Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică – dosarul 30136/3/2022
Cererea de chemare în judecată a INS la Tribunalul București la 3 noiembrie 2022
Întâmpinarea INS din 2022
Răspunsul la Întâmpinarea INS 2023
Cerere de preschimbare a termenului de judecată către Tribunalul Constanța 12.05.2024
Încheiere Tribunalul Constanța 17.05.2023
Concluzii scrise INS 12.09.2023
Încheiere Tribunalul Constanța 14.09.2023
Sentința Civilă 1125/29.09.2023 a Tribunalului Constanța
Cerere de Recurs Curtea de Apel Constanța 01.11.2023
Întâmpinare la Recurs a INS 16402/vBG/27.11.2023
Răspuns Întâmpinare Recurs 27.11.2023
Decizia Civilă 201/26.02.2024
https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001041726&id_inst=3
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2022/11/procesul-nationalitatea-armana-versus.html
Dosarul 30136/3/2022
Începând cu 31 august 2022
și până la 12 octombrie 2022, am trimis, pe email, către cele mai cunoscute ONG
de apărare a drepturilor omului o cerere de „asistență juridică” pentru proces.
Cu toate că nu am cerut „reprezentare în proces”, au răspuns puține organizații,
refuzând pe diverse motive: nu au resurse, nu au expertiză, nu au scop juridic,
nu se încadrează în domeniul lor de activitate, nu sunt din București. În
schimb, s-au recomandat reciproc și mi-au sugerat să consult avocați. A refuzat
chiar și un grup de avocați care pledează pro bono în cazurile de apărare a
drepturilor omului.
Am fost la un avocat din Constanța, pe care îl cunoșteam, pentru a-l întreba cum trebuie să procedez ca să deschis un proces. A prelungit discuția timp de o oră pe chestiuni conexe și de context ale întrebării și a promis că va semna Petiția Naționalității Armăne, pe care am lansat-o la 1 august 2020 la adresa https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451 . Deoarece timpul trecea și nu a mai semnat-o, m-am gândit să nu-l mai implic într-o problemă existențială cum este rezistența Naționalității Armăne din Română la politica de asimilare a Statului Român.
Am redactat o cerere de chemare de judecată în care am integrat toate cele patru subiecte care vor forma ulterior dosarele 30136/3/2022, 30138/3/2022 (referitor la documentul în baza căruia INS mi-a schimbat declarația liber exprimată la „Etnie” și „Limbă Maternă” la recenzarea din ziua de 9 iulie 2022), 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Întâmplător, am citit pe Facebook o știre de pe website-ul „România curată” (https://www.romaniacurata.ro/) și tot întâmplător am găsit, la rubrica „Instrumentele luptei anticorupție”, „Model de acțiune în caz de refuz pe legea 544”. Modelul era destinat cazurilor de achiziții publice, dar l-am adaptat situației. Oricum, am înțeles că trebuie să fac acțiuni separate pentru cele trei subiecte referitoare la Legea 544/2001: 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022.Spre deosebire de dosarele 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022, deschise în baza Legii 544/2001 (legea accesului la informații publice), dosarul 30136/3/2022, deschis tot la 3 noiembrie 2022 la Secția II Contencios Administrativ, a fost deschis în baza Legii 554/2004 (legea contenciosului administrativ). Ca urmare, am plătit taxa de timbre de 100 de lei și la tribunal și la curtea de apel.
Am solicitat instanței să oblige
INS prin sentință ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022)
și finale (decembrie 2023) a rezultatelor RPL 2021 de către INS, să oblige pârâtul
să includă adevărata mea declarație de la operația de recenzare. La 9 iulie
2022, m-am declarat „Armăn” la variabila „Etnia” și „Armănă” la variabila „Limba
Maternă”, ceea ce recenzorul nu a putut să facă, iar la audiența din 11 iulie la
directoarea DJS Constanța, am aflat că am fost inclus la cod nivel 2 „aromân”
din cod nivel 1 „român” și că responsabilă de modificarea declarației mele liber
consimțite este Silvia Pisică, director general al Direcției Generale de Demografie
Socială și Statistică, în care era inclusă Direcția Recensământ, și coordinator
al Unității de Coordonare a Implementării Recensământului. La cererea mea în
baza Legii 544/2001, Silvia Pisică nu a răspuns și am deschis dosarul
30138/3/2022.
Deoarece nu am știut că dosarele în
baza Legii 554/2004 se pot deschide numai la domiciliul reclamantului,
Tribunalul București a declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului
Constanța.
În sentințele lor, Tribunalul
Constanța și Curtea de Apel Constanța au respins cererea de chemare în judecată.
Instanțele au considerat, în mod fals, că eu sunt nemulțumit, de fapt, că
Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne nu include etnia „Armănă” și, ca
urmare, ar trebuie să atac în justiție hotărârea de govern care a aprobat NELM.
În cee ace privește abuzul INS de a mă include abuziv la codul nivel 2 „aromân”,
instanța a considerat că INS m-a încadrat la etnia „cea mai apropiată” de cea
pe care am declarant-o la recenzare.
Trebuie subliniat că în mod
cu totul și cu totul întâmplător numele reclamantului din acest dosar a fost Marius
Teja, deoarece adevăratul reclamant a fost Naționalitatea Armănă din România. De
asemenea, în mod cu totul și cu totul întâmplător, numele pârâtului din acest
dosar a fost Institutul Național de Statistică, deoarece adevăratul pârât a
fost Statul Român, pentru că duce o politică de asimilare (românizare) a
Națiunii Armăne non-statale încă din 1860, când a înființat la București
Comitetul Macedo-Român, transformat în 1879 în Societatea de Cultură
Macedo-Română, reînființată după 1989. De aceea, o sentință favorabilă
reclamantului din acest proces ar fi însemnat începutul sfârșitului politicii
de asimilare a Naționalității Române de către Statul Român.
Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Ședința de judecată se putea desfășura și în lipsa părților, dar a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de afirmare a Națiunii Armăne.
Cererea de chemare în
judecată a INS la Tribunalul București la 3 noiembrie 2022
„DOMNULUI PREȘEDINTE AL
TRIBUNALULUI BUCUREȘTI
Subsemnatul, Teja V.
Marius Virgil, cetățean român de Naționalitate Armănă/Armână (ambele ortografii
sunt uzuale), născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în
municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...)
și CNP (...),
Chem în judecată
Institutul Național de Statistică, cu sediul în București, Sector 5, bulevardul
Libertății numărul 16,
Pentru ca prin hotărârea
ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea
rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale
Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să includă următorul text:
„Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul
Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate
având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila
„Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici
etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul
Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”
DOMNULUI PREȘEDINTE AL
TRIBUNALULUI BUCUREȘTI
MOTIVELE ACȚIUNII SUNT
URMĂTOARELE:
În data de 9 iulie 2022
(sâmbătă), am primit vizita recenzorului Victor Demintei.
La variabilele „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân”
și, respectiv, „Armână”, deoarece eu nu sunt român și, ca urmare, nu pot
fi înregistrat la „aromân” din cadrul variabilei Etnie „român”. Mi-a răspuns că în chestionar nu există Etnia „Armân”. În consecință, a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca
urmare, mi-a spus că „m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon.
I-am explicat că recenzorul-șef va trebui să
raporteze coordonatorului pe municipiu, acesta coordonatorului pe județ, acesta
supervizorului, acesta headquarterului, acesta șefului Unității Județene de
Implementare a Recensământului, acesta Unității de Coordonare a Implementării a
Recensământului din cadrul Institutului Național de Statistică, deoarece
decizia depășește nivelul lor de competență. În altă ordine de idei,
Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost elaborat de Departamentul de
Relații Interetnice al Guvernului României în privința Etniilor care sunt
recunoscute de statul român ca minorități naționale, iar pentru restul Etniilor
de către Institutul Național de Statistică, așa cum rezultă din răspunsul
Departamentul de Relații Interetnice al Guvernului României la cererea mea
expediată la 15 aprilie 2022
I-am adus la cunoștință recenzorului
că în cazul în care nu voi fi sunat, mă voi
prezenta eu la Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu
voi fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra în
instanță acest drept.
Deoarece nu am primit
telefon, în data de 11 iulie 2022 (luni), am fost în audiență la doamna Monica
Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța a Implementare a
Recensământului, în calitatea dânsei de director al Direcției Județene
Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că
persoanele care se declară la Etnie ca „Armân” sunt transferate la subcategoria
„aromân” din cadrul Etniei „Român”. La întrebarea mea privind decidentul
acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că
responsabilitatea aparține Unității de Coordonare a Implementării a
Recensământului 2021, condusă de doamna Silvia Pisică, în calitate dânsei de
director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din
Institutul Național de Statistică, căreia i se subordonează Direcția
Recensământului Populației. Am menționat și doamnei Constantin că îmi voi apăra
în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate
ca „Armân” la Etnie și „Armână” la Limbă Maternă.
La 12 iulie am expediat,
prin Poșta Română, o cerere adresată doamnei Silvia Pisică prin care solicitam
documentul în baza căruia la Recensământul Populației și Locuințelor 2021 mi
s-a modificat declarația liber exprimată fără acordul meu. I-am menționat și
dânsei că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14 iulie, am primit din
partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar până la 2
noiembrie nu am primit răspuns și nici am fost informat pe email despre
eventuala înregistrare a cererii mele.
Precizez că, în textul
categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru Recenzarea
Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului Populației și
Locuințelor 2021, se subliniază cu litere majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE
LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIU NFEL DE CONSTRÂNGERE”.
Arăt că la înregistrarea datelor cetățenilor, Institutul
Național de Statistică, prin direcțiile sale, putea să modifice declarațiile
liber exprimate ale cetățenilor care s-au declarat „Armâni” incluzându-i la
oricare altă Etnie din Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne, dacă dorea
doar ca ei să dispară din rezultatele Recensământului. Dar Institutul de
Statistică le-a modificat declarația incluzându-i expres la categoria „aromân”
din Etnia „român”, care este Etnia majoritară în Statul Național Român, conform
articolului 1 din Constituția României. În consecință, demersul Institutului
Național de Statistică, ca instituție de stat, poate fi încadrat la politică de
asimilare.
Menționez că la 1 august 2020 am postat pe website-ul
„Petiție Online”, o „Petiție adresată Parlamentului României privind
recunoașterea Naționalității Armăne”. Dintre cei 261 de semnatari ai Petiției,
înregistrați confirmați până la data de 16 octombrie 2022, peste 50 au nume de
familie românești, iar aproape 60 de semnatari cu nume de familie armănești au
evitat să-și expună numele public, aspect anticipat indirect în text.
