, „aromânii” sunt acei armâni care, de voie sau de nevoie, și-au renegat Identitatea Etnică Armână strămoșească și s-au convertit la identitatea etnică română prin intermediul sintagmelor inventate de Statul din România în secolul XIX: „aromân”/„român balcanic”/„român sud-dunărean”/ „român macedonean”/„macedo-român”.

În al doilea rând, Memorandumul a fost folosit de DRI în adresa 24/2545/AM din 3 octombrie 2011 (anexată la Cererea de chemare în judecată) pentru a oferi Institutului Național de Statistică justificarea ca să respingă includerea Etniei Armâne în Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne de la Recensământul Populației din 2011. Deși titlul Memorandumului este „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, în textul adresei trimisă INS, DRI folosește de două ori derivatele cuvântului Armân, falsificând în acest sens chiar și titlul Memorandumului: „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității armânilor din România” și „După cum rezultă din acest Memorandum comunitatea armână este considerată parte a națiunii române, în consecință nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne”.

În al treilea rând, Memorandumul a fost folosit de către Comisia Centrală a Recensământului Populației și Locuințelor din 2011 în ședința din 2 februarie 2012 (Minuta anexată la Răspuns), când a modificat din pix (în octombrie 2011 recenzarea s-a făcut pe hârtie) declarațiile cetățenilor (printre care m-am aflat și eu) care au declarat Armân la Etnie și Armână la Limba Maternă, fără a cere acordul acestora: „* modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne” - includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni (în urma solicitării Comunității Armâne din România ca grup etnic armân și limba armână să fie considerate distinct al recensământ și nu în rândul aromânilor asimilați etniei române, s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni, pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, s-a hotărât ca din cadrul națiunii Române să facă parte și comunitatea armână;)”. Sublinierile aparțin Minutei, care a fost anexată de INS la Întâmpinările din dosarele 30139/3/2022 și 30140/3/2022, intentate de mine la 3 noiembrie 2022, la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București.

În concluzie, este tocmai în interesul ME stabilirea responsabilului pentru falsificarea de patru ori a numelui organizației „C.A.R.” în textul Memorandumului: direcția din ME care a redactat Memorandumul sau ministrul care a semnat Memorandumul.

Adaug că în Întâmpinare nu a fost nominalizat reprezentantul legal al ME.

În ceea ce privește aplicarea principiului „nemo dat quod non habet” de către instituții ale Statului din România, pot fi consultate și următoarele dosare intentate de mine, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios a Tribunalului București, unor instituții ale Statului din România, pe subiectul Naționalitatea Armănă din România la recensămintele 2011 și 2021: INS - 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022 (3 noiembrie 2022), 17744, 17747, 17749, 17750, 17752, 17755, 17758, 17759 și 17760 (9 iunie 2023), 21063 (11 iulie 2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României – 21060 și 21062 (11 iulie 2023), 23252 (1 august 2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043 (11 iulie 2023); Ministerul Culturii – 22820 (27 iulie 2023).

Ca urmare, reiterez Cererea mea de chemare în judecată în acest dosar pentru ca atunci când voi mai solicita informații în baza Legii 544/2001, Statul din România să știe că voi intenta proces în cazul va recidiva refuzând din nou să-mi transmită informațiile cerute. Astfel, într-o zi bună, un jurist, poate chiar un judecător de contencios, va dispune de suficiente surse scrise pentru a redacta un studiu de caz având ca subiect încălcarea sistematică a Legii 544/2001 de către instituțiile Statului din România în raport cu ACELAȘI simplu cetățean petent.

Dar ridicarea MCV de către Comisia Europeană la 15 septembrie 2023 arată că instanțele Statului din România pot, în sfârșit, să facă dreptate simplului cetățean petent în raport chiar cu Statul, deși judecătorul Cristi Dănileț considera, într-un interviu acordat BuzzNews.ro la 21 septembrie 2023, că „MCV trebuia menținut și înăsprit în cazul României, nu eliminat”. (https://www.youtube.com/watch?v=pY6lLw1IDXM)

În altă ordine de idei, este cu totul și cu totul întâmplător că numele reclamantului în acest dosar este Marius Teja, deoarece adevăratul reclamant este Naționalitatea Armănă din România. De asemenea, este cu totul și cu totul întâmplător că numele pârâtului din acest dosar este Ministerul Educației, deoarece adevăratul pârât este Statul din România. În consecință, o sentință favorabilă reclamantului din acest dosar va reprezenta începutul sfârșitului politicii de asimilare a Naționalității Armăne de către Statul din România.

