Postare prezentată

Nume de familie armăne

Armăni cu nume de familie cu inițiala A Armăni cu nume de familie cu inițiala B Armăni cu nume de familie cu inițiala C Armăni cu nume de fa...

Se afișează postările cu eticheta Balcani. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Balcani. Afișați toate postările

vineri, octombrie 23, 2020

Din istoria armănilor

 (Facebook Marius Teja 4 aprilie 2020)

Bunicul patern Virgil Teja (1911-1991), păstor cu 4 clase în patria cultural-istorică a Balcanilor, a învățat acolo cu pasiune din adolescență meseriile de șofer și mecanic auto pe mașini americane. În 1959, pe când lucra la întreprinderea de transport în comun din Constanța, unde a fost în dese rânduri apreciat concret pentru profesionalismul său, a spus: „Fordul american este mai bun decât Volga rusească!”. Conform dreptului comunist, „i s-au dat” 3 ani de închisoare la Periprava (Delta Dunării”) pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Acesta a fost doar unul din numeroasele evenimente cotidiene care au avut loc după ce armata sovietică a părăsit România pentru a permite regimului comunist de la București să pozeze și în impostura „naționalistă”. Deoarece părintele era „dușman al poporului”, sora mai mare a tatălui meu, absolventă de liceu economic, nu a mai avut dreptul de a da examen de admitere la facultate și nici să lucreze pe post de contabil, conducerea locală de partid sugerându-i că există numeroase posturi de muncitor necalificat pe șantiere. Tatăl meu nu mai avut dreptul să dea examen de admitere la liceu. Viitorul cumnat, Nicolae Culețu (+), pedagog la o școală profesională, și-a riscat postul și l-a înscris clandestin în această instituție școlară, unde trebuia să participe la ședințele UTC împreună toți colegii. Mătușa și tata nu au vrut să-și povestească viețile și pe ale bunicilor în fața unei camere de filmat.
În 1945-1951, străbunicul patern Dumitru Teja, oier cu 1.000 de animale în patria cultural istorică a Balcanilor, împreună cu Toma Teja (+) și Traian Teja (+), frații mai mici ai bunicului, și cu mai mulți nepoți au locuit la Săcălaz (Timiș). În fatidica noapte de 18/19 iunie 1951, au fost și ei deportați în Bărăgan. Străbunicul, care se apropia de 100 de ani, a murit acolo în 1953, satul Frumușița și cimitirul fiind distruse de revărsarea Prutului în 1955.
Tot atunci și tot acolo a fost deportată și familia bunicii materne, Vasilicula Teja (1918-2002), născută Gaca: străbunicul Gachi Gaca (+), cărvănar în patria cultural istorică a Balcanilor, frații bunicii Hristu Gaca (+) (rănit pe frontul de vest) și Vanghele Gaca (+) și sora mai mare a bunicii Sofia Bațu (+).
Eu nu urăsc pe nimeni, doar că sunt urmașul bunicului matern Stere Nurciu (1914-1988), legumicultor particular care nu era prieten cu CAP-ul pentru că era prieten cu munca, adevărul, dreptatea și cinstea.


miercuri, octombrie 21, 2020

Despre politrucii de la SCMR sau „Ca să se știe cine suntem și ce vrem!”

 (Facebook Marius Teja 4 iunie 2019)

În aceste zile am postat trei comentarii pe pagina Facebook a Societății de Cultură Macedo-Română, inclusiv parantezele.
1.) „Numai o mentalitate asimilaționistă (condamnată la muncă în folosul legii 299/2007) putea emite o astfel de aberație! Din fericire pentru națiunea aromână, marea majoritate a națiunii române este tolerantă și după un secol de la emigrația economică a unui mic grup de aromâni din patria cultural-istorică a Balcanilor!”
2.) „Comentariile antiasimilaționiste de pe această pagină FB le puteți șterge, dar dacă nu ați reușit să ștergeți din istorie națiunea aromână timp de 150 de ani, nu veți reuși nici în următorii 150 de ani: statele balcanice, în care aromânii sunt autohtoni, n-au reușit asta nici după 1400 de ani!”
3.) „Națiunea aromână știe că sunteți o organizație guvernamentală falimentară ideologic de la inventarea ei prin decretul șefului statului din 1879 (99% din membrii fondatori erau activiști politici români), dar după dispariția naturală a celor câțiva „macedo-români/români macedoneni/români balcanici/români sud-dunăreni” (născuți în România!) va dispărea și pretextul biologic pentru care căpușați banii poporului român!”
Primele două comentarii le-am plasat la postarea SCMR din 26 mai 2018 (reeditată la 29 mai 2019), în care apărea poezia „Floara” în limba aromână cu traducerea alăturată în limba română și comentariul SCMR: „O poezie - FLOARA, culeasă în Aminciu în care nu există niciun cuvânt de origine străină.”
Când mi-au șters primul comentariu, l-au șters și pe cel în limba aromână al lui Oani Nicola.
La al doilea comentariu, cineva a apucat să dea Like, dar nu a fost posibil să-i vizualizez numele.
Când au șters al doilea comentariu, mi-au restricționat această opțiune pe pagina lor.
Al treilea comentariu aveam de gând să-l postez la secțiunea „Recenzii”, dar și acolo mi-au restricționat posibilitatea. Dar, din grabă probabil, au uitat să șteargă opțiunea „Comentează” de la recenzia pozitivă făcută de Călin Andrei Macedon. Nu înțeleg de ce au șters recenzia lui cu totul! La acest comentariu ar fi trebuit să adaug la final „de 30 de ani”.
Mi-au restricționat până și opțiunea de „a urmări” pagina!
Ca o concluzie la comportamentul acestor politruci, se poate parafraza celebra zicală a „comunistului cu față umană” Ion Iliescu din seara zilei de 22 decembrie 1989: „Am telefonat la Moscova ca să știe cine suntem și ce vrem!”. În cazul de față, a se citi „București” în loc de „Moscova”.

luni, octombrie 19, 2020

„Națiunea Armănă în Balcani”

http://sinopsis.info.ro/2018/02/25/balcani-putin-despre-aromani/

Șapoul și imaginile aparțin Sinopis

Titlul autorului la începutul redactării textului a fost unul cu tentă satirică la adresa macedoromânismului: „Aromânii - minoritate aromână în Albania”. Deoarece, la finalul redactării, conținutul textului depășea din punct de vedere teritorial titlul, Sinopsis a schimbat titlul la postarea textului în „Puțin despre aromâni”. Negocierea virtuală ulterioară a stabilit titlul final: „Minoritatea aromână în Balcani”.

Facebook Marius Teja: 26 februarie 2018

Postări populare