„Minoritatea armână din Balcani” - Sinopis” 25 februarie 2018
http://sinopsis.info.ro/2018/02/25/balcani-putin-despre-aromani/
„Trei instituții armânești importante pentru viitorul identității naționale armânești” - Facebook Marius Teja 8 septembrie 2018
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/trei-institutii-armanesti-importante.html
„Despre politrucii de la SCMR sau „Ca să se știe cine suntem și ce vrem” - Facebook Marius Teja 4 iunie 2019
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/despre-politrucii-de-la-scmr-sau-ca-sa.html
„Politruc la politruc trage sau Cine se aseamănă se adună” - Facebook Marius 29 septembrie 2019
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/politruc-la-politruc-trage-sau-cine-se.html
„Din istoria armănilor” - Facebook Marius Teja 4 aprilie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/din-istoria-armanilor.html
„Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 2 februarie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html
„Cuvinte cheie pentru Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 1 august 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cuvinte-cheie-pentru-cele-4-principii.html
(https://ioncoja.ro/cele-patru-principii-ale-aromanilor/)
(https://anonimus.ro/2021/03/cele-4-principii-de-bun-simt-ale-armanamei/)
„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Petiție Online” 1 august 2020
https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne
„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Ziua de Constanța” 3 august 2020
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-725569.html
(https://ziare.com/constanta/stiri-actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-8192317)
(https://www.ziarelive.ro/stiri/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane.html)
„Asimilarea Naționalității Armăne de către statul român” - Facebook Marius Teja 8 noiembrie 2020
(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)
„Naționalitatea Armănă la Recensământul 2021” - „Sinopsis” 5 octombrie 2022
https://sinopsis.info.ro/2022/10/05/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/
(https://anonimus.ro/2022/10/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/)
„Armăni decedați în timpul deportării din Bărăgan” - Facebook Marius Teja 8 aprilie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-decedati-in-timpul-deportarii.html
„Armăni din județul Tulcea în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja 18 iunie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-tulcea-in-rezistenta.html
„Armăni din județul Constanța în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja octombrie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-constanta-in.html
Cerere expediată prin Poșta Română, la 12 iulie 2022, doamnei Silvia Pisică, director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică și coordonator al Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică. (2 file)
Recipisa Oficiului Poștal 2 Constanța referitoare la expedierea scrisorii din 12 iulie 2022 către Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică. (1 filă)
Confirmarea de primire din partea Poștei Române din data de 14 iulie 2022 a scrisorii expediate Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică. (1 filă)
Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul-Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021. (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română, la 15 aprilie 2022, Secretarului de Stat al
Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României, Lacziko Eniko. (1 filă)
Confirmare de primire din partea Poștei Române din data de 18 apirlie 2022 a scrisorii expediate Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României. (1 filă)
Email expediat la 27 aprilie 2022 de Cabinet DRI. (1 filă)
Răspunsul din 27 de aprilie 2022 al Secretarului de Stat al Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României, Lacziko Eniko. (4 file)
„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” postată la 1 august 2020 pe website-ul „Petiție Online”. (2 file)
Cele 261 de semnături înregistrate și confirmate pe „Petiția adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” până la 16 octombrie 2020. (15 file față-verso)
https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne
Depun acțiunea
(7 file) și anexele (29 file).
Data
3 noiembrie 2022
Nume si prenume
TEJA V. MARIUS VIRGIL
Semnătura”
Cerere de preschimbare a termenului de judecată către Tribunalul
Constanța 12.05.2024
„Doamnă Iulia Laura Dan Opariuc
Președinte al Secției Contencios Administrativ și Fiscal
a Tribunalului Constanța
Subsemnatul, Teja. V. Marius Virgil, cetățean român de Naționalitate Armănă/Armână (ambele ortografii sunt utilizate pentru această naționalitate încă nerecunoscută de statul român), domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei nr. 12, bl. L 111, ap. 48, vă rog să aprobați prezenta cerere de programare a ședinței de judecată pentru dosarul 30136/3/2022 până cel mai târziu la 31 mai 2023.
În susținerea cererii mele menționez următoarele.
În Întâmpinarea înregistrată la Tribunalul București la 12 ianuarie 2023, INS a invocat excepția inadmisibilității cu următorul argument: „Conform calendarului de pregătire și efectuare a RPL2021, aprobat prin Hotărârea Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 nr. 1 din 4 noiembrie 2020, revizuit în decembrie 2022, s-au publicat deja rezultatele provizorii pentru acest recensământ.”
În sentința civilă 1684/2023 a ședinței din 30 martie 2023, instanța de la București a invocat alineatul 3 din articolul 10 al Legii 544/2004 și a declinat competența teritorială către Tribunalul Constanța.
Sentința 1684 mi-a fost comunicată prin Poșta Română, fiind înregistrată la oficiul poștal din București la 12 aprilie 2023.
Dosarul 30136/3/2022 a apărut pe portalul Tribunalului Constanța după o lună, la 9 mai 2023.
Dar, între timp, prin Hotărârea nr. 14 din 30 ianuarie 2023, Comisia Centrală a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 a devansat publicarea rezultatelor definitive pentru „Caracteristicile Etno-Culturale” pentru luna iunie 2023, fără a explica decizia și fără a stabili o dată precisă. (chrome-extension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/01/Hotarare-nr-14-CCRPL2021_ian-2023_FINAL.pdf )
În acest condiții, dacă
ședința Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța
pentru dosarul 30136/3/2022 va fi programată DUPĂ publicarea de către INS a
„Caracteristicilor Etno-Culturale”, pârâta va putea invoca din
nou excepția inadmisibilității cu același argument ca cel din
Întâmpinarea înaintată instanței din București, pentru ca prin argument
procedural să evite dezbaterea pe fond.
Atunci cine va răspunde pentru faptul că banala trecere a
timpului va favoriza din nou pârâta, care este o instituție a statului român,
pe care am acționat-o într-o instanță a statului român, stat român care luptă
pentru asimilarea/românizarea Națiunii Armăne non statale încă din 1860, când
domnitorul Alexandru Ioan Cuza a inițiat înființarea, la București, a
Comitetului Macedo-Român?
Acesta este motivul pentru care v-am adresat, preventiv,
această cerere.
12 mai 2023
Marius Teja”
Încheiere Ședința din Camera de Consiliu din 17 mai
2023
„ROMÂNIA
TRIBUNALUL
CONSTANȚA
SECȚIA
DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 30136/3/2022
ÎNCHEIERE
Ședința
din Camera de Consiliu de la 17 mai 2023
Completul
constituit din
PREȘEDINTE
Traian Laurențiu Iancu
Grefier
Ionela Torok
Pe
rol soluționarea cererii de preschimbare a termenului de judecată formulate de
reclamantul Teja Marius Virgil, cu domiciliul în Constanța, (...) județ Constanța, în cauza promovată de reclamantul Teja
Marius Virgil, cu domiciliul în Constanța, Aleea Nalbei nr. 12, bl. L 111, ap.
48, Județ Constanța, în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național de
Statistică, cu sediul în București, Bd. Libertății nr. 16, sector 5, având ca
obiect obligația de a face.
La
apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu se constată lipsa
părților.
Procedura
legal îndeplinită.
S-a
făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța
rămâne în pronunțare asupra cererii de preschimbare termen.
TRIBUNALUL
La data de 10.05.2023 reclamantul Teja Marius Virgil a solicitat „să aprobați prezenta cerere de programare a ședinței de judecată în dosarul 30136/3/2022 până cel mai târziu la 31.05.2023.”
În
susținerea prezentei cereri, calificată de instanță ca fiind o cerere de
preschimbare a termenului de judecată, reclamantul a învederat faptul că există
riscul ca pârâta Institutul Național de Statistică să invoce din nou excepția
inadmisibilității cererii sale de chemare în judecată prin prisma faptului că
prin Hotărârea nr. 14 din 30.01.2023, Comisia Centrală a Recensământului
Populației și Locuințelor 2021 a devansat publicarea rezultatelor definitive
pentru „Caracteristici Etno-Culturale”.
Deliberând asupra prezentei cereri Tribunalul reține
următoarele:
Reclamantul
Teja Marius Virgil a solicitat la data de 03.11.2022 Tribunalului București obligarea
Institutului Național de Statistică să includă la momentul publicării
rezultatelor preliminare și, respectiv, finale ale Recensământului Populației
și Locuințelor 2021, textul „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil… a declarat „Armân” la
variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limbă Maternă” din categoria
„Caracteristici Etno-Culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei din
Chestionarul martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”
La
data de 12.01.2023, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția
nulității cererii de chemare în judecată, excepția inadmisibilității și ecepția
conexității, iar pe fondul cauzei respingerea cererii ca nefondată.
La
data de 28.03.2023 reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare.
Prin
sentința civilă nr. 1684 din 30.03.2023, Tribunalul București a admis excepția
necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu, în raport cu
prevederile art. 10 alin. 3 din Legea 554/2004 și domiciliul reclamantului și a
declinat cauza în favoarea Tribunalului Constanța.
Dosarul
a fost înregistrat pe rolul acestui Tribunal la data de 09.05.2023.
Prin
rezoluția din data de 15.05.2023 s-a fixat primul termen de judecată la data de
14.09.2023 ora 12.
Instanța
constată că obiectul cauzei nu este unul urgent, vizând în esență cenzurarea
refuzului nejustificat al autorității pârâte de soluționare a cererii.
În drept, potrivit art. 230 din C. proc.
civ., termenul de judecată nu poate fi preschimbat decât pentru motive
temeinice, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți.
Având
în vedere motivele prezentate de reclamant în susținerea cererii sale de
preschimbare, Tribunalul constată că acestea nu reprezintă motive temeinice,
în accepțiunea art. 230 Cod procedură civilă.
În
concret, în prezenta cauză excepția la care face referire reclamantul face
parte din ansamblul apărărilor dezvoltate de pârât și urmează a fi soluționată
ca atare la termenul acordat, iar publicarea rezultatelor definitive la
Recensământul Populației și Locuințelor 2021 în luna iunie 2023 nu este de
natură să conducă la concluzia contrară, având în vedere efectele pe care o
hotărâre eventual favorabilă reclamantului le-ar produce cu privire la raportul
juridic litigios.
Concluzionând
în prezenta cauză, ținând seama de motivele invocate pentru preschimbarea
termenului, de încărcătura de dosare și programarea ședințelor de judecată ale
Completului de judecată CA18 și de participarea titularului completului și în
cauzele ce se soluționează de această instanță în calea de atac a apelului și
recursului, se va dispune respingerea cererii de preschimbare a termenului de
judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge
cererea de preschimbare a termenului de judecată formulată de reclamantul
Teja V. Marius Virgil, cu domiciliul în Constanța, (…), în contradictoriu
cu pârâtul Institutul Național de Statistică, cu sediul în București, Bd.
Libertății, nr. 16, sector 5, ca nefondată.
Fără
cale de atac.
Pronunțată
astăzi, 17.05.2023, prin punerea hotărârii la dispoziția părților prin
mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE
TRAIAN LAURENȚIU IANCU
GREFIER
IONELA TOROK
Tehnred. T.L. Iancu / 2 ex. / 17.05.2023”
Concluzii scrise INS 12.09.2023
„TRIBUNAL
BUCUREȘTI
Secția
II Contencios Administrativ și Fiscal
Dosarul
nr. 30136/3/2022
Nr.
15670V.BG.