În drept, întemeiez cererea pe dispozițiile art. 201 alin. (2) C. proc. civ.

Depun prezentul răspuns într-un exemplar.

12 februarie 2024

Teja Marius

Sentința 2941/10.05.2024 a Tribunalului București

Dosar nr. 21059/3/2023

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA II CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA NR: 2941/2024

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10 MAI 2024

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE MIRUNA IOANA CĂZĂNESCU

GREFIER JENY DĂNILĂ

La ordine fiind soluționarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, având ca obiect comunicare de informații de interes public (Legea Nr. 5442001) SCRISOARE 30.05.2023.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal lipsă fiind pârâtul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Se legitimează reclamantul, care prezintă act de identitate, datele fiind consemnate în caietul de note.

Tribunal, având în vedere faptul că se solicit cauze fără discuții, prezenta cauză se lasă la ordine la strigarea a II a.

La apelul nominal făcut la strigarea a II a a răspuns reclamantul lipsă fiind pârâtul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Tribunalul pune în discuția părților excepțiile invocate prin întâmpinare respectiv excepția prematurității și excepția lipsei de obiect.

Reclamantul solicită respingerea excepțiilor având în vedere faptul că pârâtul nu a comunicat informațiile solicitate; arată că același tip de cerere a fost înaintat și către Ministerul de Externe, Ministerul Culturii și departamentul de relații interetnice [sic!], cele patru instituții având contribuția la elaborarea unui memorandum.

Arată că pârâții dau un răspuns în litera legii, dar nu și în spiritul legii, așa cum li se solicit.

Arată că, dacă aceasta nu mai are documentul solicitat, așa cum chiar pârâta recunoaște că nu-l găsește în arhivă, atunci trebuie să dețină un proces verbal de ieșire a documentului din arhiva unității, chiar art. 33 prevede acest lucru.

Tribunalul califică excepția lipsei de obiect ca fiind simplă apărare de fond deoarece tinde către respingerea ca neîntemeiată a acțiunii și nu ca lipsită de obiect. În ceea ce privește excepția inadmisibilității o respinge ca neîntemeiată având în vedere procedura prevăzută de legea 544/2001 a accesului la informații de interes public nu condiționează obținerea acestora de formularea vreunei contestații prealabile. [Sublinierea italică aparține instanței].

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocate, Tribunalul acordă cuvântul părților pe administrarea de probatorii.

Reclamantul solicită în apărare proba cu înscrisurile la dosar.

În temeiul art. 258 NCPC C. pr. Civ., instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile dezlegării pricinii.

Nemaifiind excepții de ridicat, cereri de formulat sau probe de administrat, în baza art. 244 Cod procedură civilă, instanța declară închisă cercetarea procesului și fixează termen pentru dezbaterea fondului în aceeași ședință de judecată.

Reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată fără cheltuieli de judecată.

În baza art. 394 N. C. pr. Civ., considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de contencios administrative de față, reține următoarele:

Prin cererea ce face obiectul cauzei, reclamantul a chemat în judecată pe pârât solicitând obligarea acestuia la comunicarea informațiilor de interes public necesare.

În motivare se arată, în esență,că în mod nelegal i-a fost refuzat reclamantului accesul la informațiile de interes public solicitate.

În drept, au fost invocate prevederile Legii 544/2001.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, argumentând în sensul lipsei de raport juridic a pretențiilor reclamantului.

A fost încuviințată și administrate proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată următoarele:

În fapt, reclamantul a solicitat pârâtului prin cererea din data de 30.05.2023 următoarele informații: direcția din Ministerul Educației care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului.

Reclamantul a precizat că datele îi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea armână din România, acesta fiind absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997.

Conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, iar autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

În conformitate cu art. 2 din Legea 544/2001, prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezulta din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației. De asemenea, instanța reține că art. [7] din legea 544/2001 prevede că „Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării.”