12.09.2023
DOMNULE
PREȘEDINTE
Subscrisul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, B-dul Libertății nr. 16, sector 5, (CF nr. …., cont deschis la Trezoreria Mun. București - …), email romstat@insse.ro, tel. (+40) 0213181824, fax (+40) 0213181851, prin reprezentant legal Președinte Tudorel Andrei, în calitate de pârât, în contradictoriu cu reclamantul Teja V. Marius Virgil, formulăm următoarele
CONCLUZII SCRISE
Conform dispozițiilor art. 31 din OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, cu modificările și completările ulterioare: „Departamentul pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația elaborării Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin Hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c)” Așadar obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne revenea exclusiv instituțiile prevăzute la art. 31 din OUG nr. 19/2020.
Conform
dispozițiilor art. 3 lit. a0 din HG nr. 143/2022 privind forma și conținutul
instrumentarului recensământului populațiilor și locuințelor în anul 2021 se
aprobă Nomenclatorul etniilor și limbilor materne (care cuprinde toate etniile (care
cuprinde toate etniile și recunoscute oficial în România).
Precizăm că la etnie, categoria armân/armăn, respectiv
la limbă maternă categoria armână/armănă nu figurează în Nomenclatorul etniilor
și limbilor materne, prevăzut la anexa nr. 2 la HG nr. 143/2022, document pe
care îl atașăm prezentei, iar aceasta a stat la baza
desfășurării RPL2021 privind înregistrarea structurii etnice.
În
conformitate cu prevederile art. 1 pct. b) din OUG nr. 19/2020, cu modificările
și completările ulterioare, recenzarea reprezintă acțiunea prin
care se realizează înregistrarea informațiilor cuprinse în programul de
observare al recensământului pentru o anumită unitate statistică de către
un recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică așa cum se arată în
cererea reclamantului).
Prin
urmare, s-a respectat dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și declara liber
și după propria opinie, făăr niciun fel de constrângere acestei caracteristici etno-culturale.
În
concluzie, pretențiile reclamantului nu incumbă Institutului Național de
Statistică câtâ vreme dispozițiile legale în vigoare sunt cele invocate mai sus.
Cu
deosebit respect,
PREȘEDINTE
Tudorel
Andrei
Șef
Serviciu Juridic și Contencios
Mitrea
Laurențiu Nacian
i./r.
Consilier Juridic
Lucian
Zamfir”
„ROMÂNIA
TRIBUNALUL
CONSTANȚA
SECȚIA
DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar
nr. 30136/3/2022
ÎNCHEIERE
Ședință
publică de la 14 septembrie 2023
Completul
constituit din:
PREȘEDINTE
Traian Laurențiu Iancu
Grefier
Ionela Torok
Pe
rol judecarea cauzei Contencios administrative și fiscal privind pe reclamantul
TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în Constanța, …., în contradictoriu cu
pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, sector 5,
Bd. Libertății, nr. 16, având ca obiect obligația de a face.
La
apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, personal, lipsă
fiind pârâtul.
Procedura
legal îndeplinită.
S-a
făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile,
obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și
stadiul procesual, grefierul învederând și faptul că pârâtul a depus
întâmpinare, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, dosarul a fost
declinate de la Tribunalul București, pârâtul a depus concluzii scrise, după
care,
Instanța
procedează la verificarea identității reclamantului Teja V. Marius Virgil, cu
Carte de Identitate seria … nr….
Instanța
ia act că prin întâmpinare pârâta a invocate excepția conexității prezentei
cauze la un dosar care se află pe rolul Tribunalului București și acordă
cuvântul cu privire la această excepție.
Reclamantul,
având cuvântul, apreciază că prezenta cauză [nu] are legătură cu dosarul aflat
pe rolul Tribunalului București. Arată că instanța din București a admis invocarea
excepției tardivității pentru că a depus acțiunea după termenul legal de 30 de
zile.
Cu
privire la excepția conexității dosarului nr. 301036/3/2022 la dosarul
30138/3/2022, având în vedere prevederea cuprinsă în art. 139 Cod Procedură
Civilă, instanța respinge această excepție ca fiind neîntemeiată, apreciind că
obiectul și cauza din dosarele precizate [dosarul precizat] nu au o strânsă
legătură cu obiectul și cauza din prezenta judecată.
Instanța
ia act că s-a invocat și excepția inadmisibilității cererii reclamantului de
către pârât prin întâmpinare și acordă cuvântul cu privire la această excepție.
Reclamantul,
având cuvântul, apreciază că excepția inadmisibilității cererii este [in]admisibilă.
Analizând
excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtă, instanța o califică ca
fiind în realitate o apărare de fond, învederând că aceasta va fi tratată și
soluționată ca atare, având în vedere că vizează chestiuni ce au legătură cu
temeinicia acțiunii exercitată de reclamant.
Instanța
acordă cuvântul pe probe.
Reclamantul,
având cuvântul, solicit proba cu înscrisurile la dosar.
Instanța
încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei
și pentru pârât încuviințează proba cu înscrisurile anexate întâmpinării și
concluziilor scrise.
Nemaifiind
alte probe de administrat sau excepții de soluționat instanța dispune
închiderea cercetării judecătorești și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul,
având cuvântul, solicită ca în rezultatele recensământului să fie inclus un
paragraf învederând că a declarat la recensământ la etnie: armân și la limba
maternă: armână.
Instanța
rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, în temeiul art. 396 Noul Cod de Procedură Civilă: „(1) În cazuri justificate, instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea putând fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile. (2) În cazul amânării prevăzute la alin, (1), președintele, odată cu anunțarea termenului la care a fost amânată pronunțarea, poate stabili că pronunțarea hotărârii se va face prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței. (3) Dacă pronunțarea a fost amânată, hotărârea nu poate fi pronunțată mai înainte de data fizată în acest scop”, urmează a amâna pronunțarea asupra cauzei, sens în care,
DISPUNE
Amână
pronunțarea în cauză la data de 29.09.2023.
Pronunțată
prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei, azi,
14.09.2023.
PREȘEDINTE,
TRAIAN LAURENȚIU IANCU
GREFIER;
IONELA TOROK”
Sentința civilă 1125/29.09.2023 a Tribunalului
Constanța
„Dosar
30136/3/2022
ROMÂNIA
TRIBUNALUL
CONSTANȚA
Operator
de date cu caracter personal nr. 8470
SENTINȚA
CIVILĂ Nr. 1125
Ședința
publică de la 29 septembrie 2023
Completul
constituit din:
PREȘEDINTE
Traian Laurențiu Iancu
Grefier
Ionela Torok
Pe
rol soluționarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe
reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în Constanța, (…), în
contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București,
sector 5, Bd. Libertății, nr. 16, având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterile
au avut loc în ședința publică din data de 14.09.2023, fiind consemnate în încheierea
de ședință de la acea data, ce face parte integrantă din prezenta sentință
civilă, data la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru
ca părțile să đepună concluzii scrise, a amânat pronunțarea asupra cauzei la
data de 29.09.2023, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
În fapt, reclamantul a
arătat că în data de 9 iulie 2022 a primit vizita recenzorului, ocazie cu care,
la variabilele „Etnie” și „Limbă Maternă” a declarat „Armân” și, respectiv,
„Armână”, deoarece reclamantul nu este român și, ca urmare, nu poate fi
înregistrat la „aromân” din cadrul variabilei Etnie „român”.
Reclamantul a precizat că
în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru
Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului Populației
și Locuințelor 2021 se subliniază cu litere majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE
LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE;
FĂRĂ NICIUNG FEL DE CONSTRÂNGERE”.
Reclamantul a arătat că la
înregistrarea datelor cetățenilor, Institutul Național de Statistică, prin
direcțiile sale, putea să modifice declarațiile liber exprimate ale cetățenilor
care s-au declarat „Armâni” incluzându-i la orice altă Etnie din Nomenclatorul
Etniilor și Limbilor Materne, însă Institutul Național de Statistică le-a
modificat declarația incluzându-i expres la categoria „aromân” din Etnia
„român”, care este Etnia majoritară în Statul Național Român, conform articolului
1 din Constituția României. În consecință, demersul Institutului Național de
Statistică, ca instituție de stat, poate fi încadrat la politică de asimilare.
Concluzionând, din
argumentele reclamantului reiese că acesta nu este de acord cu încadrarea la
categoria etnică „aromân” deoarece se consideră „armân”.
Cererea a fost legal
timbrată. (fila 46)
INSTITURUL NAȚIONAL DE
STATISTICĂ, în temeiul art. 205 și următoarele Cod Procedură Civilă, a formulat
întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca
lovită de nulitate, ca inadmisibilă, iar pe fond ca nefondată.
Pârâtul a invocat excepția
nulității cererii de chemare în judecată solicitând instanței să constate că
aceasta nu este semnată de reclamant.
Pârâtul a invocat excepția
inadmisibilității din mai multe motive. Un prim motiv este acela potrivit
căruia înregistrările solicitate de reclamant nu ar putea fi efectuate deoarece
perioada de colectare a datelor s-a încheiat. Conform regulamentului de
pregătire și efectuare a RPL 2021, aprobat prin Hotărârea Comisiei Centrale
pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021 nr. 1 din 4 noiembrie 2020,
revizuit, în decembrie 2022 s-au publicat deja rezultatele provizorii pentru
acest recensământ.
Un al doilea motiv este
acela că OUG nr. 19/2020 reglementează organizarea și desfășurarea în anul 2021
a recensământului populației și locuințelor, iar art. 3 lit. a) din HG nr.
143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului din România în anul 2021
aprobă Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, or activitatea puterii
judecătorești este, în esență, de a interpreta și aplica legea în vigoare la
momentul cererii.
A mai arătat pârâtul că o
posibilă admitere a cererii reclamantului ar determina imposibilitatea punerii
în executare, de către instituția pârâtă, a hotărârii judecătorești pentru
motivele arătate mai sus.
Pârâtul a invocat excepția
conexității învederând instanței de judecată faptul că, potrivit art. 139 alin.
(1) Cod Procedură Civilă, pentru asigurarea unei bune judecăți, în primă
instanță este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleași părți
sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între ele o
strânsă legătură.
Având în vedere că ne
aflăm în situația cerută expres de articolul sus-menționat în sensul că atât în
cauza ce formează obiectul dosarului nr. 30136/3/2022, cât și în cauza ce
formează obiectul dosarului nr. 30138/3/2022 – ambele regăsite pe rolul
Tribunalului București la data formulării întâmpinării – reclamant TEJA V.
MARIUS VIRGIL a solicitat înregistrarea la Recensământul Populației și
Locuințelor 2021, la etnie „armân” în loc de „aromân”, iar la limba maternă
„armână” în loc de „aromână”.
Pe fond, contrar celor
afirmate de reclamant stau dispozițiile art. 31 din OUG nr. 19/2020 privind
organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din
România în anul 2021, cu modificările și completările ulterioare, potrivit
cărora „Departamentul pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile
parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu
Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația
elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin
hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c)”.
Așadar, obligația
elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne revenea exclusiv instituțiilor
prevăzute la art. 31 din OUG nr. 19/2020.
Mai mult, la recensământul
populației și locuințelor din România din anul 2011, prin adresa nr. 24/Nr.
2545/AM/03.10.2011, atașată prezentei, Departamentul pentru Relații Interetnice
a comunicat Institutului Național de Statistică că, potrivit Memorandumului cu
tema: Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității
aromânilor din România, aprobat de Guvern la data de 30 ianuarie 2008,
comunitatea armână este considerată parte a națiunii române și, în consecință,
nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne.
Astfel că, se păstrează
continuitatea seriilor de date de la recensămintelor anterioare privind
structura etnică și potrivit prevederilor art. 3 lit. a) din HG nr. 143/2022
privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populației și
locuințelor din România în anul 2021 se aprobă Nomenclatorul etniilor și
limbilor materne (care cuprinde toate etniile recunoscute oficial în România).
Pârâtul a precizat că la
etnie, categoria armân/armăn, respectiv la limba maternă armân/armănă nu
figurează în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, prevăzut în anexa nr.
2 la HG nr. 143/2022, document pe care pârâtul l-a atașat întâmpinării.
Pârâtul a menționat că
Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, aprobat prin HG nr. 143/2022, a
stat la baza desfășurării RPL 2021 privind înregistrarea structurii etnice.
Ținându-se seama de
Metodologia de recenzare și prelucrare a datelor – Recensământul populației și
locuințelor runda 2021, aprobată prin Hotărârea nr. 7 din 05 mai 2022 a
Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021, pe care
pârâtul a atașat-o întâmpinării, la Caracteristici etno-culturale se prevede în
mod expres caracteristicile etno-culturale (etnia, limba maternă și religia)
întocmai cum le declară persoana recenzată.
În conformitate cu
prevederile pct. b) al art. 1 din OUG nr. 19/2020, cu modificările și
completările ulterioare, recenzarea reprezintă acțiunea prin care se realizează
înregistrarea informațiilor cuprinse în programul de observare al
recensământului pentru o anumită unitate statistică de către un recenzor (nu de
către Institutul Național de Statistică așa cum se arată în cererea
reclamantului). RECENZORUL nu trebuie, în niciun moment și în niciun fel, să
influențeze răspunsul respondentului sau să-i ceară să declare o anumită etnie,
limbă maternă sau religie.
Prin urmare, se respectă
dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și declara liber și după propria
opinie, fără niciun fel de constrângere, aceste caracteristici etno-culturale.
Pretențiile reclamantului din
prezenta cerere nu incumbă Institutului Național de Statistică câtă vreme
dispozițiile legale sunt cele invocate mai sus.
Având în vedere
considerentele invocate, respectuos pârâtul a solicitat respingerea cererii de
chemare în judecată ca lovită de nulitate, ca inadmisibilă, iar pe fond nefondată.
În drept, pârâtul și-a
întemeiat susținerile pe dispozițiile Codului Procedură Civilă, coroborate cu
prevederile legislației specifice.
Pârâtul a solicitat proba
cu înscrisuri, înțelegând să se prevaleze și de dispozițiile art. 254 alin. (2)
din Noul Cod de Procedură Civilă.
Pârâtul a solicitat judecarea
cauzei în lipsă de la dezbateri.
Învederând și faptul că
instituția este o instituție publică ce administrează venituri publice, în
temeiul art. 30 din OUG nr. 80/2013 privind taxele de timbru, pârâta a
considerat că este scutită de plata taxei de timbru.
Pârâtul a anexat Hotărârea
nr. 7 din 05 mai 2022 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și
Locuințelor 2021 și extras din metodologia de recenzare și de prelucrare a
datelor – Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, HG nr. 143/2022 -
anexa 2 Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, Hotărârea Comisiei Centrale
pentru Recensământul Populației și Locuințelor nr. 1 din 4 noiembrie 2020,
revizuită, adresa Departamentului pentru Relații Interetnice nr. 24/Nr.
2545/AM/03.10.2011.
Reclamantul Teja V. Marius
Virgil a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat instanței să
respingă excepțiile invocate de pârât și apărările pe fondul cauzei, ca
neîntemeiate.
A mai arătat reclamantul
că, fiind un moderat, nu se opune opțiunii aromânilor/macedo-românilor de a-și
renega, de voie sau de nevoie, identitatea Armână strămoșească și de a se „converti”
la identitatea română din România.
În final, reclamantul a
reiterat cererea sa ca pârâta să fie obligată să publice adevărata sa
declarație etnolingvistică de la recensământ, motivând că este Armân și că
dorește să fie recunoscut de Statul Român ca Armân, precum și că nu este român
(aromân/macedo-român) și că nu dorește să fie asimilat de Statul Român ca român
(aromân/macedo-român).
În drept, reclamantul și-a
întemeiat cererea pe dispozițiile art. 201 alin. (2) C. proc. civ.
La termenul de judecată
din data de 30.03.2023, față de obiectul cererii și domiciliul reclamantului,
Tribunalul București a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale,
pe care prin sentința civilă nr. 1685/30.03.2023 a admis-o și a declinat cauza
în favoarea Tribunalului Constanța.
La termenul de judecată
din data de 14.09.2023, având în vedere prevederea cuprinsă în art. 139 Cod
Procedură Civilă, instanța a respins cererea conexității ca nefiind întemeiată,
apreciind că obiectul și cauza din dosarele precizate nu au strânsă legătură cu
obiectul și cauza din prezenta judecată.
Analizând excepția
inadmisibilității invocată de către pârâtă, instanța a calificat-o ca fiind în
realitate o apărare de fond, învederând că aceasta va fi tratată și soluționată
ca atare din moment ce vizează chestiuni ce au legătură cu temeinicia acțiunii
exercitată de reclamant.
Instanța a încuviințat
pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și pentru pârât
a încuviințat proba cu înscrisurile anexate întâmpinării și concluziilor
scrise.
Analizând actele și
lucrările dosarului, reține următoarele:
Conform art. 31 din OUG
19/2020, Departamentul pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile
parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu
Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația elaborării
Nomenclatorului etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin hotărârea
Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c).
Astfel, în temeiul normei
legale citate anterior, Guvernul României a aprobat prin HG nr. 143/2022,
respectiv art. 3 lit. a), Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne,
elaborat, în conformitate cu prevederile art. 31 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 19/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
178/2020, cu modificările și completările ulterioare, de către Departamentul
pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale
minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru
Studierea Problemelor Minorităților Naționale, prevăzut în Anexa nr. 2.
În Anexa nr. 2, cu
denumirea marginală „Nomenclatorul etniilor”, legiuitorul delegat a stabilit cu
caracter normativ obligatoriu există exclusiv categoria etnică „Aromân”
și nu „Armân”, cum solicită să fie înregistrat reclamantul.
Astfel, în prezenta cauză
obiectul cererii de chemare în judecată nu este în realitate cel pe care îl
clamează reclamantul, respectiv de obligare a pârâtului INSTITUTUL NAȚIONAL DE
STATISTICĂ de a include în cadrul recensământului textul „„Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7
iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...),
cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat
„Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din
categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea
Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și
Locuințelor 2021.”, din moment ce acest
lucru nu este posibil din punct de vedere legal, deoarece în mod firesc
chestionarul electronic aprobat prin HG nr. 143/2022 Anexa 1 publicat în M. Of.
Partea I nr. 102bis/1.II.2022 nu conține această variabilă a etniei, respectiv
etnia „Armână”.
Având în vedere întreaga
argumentație a reclamantului, Tribunalul reține că, în realitate, acesta este
nemulțumit de actul administrativ cu caracter normativ reprezentat de HG
143/2022 Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2, prin care s-a stabilit că etnia și limba
cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână”,
respectiv, „Limba Aromână”, parte a națiunii române și nu „Armână”, iar
motivele care au determinat această situație ori cauzele care ar putea conduce la
modificarea pe cale judiciară a actului administrativ cu caracter normativ pot
fi criticate sau invocate de reclamant într-o acțiune specifică având acest
obiect și vizând autoritatea administrativă centrală care ar putea fi obligată
în acest sens.
Cu alte cuvinte, în
prezenta cauză ceea ce solicită reclamantul echivalează cu obligarea pârâtului
la executarea sau la adoptarea unei conduite care să fie în contradicție cu
normele legale, cerere în mod evident nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de
chemare în judecată formulată de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu
domiciliul în Constanța, ...., în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL
DE STATISTICĂ, cu sediul în București, sector 5, Bd. Libertății nr. 16, ca
nefondată.
Cu drept de recurs în
termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va
depune la Tribunalul Constanța – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal,
sub sancțiunea nulității.
Pronunțată prin punerea
soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi,
29.09.2023.
PREȘEDINTE
TRAIAN LAURENȚIIU IANCU
GREFIER
IONELA TOROK
Tehnored. T. L. Iancu / 4
ex. /04.10.2023”
Cerere de Recurs la Curtea
de Apel Constanța 01.11.2023
„Sediul materiei:
- Art. 486-490 C. proc. civ.
- Art. 148-151 C. proc. civ.
- Art. XVII din Legea nr. 2/2013
- Art. 192 C. proc. civ
- Art. 194-195 C. proc. civ.
- Art. 83 alin. (3) coroborat cu art. 13 alin.
(2) C. proc. civ.
- Art. 84 alin. (2)-(3) C. proc. civ.
Tribunalul Constanța /
Curtea de Apel Constanța
Dosar nr. 30136/3/2022
Domnule Preşedinte,
Subsemnatul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în municipiul Constanța, (...), cu CNP (...) următoarele date de contact (...), personal
în contradictoriu cu intimata INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în municipiul București, sector 5, bd. Libertății, nr. 16, formulez
CERERE DE RECURS
împotriva sentinţei
civile nr. 1125/29.09.2023, pronunţate în dosarul nr. 30136/3/2022, de
către Tribunalul Constanța, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în
termenul legal de 15 zile, de la comunicarea hotărârii recurate (18.10.2023),
prin care solicit admiterea recursului.
În fapt, arăt că:
Citez primele două paragrafe ale sentinței: „Conform art. 31 din OUG 19/2020 Departamentul pentru Relaţii Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităţilor naţionale din Parlamentul României şi cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, are obligaţia elaborării Nomenclatorului etniilor şi al limbilor materne, care este aprobat prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c).
Astfel, în temeiul normei
legale citate anterior Guvernul României a aprobat prin H.G. nr. 143/2022,
respectiv art. 3 lit. a), Nomenclatorul etniilor şi al limbilor materne,
elaborat, în conformitate cu prevederile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 19/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
178/2020, cu modificările şi completările ulterioare, de către Departamentul de
Relaţii Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităţilor
naţionale din Parlamentul României şi cu Institutul pentru Studierea
Problemelor Minorităţilor Naţionale, prevăzut în Anexa nr. 2.”