Conform art. 5 din L. 544/2001, „ (1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:

a) actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;

b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;

c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;

d) coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;

e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;

f) programele și strategiile proprii;

g) lista cuprinzând documentele de interes public;

h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;

i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se considera vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.

(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1).

(3) Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(4) Accesul la informațiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:

a) afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de Internet proprie;

b) consultarea lor la sediul autorității sau al instituției publice, în spatii special destinate acestui scop.

(5) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să pună la dispoziția persoanelor interesate contractele de privatizare încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin consultarea la sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplica în cazul contractelor de privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 12 alin. (1).”

Din categoria informațiilor exceptate de la publicare, legiuitorul a enumerat la art. 12 următoarele situații:

„(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații:

a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;

b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;

c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei loiale, potrivit legii;

d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;

f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;

g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.

(2) Răspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informațiilor aparținând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informații, precum și instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informațiilor.”

Cât privește natura informațiilor solicitate de reclamant, tribunalul reține că acestea intră în categoria informațiilor de interes public deoarece, pe de o parte, acestea nu se încadrează în excepțiile prev. de art. 12 lit. d) din Legea nr. 544/2001 și, pe de altă parte, că, fiind vorba despre date ce reies din activitatea unei entități finanțate din bani publici, informațiile solicitate sunt de interes public și trebuie puse la dispoziția publicului.

Legea nr. 544/2001 reglementează însă două tipuri de situații, pe de-o parte cea a informațiilor ce au a fi comunicate din oficiu, iar pe de altă parte, a informațiilor ce au a fi comunicate la cerere.

Tribunalul constată că informațiile solicitate de reclamant sunt informații de interes public care țin de structura organizatorică a pârâtului, conform art. 5 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 544/2001, fiind informații legate de personalul instituției și atribuțiile acestuia care au legătură cu activitatea desfățușată de pârâtă.

De asemenea, constată că informațiile solicitate de către reclamant prin cererea din data de 30.05.2023 nu sunt exceptate în mod expres de la comunicare.

Pe de altă parte, potrivit art. 9 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public „(1) În cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii.

(2) Dacă în urma informațiilor primite petentul solicită informații noi privind documentele aflate în posesia autorității sau a instituției publice, aceasta solicitare va fi tratată ca o nouă petiție, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 și 8.”

De asemenea, potrivit art. 11 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public „(1) Persoanele care efectuează studii și cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorității sau al instituției publice pe baza solicitării personale, în condițiile legii.

(2) Copiile de pe documentele deținute de autoritatea sau de instituția publică se realizează în condițiile art. 9.”

Din aceste dispoziții legale rezultă fără echivoc că pentru a putea fi comunicate informațiile și documentele solicitate, acestea trebuie să fie deținute de autoritatea sau de instituția publică, să se afle în posesia autorității sau a instituției publice.

Cu toate acestea, prin răspunsul formulat, pârâtul nu a răspuns solicitării reclamantului, ci a învederat alte aspecte, străine de solicitarea primită.

Pentru aceste motive, tribunalul va admite cererea în judecată formulată de către reclamant și va obliga pârâtul să comunice reclamantului informațiile solicitate prin cererea din data de 30.05.2023.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea privind pe reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în CONSTANȚA, (...), județ CONSTANȚA, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, cu sediul în București, Sector 1, strada GENERAL BERTHELOT numărul 28-30, având ca obiect comunicare de informații de interes public (Legea Nr. 5442001) SCRISOARE 30.05.2023.

Obligă pârât.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul București – Secția II de Contencios Administrativ și Fiscal.

Pronunțată azi, 10.05.2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, potrivit art. 402 C. Proc. civ., astfel cum acesta a fost modificat de Legea nr. 310/2018.