Problema autorilor NELM
2021 nu are legătură cu obiectul prezentului dosar, ci cu dosarul 17757/3/2023,
intentat de mine INS la Tribunalul București: eu doar am amintit această
problemă în ansamblul discuției cu recenzorul din 9 iulie 2022, discuție menționată
în Cererea de chemare în judecată. Dar deoarece în motivarea hotărârii,
instanța a menționat această problemă și a reținut numai apărarea INS din
Întâmpinare, respectiv prevederile legale din OUG 19/2020 referitoare la
redactarea NELM 2021, sunt nevoit să reiau argumentele din Răspunsul la
Întâmpinare. În realitatea practică, procesul de redactare a NELM 2021 nu a
decurs conform prevederilor OUG 19/2020. DRI a realizat numai codurile
referitoare la etniile recunoscute de Statul din România ca minorități
naționale, așa cum DRI mi-a răspuns în adresa 24/935/EL din 27 aprilie 2022
(anexată Cererii de chemare în judecată): „(...) Cu respectarea reglementărilor
legale în vigoare, Departamentul pentru Relații Interetnice a consultat
organizațiile cetățenilor aparținând minorităților membre ale Consiliului
Minorităților Naționale și, în colaborare cu grupurile parlamentare ale
minorităților naționale și cu Institutul pentru Studierea Problemelor
Minorităților Naționale și, la solicitarea INS, a propus Nomenclatorul etniilor
și limbilor materne pentru minoritățile naționale recunoscute în România
(albaneză, armeană, bulgară, cehă, croată, elenă, evreiască, germană, italiană,
macedoneană, maghiară, poloneză, rusă-lipoveană, romă, ruteană, sârbă, slovacă,
tătară, turcă, ucraineană). Anexăm, în copie, propunerea de NELM înaintată de
instituția noastră Institutului Național de Statistică. Subliniem faptul că
etniile și limbile în proiectul de nomenclator comunicat de instituția noastră
Institutului Național de Statistică au fost numai cele ce aparțin celor 20 de
minorități naționale recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând
competența legală de a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi
materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale. (...) ” Sublinierile
boldate din text aparțin DRI. Mai mult, DRI susține de două ori în aceeași
adresă că inițiativa redactării NELM 2021 a aparținut INS. Prima dată în
paragraful citat mai sus: „și, la
solicitarea INS, a propus Nomenclatorul etniilor și limbilor materne pentru
minoritățile naționale recunoscute în România”, iar a doua oară în paragraful
„Conform prevederilor legale, forma și conținutul instrumentarului
recensământul și clasificările și nomenclatoarele utile recensământului
elaborate de alte instituții au fost supuse aprobării prin hotărâre a
Guvernului, la inițiativa Institutului Național de Statistică și a
Secretariatului General al Guvernului.” Deoarece realitatea practică a
redactării NELM 2021 susținută de DRI nu a fost luată în considerare de către
instanță, solicit, în baza secțiunii Administrarea probei cu martori, art.
311-326 din Codul de Procedură Civilă, citarea ca martor a secretarului de stat
al DRI Lacziko Eniko Katalin.
Probe ale faptului că INS
s-a implicat și chiar din proprie inițiativă în redactarea NELM 2021 sunt
reprezentate de adresa INS 1559/04.02.2021 (anexată la Recurs) către Institutul
de Lingvistică al Academiei Române și răspunsul ILAR 60380/15.02.2021 (anexat
la Recurs) în problema structurii codului nivel 1 „1000” al etniei „român”.
Conform celor două documente, INS a propus și ILAR a validat propunerea ca în
codul de nivel 1 „1000” al etniei „român” să fie incluse șapte coduri nivel 2:
1001 român, 1002 aromân, 1003 cic, 1004 istroromân, 1005 macedoromân, 1006
meglenoromân și 1007 vlah. Precizez că
adresa INS și răspunsul ILAR au fost anexate de INS la Întâmpinările din
dosarele 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023
și 17760/3/2023, intentate de mine la 9 iunie 2023, la Secția II Contencios
Administrativ și Fiscal a Tribunalului București.
Citez următoarele două paragrafe din sentință: „În Anexa nr. 2 cu denumirea marginală „Nomenclatorul Etniilor” legiuitorul delegat a stabilit cu caracter normativ obligatoriu că în cadrul naţiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” şi nu „Armân” cum solicită să fie înregistrat reclamantul.
Astfel, în prezenta cauză
obiectul cererii de chemare în judecată nu este în realitate cel pe care îl
clamează reclamantul, respectiv de obligare a pârâtului INSTITUTUL NATIONAL DE
STATISTICĂ de include în cadrul recensământului textul „Cetăţeanul Teja V.
Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanţa, domiciliat în
municipiul Constanţa, (...), cu cartea de identitate având seria şi numărul (...)
şi CNP (...), a declarat „Armân" la variabila „Etnie" şi
„Armână" la variabila „Limba Maternă" din categoria „Caracteristici
etno-culturale" a Secţiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din
Chestionarul Martor al Recensământului Populaţiei şi Locuințelor 2021” din
moment ce acest lucru nu este posibil din punct de vedere legal, deoarece în
mod firesc chestionarul electronic aprobat prin H.G. 143/2022 Anexa I publicat
în M.Of. Partea I nr. 102bis/1.II.2022 nu conține această variabilă a etniei,
respectiv etnia „Armână””.
În prealabil este necesar
să explic diferența etnică fundamentală dintre Armân și „aromân”, care este o
diferență etnică subsidiară între Armân și român. În Limba Maternă Armână
strămoșească Armânii își spun „Armân”. Cuvântul „aromân” este o invenție a politicienilor
români din secolul XIX, după ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înființat în
1860 Comitetul Macedo-Român la București, pentru a justifica politica de
asimilare a Armânilor chiar în Patria lor Cultural Istorică care este Peninsula
Balcanică, prin școli primare românești. Cu alte cuvinte, „aromânii” sunt acei
armâni, care, de voie sau de nevoie, își reneagă Identitatea Etnică Armână
strămoșească și se convertesc la identitatea etnică românească prin intermediul
termenilor inventați „aromân”/„român balcanic”/„român sud-dunărean”/„român
macedonean”/„macedo-român”. Eu, fiind un moderat, folosesc termenii tehnici
„renegați” și „convertiți”, dar intransigenții folosesc pentru „aromâni”
expresia „trădători de neam”. În consecință, este foarte firesc că „în cadrul
naţiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” şi nu „Armân””, așa
cum bine a înțeles și instanța, și de aceea eu am declarat la recenzare, pentru
a fi clar înțeles de INS, atât că sunt „Armân”, cât și că nu sunt „român”.
În consecință, subliniez
că obiectul Cererii de chemare în judecată este chiar acela de a obliga INS
(art. 18, alin. 1, Legea 554/2004) de a include în rezultatele RPL 2021
declarația mea liber exprimată de „Armân” la recenzarea din 9 iulie 2022,
deoarece această declarație mi-a fost modificată ulterior ilegal la
înregistrare în „român” („aromân”) de către INS fără acordul meu.
În acest sens, subliniez
că la recenzare eu am declarat nu numai ceea ce sunt, adică faptul că sunt
„Armân”, dar am declarat și ceea ce nu sunt, adică faptul că nu sunt „român”
și, implicit, că nu sunt „aromân”. Am declarat că nu sunt „român” tocmai pentru
a preveni modificarea declarației mele liber exprimată, așa cum s-a procedat la
RPL 2011 (realizat pe hârtie), conform Minutei ședinței din 2.02.2012 a
Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor din 2011 (anexată
la Recurs). Precizez că Minuta a fost anexată Întâmpinărilor INS în dosarele
30139/3/2022 și 30140/3/2022, referitoare la RPL 2011, intentate de mine la
3.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București.
Citez din sentință: „Având în vedere întreaga argumentație a reclamantului Tribunalul reține că în realitate acesta este nemulțumit de actul administrativ cu caracter normativ reprezentat de H.G. 143/2022 Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2 prin care s-a stabilit că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române şi nu „Armână”, iar motivele care au determinat această situație ori cauzele care ar putea conduce la modificarea pe cale judiciară a actului administrativ cu caracter normativ pot fi criticate sau invocate de reclamant într-o acțiune specifică având acest obiect şi vizând autoritatea administrativă centrală care ar putea fi obligată în acest sens.”
Arăt că nemulțumirea mea
în prezentul dosar nu este reprezentată de faptul că în NELM 2021 nu a fost
inclusă etnia „Armân”, așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Eu știam
că declarația mea liber exprimată la secțiunea „Caracteristici etno-culturale”
nu putea fi înregistrată practic electronic tocmai ca urmare a faptului că
etnia „Armân” nu a fost inclusă în NELM 2021. Dovada este reprezentată de
faptul că recenzorul nu a știut cum să procedeze în această situație reală
neconformă cu NELM 2021 și a trebuit să-i explic eu că trebuie să-și informeze
superiorii din Unitatea de Implementare a Recensământului din cadrul INS.
Dar, ulterior declarației
mele, așa cum am aflat la 11 iulie 2022 în audiența de la directorul Direcției
de Statistică Constanța, INS îmi modificase ilegal declarația liber exprimată
că sunt „Armân”, ignorând deliberat faptul că am declarat și că nu sunt „român”
și înregistrându-mă, fără acordul meu, ca „român” (faptă ce ar putea încadrată
chiar în categoria abuz în serviciu conform art. 297 Noul Cod Penal). Cu alte
cuvinte, INS a aplicat din nou (RPL 2011) celebrul dicton al lui Stalin „Nu
contează cine votează, contează cine numără voturile”, anulând astfel
înregistrarea declarației liber exprimată, prevedere subliniată în secțiunea
„Caracteristici etno-culturale” a documentului de recenzare: „FIECARE PERSOANĂ
ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICI UN FEL DE CONSTRÂNGERE”.
Adaug că în textul HG
143/2020 și în cele patru anexe (anexate la Întâmpinare) nu există cuvântul
„Armân” și ca, urmare, nu există o dispoziție care să stipuleze „că etnia şi
limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână”
respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române şi nu „Armână””, așa cum în
mod nereal a interpretat instanța. Deși într-un paragraf anterior, instanța a
arătat că a înțeles foarte bine diferența etnică fundamentală dintre „Armân” și
„aromân”/„român”, adică că „în cadrul naţiunii române există exclusiv categoria
etnică „Aromân” şi nu „Armân””, în contradictoriu cu această motivare instanța
a justificat modificarea ulterioară a declarației mele de către INS prin faptul
că „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul
este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române”. Dar,
oricum, INS nu are dreptul legal de a forța înregistrarea unui cetățean la
secțiunea „Caracteristici etno-culturale” pe baza „apropierii” dintre etnii: un
rutean, de exemplu, nu poate fi înregistrat, împotriva declarației sale, ca
ucrainean, chiar dacă ambele etnii fac parte din grupa etnolingvistică a
slavilor răsăriteni și chiar dacă nu există un stat național rutean și chiar
dacă „țara” rutenilor este inclusă, în cea mai mare parte, în teritoriul
Ucrainei; un tătar, de asemenea, nu poate fi înregistrat, împotriva declarației
sale, ca turc, chiar dacă ambele etnii fac parte din grupa etnolingvistică a
popoarelor turcice și chiar dacă nu există un stat național tătar și chiar dacă
mulți tătari trăiesc azi în Turcia.
Ca urmare, în baza
secțiunii Interogatoriu, art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, solicit
interogatoriul președintelui INS Tudorel Andrei cu întrebarea: Ce document,
legal sau de altă natură, privitor la RPL 2021,
stipulează dreptul INS de a-mi modifica, după recenzarea din 9 iulie
2022, declarația liber exprimată la
variabila Etnie de „Armân” în „român”?
În concluzie, reiterez cererea ca instanța să oblige INS să includă în documentul rezultatelor RPL 2021 (eventual ca anexă) textul declarației mele liber exprimate la secțiunea „Caracteristici etno-culturale” la operația de recenzare din 9 iulie 2022, pentru a repara astfel în contencios administrativ dreptul meu vătămat la identitatea etnică de „Armân” prin ilegalitatea INS de a mă înregistra, ulterior declarației mele și fără acordul meu, ca ceea ce declarasem în mod expres că nu sunt, adică nu sunt „român”.
În drept, întemeiez
cererea pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.
În dovedire, solicit încuviinţarea probei cu înscrisuri.
În cadrul probei cu
înscrisuri, depun următorul înscris, în copii certificate pentru conformitate cu originalul,
în două exemplare:
Adresa INS 1559/04.02.2021
către IlAR.
Adresa de răspuns a ILAR
60380/15.02.2021 către INS.
Minuta ședinței din 2
februarie 2012 a CC RPL 2011.
Depun prezenta cerere de
recurs, în două exemplare.
Anexez dovada achitării
taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei.
Data
1 noiembrie 2023
Semnătura,
Teja Marius”
Întâmpinare la Recurs a
INS 16402/vBG/27.11.2023
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Cabinetul Președintelui
Nr. 16402/vBG/27.11.2023
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 30136/3/2023
DOMNULE PREȘEDINTE
Subscrisul, INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu
sediul în mun. București, B-dul Libertății nr. 16, sectorul 5, CF nr. 7593088,
având cont deschis la Trezoreria Municipiului București RO 98 TREZ 7002 3510 120X XXXX, reprezentat
prin Președinte TUDOREL ANDREI, tel. (021) 318.18.24, interior 1462, fax (021)
318.18.51., E-mail: romstat@insse.ro, în calitate de intimat, în
contradictoriu cu recurentul TEJA MARIUS VIRGIL, în temeiul art. 205 Cod
Proc. Civ. formulăm următoarea
ÎNTÂMPINARE
privind cererea de recurs
prin care înțelegem să invocăm excepția nulității
recursului și pe fondul cauzei solicităm respingerea recursului ca
neîntemeiat.
Raportat la recursul formulat recent, urmare a
respingerii cererii de chemare în judecată, ca nefondată, învederăm instanței
de control judiciar faptul că motivele invocate de acesta nu sunt
motive de nelegalitate și nu se încadrează în motivele de casare
prevăzute de art. 488 alin. (1) Cod
Proc. Civilă.
Or, noi spunem că sancțiunea care intervine în această
ipoteză este nulitatea recursului, conform prevederilor art. 489 Cod Proc. Civ.
Drept urmare, deși recurentul înțelege să-și precizeze temeiul
de drept al cererii sale de recurs, respectiv dispozițiile art. 488 alin. (1)
pct. 6 și pct. 8 din Cod Proc. Civ. acesta nu a explicat care dintre
considerentele sentinței recurate sunt motive contradictorii ori străine de
natura cauzei sau care sunt normele de drept material încălcate
ori care au fost aplicate greșit atunci când instanța de fond a Tribunalului
Constanța a emis sentința civilă nr. 1125/29.09.2023.
Pe cale de consecință, acestea sunt motivele pentru care
am invocat excepția nulității recursului formulat.
În ipoteza în care veți respinge excepția nulității
recursului, pe fondul cauzei apreciem că instanța investită cu soluționarea
cererii de chemare în judecată al cărei obiect a fost obligarea INS la
publicarea rezultatelor preliminare și finale ale Recensământului Populației și
Locuințelor 2021 să fie incluse anumite mențiuni referitoare la care
reclamantul a procedat corect la verificarea temeiului de drept al
pretențiilor acestuia.
Așadar, instanța de fond constatând că nu există temei de
drept, a reținut că reclamantul este nemulțumit, de fapt, de actul
administrativ cu caracter normativ reprezentat de HG nr. 143/2022 Anexa nr. 1
și Anexa nr. 2, prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea
declarată de acesta la recensământ.
Astfel, instanța a respins cererea de chemare în judecată
ca nefondată, având în vedere faptul că obiectul cererii este în contradicție
cu prevederile actelor normative.
Drept urmare, noi apreciem că aceste considerente
ale instanței de fond nu sunt contradictorii ori străine de natura cauzei
deduse judecății, acesta fiind motivul pentru care solicităm respingerea
recursului ca neîntemeiat.
În consecință, având în vedere faptul că recurentul nu a
invocat vreun motiv de casare limitativ prevăzut de art. 488 alin. (1) Cod
Proc. Civ., vă solicităm admiterea excepției nulității recursului, iar pe
fondul cauzei, solicităm respingerea recursului ca neîntemeiat.
Probe, înscrisuri.
Solicităm judecarea cauzei și în lipsa noastră, conform
dispozițiilor art. 411 alin. (2) Cod Proc. Civ.
PREȘEDINTE
Tudorel ANDREI
Șef Serv. Juridic și Contencios
NACIAN LAURENȚIU MITREA
Consilier juridic
LUCIAN CORNELIU ZAMFIR
DOMNULUI PREȘEDINTE AL CURȚII DE APEL CONSTANȚA”
Răspuns Întâmpinare Recurs 27.11.2023
„Sediul materiei:
·
Art. 490 alin. (2) C.
proc. civ.
·
Art. 490 alin. (2)
rap. la art. 471 alin. (6) C. proc. civ.
·
Art. 83 alin.(3)
coroborat cu art. 13 alin. (2) C. proc.civ.
·
Art. XVII Legea nr.
2/2013
·
Art. 148-151 C. proc.
civ.
Instanţa Curtea de Apel Constanța
Dosar nr. 30136/3/2022
Domnule Preşedinte,
Subsemnatul TEJA V. MARIUS VIRGIL, personal, în calitate de parte recurent-reclamant, în dosarul nr. 30136/3/2022,
în contradictoriu cu intimata INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în municipiul București, bd. Libertății nr. 16, sector 5, prin reprezentant președinte TUDOREL ANDREI, formulăm
RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINARE
prin care
solicităm instanţei să respingă excepţiile procesuale ( de procedură şi de
fond) invocate de intimat prin întâmpinare şi apărările pe fondul cauzei
invocate de acesta, ca neîntemeiate.
În fapt, arătăm că
excepţiile invocate de intimat prin întâmpinare sunt neîntemeiate pentru
următoarele motive.
De asemenea
susţinem că apărările formulate de intimat privind legalitatea deciziei nr. 1125/29.09.2023
pronunţată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 30136/3/2022 sunt în mod
similar neîntemeiate pentru următoarele motive.
OUG 19/2020 și HG
143/2022, referitoare la Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne și invocate
de pârât și de Tribunalul Constanța-Secția Contencios Administrativ, sunt
străine de natura prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat nemulțumiri
față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa. Cu alte cuvinte, din moment
ce în NELM nu exista Etnia „Armân”, atunci INS nu trebuia să-mi înregistreze
date la variabilele Etnie și Limbă Maternă, dar pârâtul a comis un abuz în
serviciu și m-a asimilat forțat ca „român (aromân)”, în pofida declarației mele
liber exprimate că NU sunt român.
În Tabelul
2.02.01 și 2.02.2 din Rezultatele definitive ale Caracteristicilor
demografice etno-culturale, postat pe website-ul oficial al Recensământului RPL
2021 la adresa https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive/, sunt menționate următoarele cifre pentru etnicii
români: 201.648 în municipiul Constanța, 504.344 în județul Constanța și
14.801.442 în România. Aceste cifre sunt false, deoarece au fost obținute prin
adăugarea persoanei mele fără acordul meu, prin falsificarea declarațiilor mele
liber exprimate: că sunt Armân și că NU sunt român. Cu alte cuvinte, cifrele
adevărate pentru etnicii români sunt 201.647, 504.343 și 14.801.441. În altă
ordine de idei, rezultatele recensământului sunt produsul prelucrării datelor
obținute prin operația de recenzare. Ca urmare, INS poate fi obligat prin
sentință judecătorească, în baza Legii 554/2004 (art. 18, alin. 1), să adauge o
anexă-erată în care să prezinte numărul adevărat al etnicilor români și cauza
informației false: falsificarea declarației mele liber exprimate că sunt etnic
Armân și asimilarea mea forțată ca „român (aromân)”, această vătămare a
dreptului meu și a interesului meu legitim putând fi reparată prin adăugarea
declarației mele din Cererea de chemare în judecată.
De asemenea,
pârâtul și instanța nu au menționat documentul legal (lege, hotărâre de guvern,
ordin de ministru, decizie INS sau CC RPL 2021 etc) „prin care s-a stabilit
etnia și limba cea mai apropiată [!!!???] de cea declarată de acesta la
recensământ”, adică actul care stipulează clar modificarea declarațiilor liber
exprimate ale persoanelor care declară Armân la Etnie prin asimilarea lor
forțată ca „român (aromân)”. Cu alte cuvinte, se pune legitima întrebare: ce
instituție are, în general, dreptul legal de a decide „etnia cea mai
apropiată”, atâta timp cât documentul de recenzare prevede în mod expres pentru
variabilele Etnie, Limbă Maternă și Religie: „Fiecare persoană este liberă
să-și exprime propria opțiune, fără niciun fel de constrângere!” Amintesc că la
RPL 2011, care s-a organizat pe suport fizic – hârtie, decizia de modificare a
declarațiilor liber exprimate ca „Armân” la variabila Etnie a fost luată după
trei luni de la operația de recenzare, în ședința CC RPL 2011 din 2 februarie
2012 și a fost folosit ca pretext Memorandumul Guvernului din 30 ianuarie 2008.
Pentru
argumente referitoare la umorul negru prestat cu foarte multă bunăvoință de
instituțiile Statului din România față de simplul cetățean petent, pot fi
consultate și următoarele dosare intentate de mine la Tribunalul București unor
instituții ale Statului din România, în baza Legii 544/2001, pe subiectul
Naționalitatea Armănă din România la recensămintele 2011 și 2021: INS -
30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022 (3 noiembrie 2022), 17744, 17747,
17749, 17750, 17752, 17755, 17757, 17758, 17759, 17760 (9 iunie 2023), 21063
(11 iulie 2023); Ministerul Educației - 21059 (11 iulie 2023); Departamentul
pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060, 21061 și 21062 (11
iulie 2023), 23252 (1 august 2023); Secretariatul General al Guvernului României
– 21043 (11 iulie 2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058 (11 iulie 2023);
Ministerul Culturii – 22820 (27 iulie 2023).