Președinte

Miruna Ioana Căzănescu

Grefier

Jeny Dănilă

Adresa ME 74651/04.10.2024 pentru aplicarea Sentinței 2941/2024

MINISTERUL EDUCAȚIEI

DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ ȘI RELAȚIA CU PARLAMENTUL ȘI PARTENERII SOCIALI

Nr. 74.651/04.10.2024

Domnului Marius Virgil V. TEJA

(…) Constanța

e-mail: (…)

Stimate domn,

Referitor la solicitarea dumneavoastră (nr. înregistrare: 74.651/31.05.2023) și în urma dispozitivului hotărârii nr. 2941, pronunțată de instanța de judecată în dosarul 21059/3/2023, vă comunicăm următoarele:

În urma consultării direcțiilor din cadrul Ministerului Educației (Direcția Generală de Echitate și Performanță în Învățământul Preuniversitar, Direcția Minorități, respectiv Centrul Național de Politici de Evaluare în Educație, entitate care a preluat, prin reorganizări succesive, patrimoniul și activitatea Centrului Național pentru Curriculum, respectiv a Institutului de Științe ale Educației), rezultă că niciuna dintre aceste direcții, care prin specificul atribuțiilor din acea perioadă puteau primi ca sarcină elaborarea unui memorandum de genul care face obiectul cererii dumneavoastră, nu a redactat proiectul de de Memorandum „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008). [Sublinierile boldate aparțin ME]

În ceea ce privește mențiunea de a vă furniza „alte documente, legale și de altă natură”, anexăm prezentei, în copie conform cu originalul, documentele menționate în cuprinsul memorandumului la pagina 5:

-programa de curs opțional „CULTURĂ ȘI TRADIȚII AROMÂNE” pentru clasele învățământului primar, gimnazial, liceal, aprobată prin ordinul de ministru nr. 1513/13.07.2007

-ordinul ministrului nr. 3.449/15.03.1999 cu privire la regimul disciplinelor opționale în perspectiva aplicării noilor planuri cadru de învățământ, începând cu anul școlar 1999-2000.

Cu stimă,

Secretar General

Ioana LAZĂR

Director General, Direcția Generală Juridică și Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali

Mirela Gabriela TOMA

Șef Serviciu Comunicare

Daniel TOMONI

Adresa ME 24040/11.03.2025 pentru aplicarea Sentinței 2941/2024

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ ȘI RELAȚIA CU PARLAMENTUL ȘI PARTENERII SOCIALI

În atenția: dl. TEJA V. MARIUS domiciliat în Constanța, (…)

CNP (…)

olograf 24040/11.03.2025

Stimate domn,

În executarea Hotărârii Civile nr. 2941, conform căreia se dispunea în sarcina Ministerului Educației și Cercetării (MEC) obligația „să comunice reclamantului informațiile de interes public solicitate de către acesta prin cererea sa din data de 30.05.2023” [sublinierea italică aparține ME], cerere prin care dvs. solicitați să vi se comunice proiectul de Memorandum „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” [sublinierea italică aparține ME] (aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008), vă transmitem anexat prezentei următoarele:

* Adresa MEC nr. 24040/07.02.2025 adresată Secretariatului General al Guvernului (SGG), precum și

* Adresa MEC nr. 24040*/27.02.205 adresată Ministerului Afacerilor Externe

* Răspunsul SGG înregistrat la MEC sub nr. 360/07.03.2025, cuprinzând:

- proiectul de Memorandum „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008),

-observațiile Ministerului Culturii și Cultelor la Memorandumul având ca temă „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008),

-adresa departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României nr. 20/966/IB/28.01.2008,

- adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 20D/123/CZ/04.02.2008.

Cu respect,

SECRETAR GENERAL

Ioana LAZĂR

DIRECTOR GENERAL

Mirela Gabriela TOMA

ȘEF SERVICIU

Oana Roxana IONESCU

Consilier juridic

Lucian Radu RUSU

10.03.2025

Adresa ME 24040/27.02.2025 către SGG

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ ȘI RELAȚIA CU PARLAMENTUL ȘI PARTENERII SOCIALI

olograf 24040/27.02.2025

Către Secretariatul General al Guvernului

Domnului Secretar General

Domnule Secretar General,

Având în vedere că:

-pe rolul Tribunalului București, ca instanță de fond, a existat dosarul 30534/3/2024, cu reclamant dl. TEJA V. Marius, obiectul fiind solicitarea reclamantului, formulate către MEC, de a i se comunica proiectul de Memorandum Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România (aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008);

-în urma judecării în etapa procesuală a fondului, Tribunalul București – Secția II Contencios Administrativ și Fiscal, prin Hotărârea Civilă nr. 10032/2024 „admite cererea de chemare în judecată. Aplică autorității pârâte (n. a. MC) o amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie/zi întârziere în executarea obligației, până la executarea efectivă a sentinței civile nr. 2941/10.05.2024”, pronunțată de Tribunalul București în dosarul înregistrat sub nr. 21059/3/2024”.

în considerarea prevederilor art. 10 alin. 3 Regulamentul din 10 mai 2009 privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin HG 571/2009, vă solicităm sprijinul în vederea identificării proiectul de Memorandum „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008) și comunicarea acestuia instituției noastre, spre a putea răspunde instanței și a înlătura în faza procesuală a recursului dispozițiile Hotărârea Civilă nr. 10032/2024 pronunțată în dosarul 30534/3/2024.

Cu deosebită considerație

SECRETAR GENERAL

Ioana LAZĂR

DIRECTOR GENERAL

Mirela Gabriela TOMA

ȘEF SERVICIU

Oana Roxana IONESCU

Consilier juridic

Lucian Radu RUSU

27.02.2025

Adresa ME 24040/27.02.2025 către MAE

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ ȘI RELAȚIA CU PARLAMENTUL ȘI PARTENERII SOCIALI

olograf 24040/27.02.2025

Către Ministerul Afacerilor Externe

Domnului Ministru al afacerilor externe

Domnule Ministru,

Având în vedere că:

Cu deosebită considerație

SECRETAR GENERAL

Ioana LAZĂR

DIRECTOR GENERAL

Mirela Gabriela TOMA

ȘEF SERVICIU

Oana Roxana IONESCU

Consilier juridic

Lucian Radu RUSU

27.02.2025

Adresa SGG 20/6778/MD/06.03.2025 către ME

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

Direcția Pregătire Ședințe ale Guvernului

Serviciul Arhivă și Registratură

Nr. 20D/76/A 06.03.2025

ștampilă Nr. 20/6778/MD/06.03.2025

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

DOAMNEI SECRETAR GENERAL IOANA LAZĂR

Ca urmare a adresei dumneavoastră 24040 din 27.02.2025, ce face obiectul Dosarului nr. 30534/3/2024, aflat pe rolul Tribunalului București, vă transmitem în copie, certificată pentru conformitate cu originalul, Memorandumul cu tema: Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, înregistrat la Departamentului Pentru Relații Interetnice cu nr. 24/2460/AM din 09.10.2007 și transmis la Secretariatul General al Guvernului cu adresa de înaintare nr. 24/112/AM din 22.01.2008.

Memorandumul a fost înregistrat la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/966/IB din 28.01.2008 și aprobat în ședința Guvernului din data de 30 ianuarie 2008 – 9 file.

În acest sens, vă comunicăm adresele înaintate de Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20D/123/CZ din 04.02.2008 către Departamentului Pentru Relații Interetnice, respectiv către ceilalți co-inițiatori Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Culturii și Cultelor, care a semnat cu observații, ce sunt atașate la prezentul memorandum - 4 file.

Cu stimă,

pentru SECRETARUL GENERAL AL GUVERNULUI

SECRETAR DE STAT

MIHNEA CLAUDIU DRUMEA

Memorandumul aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008

GUVERNUL ROMÂNIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE

SECRETAR DE STAT

APROB

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

PRIM-MINISTRU (semnătură și ștampilă)

MEMORANDUM

De la

Domnul Attila Marko

Secretar de stat

Departamentul pentru Relații Interetnice (semnătură și ștampilă)

Domnul Adrian CIOROIANU

Ministrul Afacerilor Externe (semnătură și ștampilă)

Domnul Cristian ADOMNIȚEI

Ministrul Educației, Cercetării și Tineretului (semnătură și ștampilă)

Domnul Adrian IORGULESCU

Ministrul Culturii și Cultelor (semnătură și ștampilă)

Cu observații

Temă: Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România

În cadrul ședinței Guvernului din data de 17 august 2006 au fost dezbătute aspectele cuprinse în Nota privind unele probleme referitoare la comunitatea aromânilor din România, notă redactată ca urmare a solicitării asociației „Comunitatea Aromână din România” de recunoaștere ca minoritate etnică a comunității aromânilor din România.

Existența în rândul comunității aromânilor din România a unei fracțiuni – reprezentată de asociația menționată care solicită recunoașterea comunității aromânilor ca minoritate națională a determinat organizarea unei dezbateri între ministerele implicate. În rândul comunității aromânilor din România există asociații și fundații care au exprimat o părere contrară asociației „Comunitatea Aromână din România”, protestând cu argumente față de demersurile inițiate de aceasta.

În urma dezbaterilor din cadrul ședinței de Guvern s-a decis elaborarea de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Culturii și Cultelor, ai Ministerului Educației și Cercetării, precum și ai Departamentului de Relații Interetnice, a unui memorandum privind soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.

În acest sens a fost constituit un grup de lucru. Experții ministerelor menționate au prezentat opiniile acestora referitoare la statutul acestei comunități, precum și implicarea acestor instituții în acțiuni de susținere financiară a manifestărilor culturale organizate de asociații și fundații ale aromânilor din România.

Ca urmare a dezbaterilor din cadrul grupului de lucru și având în vedere argumentele de ordin legal prezentate în nota supusă dezbaterii Guvernului în ședința din 17 august 2006, ministerele implicate au căzut de acord că reprezentanții asociației „Comunitatea Aromână din România” nu au îndreptățirea de a obține statutul de minoritate națională pentru comunitatea aromânilor din România, și nu au adus argumente legale convingătoare în susținerea acestui demers.

În susținerea opiniei noastre aducem următoarele argumente de ordin științific:

Academia Română susține că „aromânii aparțin și ei românității și fac parte din trupul romanității orientale, ca și românii din spațiul dacic. Distanța și separarea lor, prin alte etnii, de trupul principal al românității a dus la formarea dialectului aromân, ca dialect al limbii române. (…)

Academia Română nu poate fi de acord cu recunoașterea unei ramuri ca minoritate națională.”

Conform specialiștilor în lingvistică de la Academia Română „Aromânii nord – și sud-dunăreni sunt români, cu specifică lor dialectal, folclor și etnografic. Așadar, nu există temei științific în baza căruia, pe teritoriul României, aromână să fie considerată limbă maternă și, prin urmare, populația care o vorbește să învețe acest dialect.”

Din punct de vedere cultural, această comunitate are dreptul să dorească să se exprime în dialectal moștenit de la înaintași, să conserve și să asigure păstrarea nealterată a elementelor de etnografie și folclor specifice. Cercetătorii specializați în istoria limbii și dialectologie nu acceptă caracterizarea aromânei ca limbă diferită de limba română, ci, în mod argumentat, o situează în cadrul dialectelor limbii române.

Domnul academician Marius Sala consider că aromâna este un dialect al limbii române și nu poate fi limbă diferită de română pentru vorbitorii de pe teritoriul României. Aromâna este un idiom, variantă a limbii române, dezvoltată în situație identică celorlalte limbi care sunt vorbite de către comunitățile etnice. Prin urmare, aromâna nu este un dialect al limbii române. Din perspectivă istorică, aromâni sunt considerați de lingviștii români ca fiind o ramură sudică a poporului român, despărțită de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populației migratoare.

Conform afirmațiilor făcute de specialiști în dialectologie, „Aromânii sunt români și vorbesc un dialect românesc.” (Hristu Cândroveanu)

În aceeași ordine de idei, Muzeul Național de Istorie a României, consider că „limba română și poporul roman s-au format în spațiul aflat la nord și la sud de Dunăre. (…) Aromânii sunt cei dintâi români amintiți în istorie, încă din vremea cronicarilor bizantini, în secolul al X lea. (…) Atât în sudul Peninsulei Balcanice cât și la nordul Dunării, în Dacia, s-au vorbit și se vorbesc și astăzi patru dialecte înfrățite: daco-român, la nordul și de-a lungul Dunării, de o parte și de alta a fluviului, apoi cel aromân, cel megleno-român și cel istro-român, dialectul aromân mai purtând denumirea de macedo-român.”

Ca urmare a argumentelor expuse, Muzeul Național de Istorie a României consider inoportună acordarea pentru comunitatea aromânilor din România a statutului de minoritate națională, „această comunitate fiind legată de populația românească prin istorie, limbă, cultură, tradiții și obiceiuri.”

Argumente de ordin legal:

Caracterul de minoritate națională reprezintă dreptul membrilor unui grup de a-și exprima în mod liber identitatea etnică și pe cale de consecință presupune apartenența acestui grup la o categorie diferită de cea a majorității. Astfel, deși membrii comunității aromânilor din România își exprimă în mod legal și corect identitatea etnică, acest grup nu este diferit de majoritate, potrivit argumentelor de ordin științific invocate.

Autoritățile române recunosc comunității aromânilor dreptul de a se exprima în dialectul moștenit, precum și de a-și păstra nealterate elementele culturale.

Orice persoană are libertatea de a-și declara identitatea așa cum o consideră. Este cunoscut faptul că persoanele care se declară „sași”, „șvabi”, „secui”, „maghiari”, „romi”, „țigani” aparțin de fapt comunităților germane, maghiară și romă. În mod similar, persoane care aparțin comunității aromânilor care solicită statutul de minoritate națională aparțin comunității românești.

În opinia organizațiilor aromânilor care se consideră români, un demers legislativ în sensul trecerii aromânilor în categoria minorităților naționale recunoscute în România ar fi profund ofensator pentru aceștia.

Articolul 3 din Convenția – cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995 recunoaște oricărei persoane care aparține unei minorități naționale, dreptul de a allege liber dacă să fie sau nu ca atare. Alegerea acestei opțiuni nu implică dreptul unui individ de a alege arbitrar să aparțină vreunei minorități naționale. „Alegerea subiectivă a individului este inseparabilă legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei.” (Raport explicativ la Convenția cadru)

Având în vedere argumentele expuse, considerăm că acordarea statutului de minoritate națională comunității aromânilor din România nu este posibilă.

Ministerele implicate propun următoarele măsuri:

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a venit în întâmpinare în întâmpinarea dorinței vorbitorilor dialectului aromân de a-l conserva, împreună cu elemente specifice de folclor și etnografie. Astfel, MEC a considerat că dialectul aromân se poate studia în școală în cadrul unui curs optional, pe baza unei programe. În consecință, MEC a aprobat realizarea unei programe de curs optional pentru elevii claselor II-XII/XIII care își exprimă această opțiune, predat de cadre didactice abilitate. Programa menționată a fost elaborată în cadrul unui grup de lucru alcătuit din profesori metodiști români și aromâni, inspector de specialitate, specialiști ai Consiliului Național pentru Curriculum, din cadrul Institutului de Științe ale Educației. Inițiativa MEC a fost refuzată de reprezentanții asociației „Comunitatea Aromână din România”.

MEC susține introducerea în planul de învățământ a orelor de istorie, de civilizație și de cultură aromână numai în regim de cursuri opționale (conform Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 3449/1999).

Ministerul Culturii și Cultelor s-a implicat și se va implica direct prin instituțiile sale în păstrarea, conservarea, dezvoltarea și introducerea în circuitul național și European a valorilor și patrimoniului cultural armânesc, purtător al unei culture și tradiții distincte. Astfel, a sprijinit și avizat favorabil inițiativa Fundației „Mușeata Armână” din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, - Muzeul „Gheorghe Celea” – unde sunt expuse circa 1465 exponate ce ilustrează obiceiurile și meșteșugurile tradiționale ale aromânilor; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează anual, la sediul său, întâlnirea comunităților aromâne din întreg spațiul românesc și elaborează un repertoriu al colecțiilor de obiecte aparținând aromânilor aflate în patrimoniul propriu, ca rezultat al unor cercetări de teren și de arhivă laborioase; formațiile artistice de folclor aromân au fost prezente pe scenele festivalurilor interetnice, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor, precum PROETNICA de la Sighișoara, fiind primite în calitate de asociații etno-culturale.

De asemenea, a acordat subvenții pentru apariția revistelor „Armânimea” [sic!] și „Deșteptarea Aromânilor” a Fundației „Dimândarea părintească”.

Începând din anul 2006, subvenționarea oricărei publicații culturale, deci și a revistelor „Armânimea” și „Deșteptarea Aromânilor” se va face prin Administrația Fondului Cultural Național. Totodată, editorii pot depune cerere de participare la Programul Național de Achiziție de Cărți și Abonamente la reviste, programul anual al Ministerului Culturii și Cultelor.

Ministerul Afacerilor Externe sprijină și va sprijini în continuare, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni comunitățile de origine română din diferite, printre care și pe cele ale aromânilor, ca fiind parte a diasporei românești.

Prin urmare, nu se poate admite că această comunitate poate fi considerată minoritate națională și tratată ca atare pe teritoriul României.

MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR

Observațiile Ministerului Culturii și Cultelor la Memorandumul având ca temă „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”

„Ministerul Culturii și Cultelor s-a implicat și se va implica direct și prin instituțiile sale în păstrarea, conservarea, dezvoltarea și introducerea în circuitul national și European a valorilor și patrimoniului cultural armânesc, purtător al unei culturi și tradiții distincte. Astfel, a sprijinit și avizat favorabil inițiativa Fundației „Mușeata Armână” din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, privind înființarea muzeului aromânilor – Muzeul „Gheorghe Celea” – unde sunt expuse circa 1465 exponate ce ilustrează obiceiurile și meșteșugurile tradiționale ale aromânilor; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează anual, la sediul său, întâlnirea comunităților aromâne din întreg spațiul românesc și elaborează un repertoriu al colecțiilor de obiecte aparținând aromânilor aflate în patrimoniu propriu, ca rezultat a unor cercetări de teren și de arhivă laborioase; formațiile artistice de folclor aromân au fost prezente pe scenele festivalurilor interetnice, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor, precum PROETNICA de la Sighișoara, fiind primate în calitate de asociații etno-culturale.

De asemenea, a acordat subvenții pentru apariția revistelor „Armânimea” și „Deșteptarea Aromânilor” a Fundației „Dimândarea părintească”.

Începând din anul 2006, subvenționarea oricărei publicații culturale, deci și a revistelor „Armânimea” și a „Deșteptarea Aromânilor” se va face prin Administrația Fondului Cultural Național. Totodată, editorii pot depune cerere de participare la Programul Național de Achiziție de Cărți și Abonamente la reviste, program anual al Ministerului Culturii și Cultelor.””

Adresa DRI 20/966/IB/28.01.2008 către SGG

GUVERNUL ROMÂNIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE

SECRETAR DE STAT

ștampilă 20/966/IB/Data 28.01.2008

olograf 245 28012008

Stimate domnule secretar general

Vă transmitem alăturat Memorandumul cu tema „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, cu rugămintea de a-l include pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Guvernului.

Menționăm că în textul Memorandumului au fost incluse observațiile formulate de către Ministerul Culturii și Cultelor.

Cu deosebită considerație,

Secretar de Stat

Attila Marko

Adresa SGG 20D/123/CZ/04.02.2008 către MAE

GUVERNUL ROMÂNIEI

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

ștampilă 20D/123/CZ/Data 04.02.2008

MINISTERUL AFCERILOR EXTERNE

Domnului Secretar de Stat Attila Marko

Vă comunicăm faptul că în ședința Guvernului din data de 30 ianuarie 2008 a fost aprobat Memorandumul cu tema: Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.

Cu stimă,

Secretar General

Ilie Bolojan

Adresa SGG 20D/123/CZ/04.02.2008 către DRI

GUVERNUL ROMÂNIEI

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

ștampilă 20D/123/CZ/Data 04.02.2008

DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE

Domnului Secretar de Stat Attila Marko

Cu stimă,

Secretar General

Ilie Bolojan

Adresa SGG 20D/123/CZ/04.02.2008 către ME

GUVERNUL ROMÂNIEI

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

ștampilă 20D/123/CZ/Data 04.02.2008

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Domnului ministru Cristian Mihai Adomniței

Cu stimă,

Secretar General

Ilie Bolojan

Adresa SGG 20D/123/CZ/04.02.2008 către MC

GUVERNUL ROMÂNIEI

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

ștampilă 20D/123/CZ/Data 04.02.2008

MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELORI

Domnului ministru Adrian Iorgulescu

Cu stimă,

Secretar General

Ilie Bolojan

Națiunea Armănă

Postare prezentată

Nume de familie armăne

marți, martie 11, 2025

Procesul Naționalitatea Armănă versus Ministerul Educației 21059/3/2023

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postări populare

Translate

Persoane interesate

Raportați un abuz

Totalul afișărilor de pagină

Etichete