Ca
urmare, este cu totul și cu totul întâmplător că numele reclamantului în acest
dosar este Marius Teja, deoarece adevăratul reclamant este Naționalitatea
Armănă din România. De asemenea, este cu totul și cu totul întâmplător că
numele pârâtului din acest dosar este Institutul Național de Statistică,
deoarece adevăratul pârât este Statul din România. În consecință, o sentință
favorabilă reclamantului din acest dosar va reprezenta începutul sfârșitului
politicii de asimilare a Naționalității Armăne de către Statul din România.
În drept, ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. 471 alin. (6) C.proc.civ.
Depunem prezentul răspuns la întâmpinare într-un
exemplar.
Data,
22 decembrie 2023
Semnătura
Teja Marius”
Decizia Civilă
201/26.02.2024 a Curții de Apel Constanța
„ Dosar nr.
30136/3/2022
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CONSTANŢA
SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 201
Şedinţa publică de la 26 Februarie 2024
Complet pentru cauze contencios administrativ şi
fiscal
PREŞEDINTE Anca Ramona Pârleţeanu
Judecător Marilena Victoria Mircioi
Judecător Raluca Elena Lupu
Grefier Dorina Irimia
S-a luat în examinare recursul în contencios
administrativ formulat de recurentul reclamant TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu
domiciliul în Constanta, (…), Judeţ Constanţa împotriva sentinței civile nr.
1125/29.09.2023 pronunțată de Tribunalul Constanța – Secția de Contencios
Administrativ și Fiscal în dosarul civil nr. 30136/3/2022 în contradictoriu cu
pârâtul INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în Bucureşti,
sector 5, Bd Libertăţii, nr. 16, având ca obiect obligaţia de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant personal, lipsind intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu
respectarea dispoziţiilor art. 153 şi următoarele din Codul de Procedură
Civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, prin care s-au evidenţiat părţile, obiectul litigiului, menţiunile privitoare la modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual, după care:
Curtea
procedează la legitimarea recurentului reclamant.
Având
cuvântul asupra excepției nulității recursului invocată de către intimată,
recurentul solicită respingerea acesteia. Precizează că în mod greșit instanța
de fond ar fi reținut că este nemulțumit de Nomenclatorul etniilor și al
limbilor materne de la recensământul din 2021, însă nu este adevărat.
Nemulțumirea sa constă în faptul că la recensământul s-a declarat armân și în
mod preventiv s-a declarat că nu este român, întrucât la recensământul din 2011
au fost mai multe persoane care s-au declarat ca fiind ”armâni” , iar după 3
luni de la recensământ comisia centrală a modificat declarându-i ca fiind
români.
Apreciază
că este un abuz un INS ului faptul că s-a înregistrat ca fiind român în loc de
armân si ca urmare numărul care reflectă poliția română din municipiul
Constanța sunt false cu o singură persoană. Solicită să se dea o rectificare în
acest sens și să se explice de ce este numărul fals cu o unitate.
Solicită
să fie administrată proba cu interogatoriul președintelui INS solicitată și în
fata instanței de fond, precum si proba testimonială.
Cu
privire la probele solicitate de recurentul reclamant, Curtea constată
inadmisibilitatea acestor probe prin raportare la disp. art. 492 din Codul de
Procedură Civilă care arată faptul că în recurs nu pot fi produse probe noi cu
excepția înscrisurilor.
Având
cuvântul asupra cererii de recurs, recurentul solicită obligarea intimatei să
includă în documentul recensământului din 2021 textul declarației sale liber
exprimate, pentru a repara astfel în contencios administrativ dreptul său
vătămat la identitatea etnică de „Armân”.
Curtea
rămâne în pronunțare asupra excepției nulității recursului invocată de intimata
pârâtă și asupra cererii de recurs.
CURTEA
Asupra cererii de recurs, reține:
Prin
sentința civilă nr. 1125/29.09.2023 pronunțată de Tribunalul Constanța – Secția
de Contencios Administrativ și Fiscal s-a respins cererea de chemare în
judecată formulată de reclamantul Teja V. Marius Virgil în contradictoriu cu
pârâtul Institutul Național De Statistică, ca nefondată.
Împotriva
sentinței civile nr. 1125/29.09.2023, pronunțate în dosarul nr. 30136/3/2022,
de către Tribunalul Constanța, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a
formulat recurs recurentul reclamant TEJA V. MARIUS VIRGIL prin care a
solicitat admiterea recursului.
A
precizat că în temeiul art. 31 din OUG 19/2020 Guvernul României a aprobat prin
H.G. nr. 143/2022, respectiv art. 3 lit. a), Nomenclatorul etniilor și al
limbilor materne, elaborat, în conformitate cu prevederile art. 31 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 178/2020, cu modificările și completările ulterioare,
de către Departamentul de Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile
parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu
Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, prevăzut în
Anexa nr. 2.
Problema
autorilor NELM 2021 nu are legătură cu obiectul prezentului dosar, ci cu
dosarul 17757/3/2023, intentat de recurent la Tribunalul București. Recurentul
doar a amintit această problemă în ansamblul discuției cu recenzorul din 9
iulie 2022, discuție menționată în cererea de chemare în judecată. Dar deoarece
în motivarea hotărârii, instanța a menționat această problemă și a reținut
numai apărarea INS din întâmpinare, respectiv prevederile legale din OUG
19/2020 referitoare la redactarea NELM 2021, a apreciat că este nevoit să reia
argumentele din Răspunsul la întâmpinare.
În
realitatea practică, procesul de redactare a NELM 2021 nu a decurs conform
prevederilor OUG 19/2020. DRI a realizat numai codurile referitoare la etniile
recunoscute de Statul din România ca minorități naționale, așa cum DRI i-a
răspuns în adresa 24/935/EL din 27 aprilie 2022 (anexată Cererii de chemare în
judecată). Sublinierile boldate din text aparțin DRI. Mai mult, DRI a susținut
de două ori în aceeași adresă că inițiativa redactării NELM 2021 a aparținut
INS. Prima dată în paragraful: „și, la solicitarea INS, a propus Nomenclatorul
etniilor și limbilor materne pentru minoritățile naționale recunoscute în
România”, iar a doua oară în paragraful „Conform prevederilor legale, forma și
conținutul instrumentarului recensământul și clasificările și nomenclatoarele
utile recensământului elaborate de alte instituții au fost supuse aprobării
prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Institutului Național de Statistică
și a Secretariatului General al Guvernului.” Deoarece realitatea practică a
redactării NELM 2021 susținută de DRI nu a fost luată în considerare de către
instanță, a solicitat, în baza secțiunii Administrarea probei cu martori, art.
311 -326 din Codul de Procedură Civilă, citarea ca martor a secretarului de
stat al DRI Lacziko Enîko Katalin.
Probe
ale faptului că INS s-a implicat și chiar din proprie inițiativă în redactarea
NELM 2021 sunt reprezentate de adresa INS 1559/04.02.2021 (anexată la Recurs)
către Institutul de Lingvistică al Academiei Române și răspunsul ILAR
60380/15.02.2021 (anexat 3 la Recurs) în problema structurii codului nivel 1
„1000” al etniei „român”. Conform celor două documente, INS a propus și ILAR a
validat propunerea ca în codul de nivel 1 „1000” al etniei „român” să fie
incluse șapte coduri nivel 2: 1001 român, 1002 aromân, 1003 cic, 1004
istroromân, 1005 macedoromân, 1006 meglenoromân și 1007 vlah. Precizez că
adresa INS și răspunsul ILAR au fost anexate de INS la întâmpinările din
dosarele 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17757/3/2023,17758/3/2023, 17759/3/2023 și
17760/3/2023, intentate de recurent la 9 iunie 2023, la Secția II Contencios
Administrativ și Fiscal a Tribunalului București.
Astfel,
în prezenta cauză obiectul cererii de chemare în judecată nu este în realitate
cel pe care îl clamează reclamantul, respectiv de obligare a pârâtului
INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ de a include în cadrul recensământului textul
„Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul
Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (…) cu cartea de identitate
având seria și numărul (…) și CNP (…), a declarat „Armân" la variabila
„Etnie" și,Armână" la variabilă „Limba Maternă" din categoria
„Caracteristici etno-culturale" a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei
(P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021”
din moment ce acest lucru nu este posibil din punct de vedere legal, deoarece
în mod firesc chestionarul electronic aprobat prin H.G. 143/2022 Anexa I
publicat în M.Of. Partea I nr. 102bis/1.11.2022 nu conține această variabilă a
etniei, respectiv etnia „Armână”.
În
prealabil, a apreciat că este necesar să explice diferența etnică fundamentală
dintre armân și „aromân”, care este o diferență etnică subsidiară între armân
și român. În Limba Maternă Armână strămoșească Armânii își spun „Armân”. În
consecință, a subliniat că obiectul cererii de chemare în judecată este chiar
acela de a obliga INS (art. 18, alin. 1, Legea 554/2004) de a include în
rezultatele RPL 2021 declarația mea liber exprimată de „Armân” la recenzarea
din 9 iulie 2022, deoarece această declarație i-a fost modificată ulterior
ilegal la înregistrare în ..român” („aromân”) de către INS iară acordul meu. În
acest sens, a subliniat că la recenzare a declarat nu numai ceea este, adică
faptul că este „Armân”, dar a declarat și ceea ce nu este, adică faptul că nu
este „român” și, implicit, că nu este „aromân”. A declarat că nu este „român”
tocmai pentru a preveni modificarea declarației sale liber exprimată, așa cum
s-a procedat la RPL 2011 (realizat pe hârtie), conform Minutei ședinței din
2.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor din
2011 (anexată la Recurs). A precizat că Minuta a fost anexată întâmpinărilor
INS în dosarele 30139/3/2022 și 30140/3/2022, referitoare Ia RPL 2011,
intentate de recurent la 3.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a
Tribunalului București.
A
arătat că nemulțumirea sa în prezentul dosar nu este reprezentată de faptul că
în NELM 2021 nu a fost inclusă etnia „Armân”, așa cum în mod nereal a
interpretat instanța. Recurentul a precizat că știa că declarația sa liber
exprimată la secțiunea „Caracteristici etnoculturale” nu putea fi înregistrată
practic electronic tocmai ca urmare a faptului că etnia „Armân” nu a fost
inclusă în NELM 2021. Dovada este reprezentată de faptul că recenzorul nu a
știut cum să procedeze în această situație reală neconformă cu NELM 2021 și a
trebuit să explice că trebuie să-și informeze superiorii din Unitatea de
Implementare a Recensământului din cadrul INS.
Dar,
ulterior declarației sale, așa cum a aflat la 11 iulie 2022 în audiența de la
directorul Direcției de Statistică Constanța, INS îi modificase ilegal
declarația liber exprimată că este „Armân”, ignorând deliberat faptul că a
declarat și că nu este „român” și înregistrând, fără acordul său, ca „român”
(faptă ce ar putea încadrată chiar în categoria abuz în serviciu conform art.
297 Noul Cod Penal).
Cu
alte cuvinte, INS a aplicat din nou (RPL 2011) celebrul dicton al lui Stafia
„Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”, anulând astfel
înregistrarea declarației liber exprimată, prevedere subliniată în secțiunea
„Caracteristici etno- culturale” a documentului de recenzare: „fiecare persoană
este liberă să-și exprime propria opțiune, fără nici un fel de constrângere”.
A
adăugat că în textul HG 143/2020 și în cele patru anexe (anexate la
întâmpinare) nu există cuvântul „Armân*’ și ca, urmare, nu există o dispoziție
care să stipuleze „că etnia și limba cea mai apropiată de cea pe care o declară
reclamantul este etnia, ”Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii
române și nu „Armână”", așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Deși
într-un paragraf anterior, instanța a arătat că a înțeles foarte bine diferența
etnică fundamentală dintre „Armân” și „aromân”, „român”, adică că „în cadrul
națiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” și nu „Armân””, în
contradictoriu cu această motivare instanța a justificat modificarea ulterioară
a declarației sale de către INS prin faptul că „că etnia și limba cea mai
apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv
„Limba Aromână” parte a națiunii române”.
Dar,
oricum, INS nu are dreptul legal de a forța înregistrarea unui cetățean la
secțiunea „Caracteristici etno-culturale” pe baza „apropierii” dintre etnii: un
rutean, de exemplu, nu poate fi înregistrat, împotriva declarației sale, ca
ucrainean, chiar dacă ambele etnii fac parte din grupa etnolingvistică a
slavilor răsăriteni și chiar dacă nu există un stat național rutean și chiar
dacă „țara” rutenilor este inclusă, în cea mai mare parte, în teritoriul
Ucrainei; un tătar, de asemenea, nu poate fi înregistrat, împotriva declarației
sale, ca turc, chiar dacă ambele etnii fac parte din grupa etnolingvistică a
popoarelor turcice și chiar dacă nu există un stat național tătar și chiar dacă
mulți tătari trăiesc azi în Turcia. Ca urmare, în baza secțiunii Interogatoriu,
art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, a solicitat interogatoriul
președintelui INS Tudorel Andrei cu întrebarea: Ce document, legal sau de altă
natură, privitor la RPL 2021, stipulează dreptul INS de a-mi modifica, după
recenzarea din 9 Iulie 2022, declarația liber exprimată la variabila Etnie de
„Armân” în „român”?
În
concluzie, a reiterat cererea ca instanța să oblige INS să includă în
documentul rezultatelor RPL 2021 (eventual ca anexă) textul declarației sale
liber exprimate la secțiunea „Caracteristici etno-culturale” la operația de
recenzare din 9 iulie 2022, pentru a repara astfel în contencios administrativ
dreptul său vătămat la identitatea etnică de „Armân” prin ilegalitatea INS de
a-l înregistra, ulterior declarației sale și fără acordul său, ca ceea ce
declarase în mod expres că nu este, adică nu este „român”.
În
drept, a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din
C. proc. civ.
În
dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Institutul Național de Statistică în calitate de
intimat, în contradictoriu cu recurentul Teja Marius Virgil, în temeiul art.
205 Cod Proc. Civ. a formulat întâmpinare privind cererea
de recurs prin care a înțeles să invoce excepția nulității recursului și pe
fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Raportat
la recursul formulat de recurent, urmare a respingerii cererii de chemare în
judecată, ca nefondată, a învederat instanței de control judiciar faptul că
motivele invocate de acesta nu sunt motive de nelegalitate și nu se încadrează
în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) Cod Proc. Civ.
A
apreciat că sancțiunea care intervine în această ipoteză este nulitatea
recursului, conform prevederilor art. 489 Cod Proc. Civ.
Drept
urmare, deși recurentul înțelege să își precizeze temeiul de drept al cererii
sale de recurs, respectiv dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din
Cod Proc. Civ. acesta nu a explicat care dintre considerentele sentinței
recurate sunt motive contradictorii ori străine de natura cauzei sau care sunt
normele de drept material încălcate ori care au fost aplicate greșit atunci
când instanța de fond a Tribunalului Constanța a emis sentința civilă nr.
1125/29.09.2023.
Pe
cale de consecință, acestea sunt motivele pentru care a invocat excepția
nulității recursului formulat.
În
ipoteza în care se va respinge excepția nulității recursului, pe fondul cauzei
a apreciat că instanța învestită cu soluționarea cererii de chemare în judecată
al cărei obiect a fost obligarea la publicarea rezultatelor preliminare și
finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021 să fie incluse
anumite mențiuni referitoare la care reclamantul a procedat corect la
verificarea temeiului de drept al pretențiilor acestuia.
Drept
urmare, a apreciat că aceste considerente ale instanței de fond nu sunt
contradictorii ori străine de natura cauzei deduse judecății, acesta fiind
motivul pentru care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
În
consecință, având în vedere faptul că recurentul nu a invocat vreun motiv de
casare limitativ prevăzut de art. 488 alin. (1) Cod Proc. Civ., a solicitat
admiterea excepției nulității recursului iar pe fondul cauzei, a solicitat
respingerea recursului ca neîntemeiat.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine
următoarele:
În ceea ce priveşte nulitatea recursului, au
fost avute în vedere prevederile art. 489 Cod pr. civ.
Curtea
de Apel va respinge excepţia nulităţii recursului, întrucât în speţă au fost
invocate prevederile art. 488 punctul 6 şi 8 Cod pr. civ. De asmenea, chiar
dacă prin motivele dezvoltate nu se invocă aplicarea greşită a vreunei norme de
drept material, Curtea reţine că recurentul invocă nemotivarea sentinţei
recurate.
Verificând
legalitatea sentinţei civile recurate, prin prisma motivelor de casare
invocate, Curtea de apel constată că recursul este nefondat, pentru
următoarele argumente:
Recursul este nefondat și va fi respins
pentru următoarele argumente:
În
ceea ce priveşte criticile întemeiate pe art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedură
civilă, Curtea reține că acestea nu pot fi primite, de vreme ce în sentința
recurată sunt dezvoltate amplu argumentele care au justificat soluția de
respingere a cererii de chemare în judecată. Nemotivarea hotărârii
judecătoreşti este sancţionată de către legiuitor pornind de la obligaţia
statului de a respecta dreptul părţii la un proces echitabil, drept consacrat
de art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Motivarea
este de esența hotărârilor, reprezentând o garanție pentru părți că cererile
lor au fost analizate cu atenție. Practica instanței supreme este orientată în
acest sens, afirmând constant că inexistența motivării atrage casarea
hotărârii, la fel și o motivare necorespunzătoare. Cu alte cuvinte, o motivare
excesiv de succintă sau necorespunzătoare în raport cu complexitatea cauzei
echivalează, practic, cu inexistența motivării.
Aceeași
concluzie se desprinde și din jurisprudența deja consacrată a Curții Europene a
Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel,
Curtea arată că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din
Convenție, înglobează, între altele, dreptul părților unui proces de a-și
prezenta observațiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor. Cu
alte cuvinte, art. 6 implică, mai ales, în sarcina „tribunalului”, obligația de
a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și cererilor de
probă ale părților sub rezerva aprecierii pertinentei acestora” (cauza Van de
Hurk c. Țările de Jos, hot. din 19 aprilie 1994, §59; în același sens, cauza
Albina c. România, hot. din 28 aprilie 2005, §30). Obligația instanței de a
răspunde prin motivare la argumentele prezentate de părți este justificată,
întrucât „numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un
control public al administrării justiției” (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda
din 27 septembrie 2001). Din alt punct de vedere, necesitatea motivării
hotărârii în sensul indicat de normele imperative ale art. 425 alin. (1) lit.
b) Cod procedură civilă înlătură arbitrariul și face posibil controlul
judiciar.
De
asemenea, motivarea unei hotărâri judecătoreşti este necesară pentru ca părţile
să cunoască temeiurile, fundamentele soluţiei, reţinute de judecător, iar
instanţa de control să poată aprecia asupra legalităţii şi temeiniciei
soluţiei.
În
dreptul intern obligaţia judecătorului de a-şi motiva hotărârea este
reglementată de art. 425 alin. (1) lit. b) Cod procedură civilă, potrivit
căruia în considerentele hotărârii se vor arăta „obiectul cererii, susţinerile
pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza
probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază
soluţia, arătându-se motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care
s-au înlăturat cererile părţilor”.
Din
analiza considerentelor rezultă că hotărârea cuprinde argumentele de fapt şi de
drept care au stat la baza soluţiei pronunţate, instanţa de recurs având
posibilitatea să verifice legalitatea soluţiei din perspectiva situaţiei de
fapt şi a dispoziţiilor legale aplicate de judecătorul fondului, împrejurarea
că recurenta nu este mulţumită de argumentele expuse nu echivalează cu
nemotivarea hotărârii.
Reţine
Curtea de apel că recurentul reclamant a investit instanţa de fond cu o cerere
de obligare a I.N.S. ca la publicarea rezultatelor preliminare şi finale ale
Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2021 să fie incluse anumite menţiuni,
respectiv faptul că reclamantul a declarat „armân” la variabila etnie şi
„armână” la variabila limba maternă.
Contrar
susţinerilor recurentului reclamant, reţine Curtea că în mod judicios
judecătorul fondului a procedat la verificarea temeiului în drept al
pretenţiilor reclamantului, conform dispoziţiilor art. 22 alin. 4 Cod pr. civ.
Astfel,
în mod corect, instanţa de fond a reţinut că reclamantul este nemulţumit de
faptul că prin HG nr. 143/2022 la Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2 s-a stabilit etnia
şi limba cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ, câtă
vreme, în motivarea demersului său judiciar, reclamantul a învederat instanţei
de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la variabilele
etnie şi limba maternă ca fiind „armân”, respectiv „limba maternă armână”, în
loc de „aromân”, respectiv „limba maternă aromână”.
Reţine
Curtea de apel că în Nomenclatorul etniilor şi al limbilor materne prevăzut în
Anexa nr. 2 la HG nr. 143/2022, nu figurează etnia, categoria armân/armăm,
respectiv limba maternă armână/armănă, în mod corect instanţa de fond a respins
cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reţinând că obiectul cererii
este în contradicţie cu prevederile actelor normative. Faţă de aceste
considerente, constatând o corectă aplicare a legii la situaţia de fapt, în
temeiul art. 496 cod pr. civ., instanţa va respinge recursul formulat de
recurentul-reclamant, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge
excepţia nulităţii cererii de recurs.
Respinge
recursul formulat de recurentul reclamant TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu
domiciliul în Constanta, (…), Judeţ Constanţa împotriva sentinței civile nr.
1125/29.09.2023 pronunțată de Tribunalul Constanța – Secția de Contencios
Administrativ și Fiscal în dosarul civil nr. 30136/3/2022 în contradictoriu cu
pârâtul INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în Bucureşti,
sector 5, Bd Libertăţii, nr. 16, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată
prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței,
azi 26.02.2024
Ptr. PREŞEDINTE Anca Ramona Pârleţeanu, aflat în C.O.,
semnează, conf.art.426 alin.4 C.pr.civ., Vicepreşedinte instanţă, Francisc
Nemeth
JUDECĂTOR, Marilena Victoria Mircioi
JUDECĂTOR, Raluca Elena Lupu
GREFIER, Dorina Irimia”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu