DOSAR CEDO 21689/24
La 22 iulie 2024 am expediat, prin Poșta Română, o
cerere pe adresa Grefei Curții Europene a Drepturilor din Strabourg, Franța,
având ca subiect dosarul 30136/32022, în care solicitasem instanței să oblige
Institutul Național de Statistică să atașeze la rezultatele definitive ale
Recensământului din 2021 adevărata mea declarație de operația de recenzare din
9 iulie 2021, care mi-a fost ulterior modificată, sub pretextul de a se
conforma cu Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne 2021: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7
iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...),
cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat
„Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din
categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea
Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și
Locuințelor 2021.” https://natiuneaarmana.blogspot.com/2024/02/procesul-nationalitatea-armana-versus.html
La 26 septembrie 2024, CEDO
în complet de judecătorul unic, în persoana judecătorului belgian Frederic
Krenc, a calificat cererea ca „inadmisibilă”, deoarece nu am epuizat căile de
atac interne, conform art. 35 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
La 3 octombrie 2024, Grefei
Curții Europene a Drepturilor mi-a expediat prin poștă răspunsul judecătorului
F. Krenc.
Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici.
Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)
Cerere către CEDO la 22
iulie 2024
Decizia CEDO din 26
septembrie 2024
Scrisoarea Grefei CEDO
din 3 octombrie 2024
Cerere către CEDO la 22
iulie 2024
„1/13
EUROPEAN COURT OF HUMAN
RIGHTS
COUR EUROPEENNE DES
DROITS DE L HOMME
Precizări cu privire la
acest formular de cerere
Prezentul formular este
un document juridic oficial şi are incidență directă asupra drepturilor şi
obligaţiilor dumneavoastră. Urmaţi instrucţiunile care figurează în broșura
intitulată „Cum se
completează formularul de
cerere”, completând toate rubricile formularului și anexând toate documentele
pertinente.
RUM - 2022/2
Formular de cerere
Avertisment: Cererea
dumneavoastră nu va fi examinată dacă este incompletă (articolul 47 din
Regulamentul Curții). Vă atragem atenția asupra faptului că expunerea concisă
atât a faptelor și a capetelor de cerere, cât și a respectării de către
reclamant a condițiilor de admisibilitate TREBUIE să figureze în rubricile
corespunzătoare ale formularului de cerere, conform prevederilor articolului 47
paragraful 2 a) din Regulament. Formularul trebuie completat astfel încât să
permită Curții să identifice natura și obiectul cererii fără a fi nevoie ca
aceasta să consulte alte documente.
A.Reclamant
A1 Persoană fizică
1.Nume TEJA
2.Prenume (toate) MARIUS
VIRGIL
3.Data nașterii
07/07/1969
4.Locul nașterii
CONSTANȚA
5. Cetățenie ROMÂNĂ
6.Adresă (...) MUNICIPIUL
CONSTANȚA, JUDEȚUL CONSTANȚA, ROMÂNIA
7.Telefon (inclusiv
prefixul țării)
8.Email (dacă este cazul)
9. Sex *masculin feminin
2/13
B. Statul (statele)
împotriva căruia (cărora) introduceți cererea.
17. Bifați rubrica
(rubricile) corespunzătoare Statului (Statelor) împotriva căruia (cărora)
introduceți cererea.
(...)
x ROU- România
(...)
3/13 Reprezentantul
(Reprezentanții) persoanei fizice
C1. Reprezentant care nu
este avocat
C2. Avocat
C3. Procură
4/13 Reprezentantul
organizației reclamante
D1. Reprezentantul
organizației
D2. Avocat
D3. Procură
5/13
Obiectul cererii
Această parte a formularului de cerere
(rubricile E, F și G) trebuie să conțină toate informațiile pertinente
referitoare la fapte (rubrica E), la capetele de cerere (rubrica F), precum și
la respectarea de către reclamant a regulilor privind epuizarea căilor de
recurs interne și a termenului de patru luni (rubrica G), prevăzute de
articolul 35 paragraful 1 din Convenție. Este obligatorie completarea acestor
rubrici în spațiul special prevăzut pe formular, simpla trimitere la eventuale
documente sau anexe nefiind luată în considerare. Consultați în acest sens
prevederile articolului 47 paragraful 2 din Regulamentul Curții, Instrucțiunea
practică cu privire la sesizarea Curții, precum și broșura „Cum se completează
formularul de cerere”.
E. Expunerea faptelor
58.Din cauza COVID-19, în România desfășurarea
Recensământului 2021 a fost amânată pentru 2022, dar denumirea oficială a
operației de recenzare a rămas Recensământul 2021.
Explic diferența națională (etnică) dintre Armân/Armăn
(ambele ortografii sunt uzuale) și „aromân”. Etnogeneza Armânilor a fost un
proces de romanizare a popoarelor barbare din Peninsula Balcanică, cu excepția
grecilor, care aveau o cultură scrisă mai veche și mai dezvoltată decât a
romanilor. În Limba Maternă Armână din familia limbilor romanice (română,
italiană, franceză, portugheză, spaniolă), Armânii se autodenumesc Armân.
Cuvântul „aromân” („a”+„român”) este o invenție a politicienilor români din secolul
XIX pentru a justifica politica de asimilare/românizare a Armânilor din
Imperiul Otoman prin politica de înființare a unor școli primare cu acordul
sultanului, suzeranul României până în 1877. Acest termen, ca și sintagmele
„român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”, au apărut în
literatura românească după ce prințul Al. Ioan Cuza (1859-1866), fondatorul
statului național român, a înființat la București, în 1860, Comitetul
Macedo-Român, format în mare parte din români. Prin iradeaua din 9/22 mai 1905,
sultanul a recunoscut pe Armâni ca popor („milet” în turca osmană) cu numele de
„vlahi”, adică nu i-a recunoscut ca „români”: „valaques” în versiunea franceză
a iradelei și „ulahlar” în cea turcă osmană. Ca urmare, „aromânii” sunt acei
armâni care și-au renegat, de voie sau de nevoie, Identitatea Etnică Armână și
s-au convertit la identitatea etnică română prin sintagmele inventate în
România: „aromân/român balcanic/român sud-dunărean/român
macedonean/macedo-român”. Eu, fiind un moderat, folosesc pentru „aromâni”
termenii tehnici „renegat” și „convertit”, dar intransigenții folosesc expresia
plastică „trădători de neam”. Atenție: cuvintele „aromanian” (a+romanian) și
„aroumain” (a+roumain) reprezintă traducerile în engleză și franceză ale
termenului „aromân”. Ca urmare, subliniez necesitatea folosirii termenului
„Armân” și în limbile engleză și
franceză pentru a-i deosebi pe Armâni de romanian/„aromanian” și de
roumain/„aroumain”.
Ca urmare a Războaielor Balcanice (1912-1913), România
a anexat Cadrilaterul de la Bulgaria, regiune locuită de bulgari, turci și
tătari. Pentru a controla demografic regiunea, statul român a inițiat în
perioada interbelică un program de colonizare, în care s-au încadrat 6.000 de
familii armâne din statele balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia),
care își pierduseră ocupațiile tradiționale din perioada otomană: păstoritul și
transportul și comerțul cu caravanele.
În contextul instaurării unor regimuri democratice
moderne în Europa de Est în 1989, a început și Mișcarea de Deșteptare Națională
a Armânilor din Peninsula Balcanică natală și din România, unde ei sunt în
diaspora. Albania (Legea protecției minorităților naționale 96/13.10.2107) și
Macedonia de Nord (Constituția 1991) au recunoscut Naționalitatea/Identitatea
Națională Armână ca „aromune”, respectiv, „vlasi”, dar România și Grecia nu o
recunosc, statul grec inventând pentru Armâni sintagma „elino-vlah” (grec
vorbitor de limbă romanică). Cu toate acestea, la Recensământul din România din
2011, care s-a desfășurat pe hârtie, unii cetățeni au reușit să se înregistreze
ca „Armâni” la variabila „Etnie”. În cazul meu, întâmplarea a făcut ca
recenzorul să fie o tânără din familia Ianuși, care mi-a spus că ea se
înregistrase ca „Armână” și s-a oferit să mă înregistreze și pe mine, dacă
doream, ceea ce s-a și întâmplat. Dar, la trei luni după operația de recenzare,
în ședința din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și
Locuințelor 2011 (din care făcea parte și Institutul Național de Statistică ca
organizator al Recensământului), s-a decis ca cetățenii care se declaraseră și
fuseseră înregistrați pe hârtie ca Armâni să le fie modificată declarație prin
mutarea la „cod nivel 1 / 1000 = român, cod nivel 2 / 1002 = aromân” din
Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne redactat pentru Recensământ.
La 09.07.2022 (sâmbătă), am primit vizita recenzorului
Victor Demintei. La variabilele „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân”
și, respectiv, „Armână”, declarând, în
mod preventiv după experiența de la Recensământul 2011, și că „Eu nu sunt
român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la cod nivel 2 „aromân”=1002 din
cadrul cod nivel 1 „român”=1000. Mi-a răspuns că în Chestionar nu există Etnia
Armân și a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că
„m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon. I-am explicat că
recenzorul-șef va trebui să raporteze superiorilor ierarhici din Unitatea de
Coordonare a Implementării a Recensământului din cadrul Institutului Național
de Statistică. I-am adus la cunoștință recenzorului că ,în cazul în care nu voi
fi sunat, mă voi prezenta a Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu voi
fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra acest
drept în instanță.
Deoarece nu am primit telefon, la 11.07.2022 (luni),
am fost în audiență la Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene
Constanța de Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al
Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema,
mi-a răspuns că nu cunoaște cazul și a dat un telefon. Apoi mi-a spus că
persoanele care se declară la Etnie ca „Armân” sunt transferate la cod nivel
2/1002 = „aromân” din cadrul cod nivel 1/1000 = român. La întrebarea mea privind
decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns
că responsabilitatea aparține Unității de Coordonare a Implementării a
Recensământului 2021, condusă de Silvia Pisică, în
6/13
59. calitatea dânsei de director general al Direcției
Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de
Statistică, căreia i se subordonează Direcția Recensământului Populației.
Am menționat doamnei Constantin că îmi voi apăra în
instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate.
Precizez că, în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea
pentru Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului
2021, se subliniază cu majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME
PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIUN FEL DE CONSTRÂNGERE”. Dar prin modificarea
ulterioară, fără acordul meu, a declarației mele liber exprimate, Institutul a
aplicat dictonul lui Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără
voturile”.
La 12.07.2022 am expediat, prin Poșta Română, o
cerere, în baza Legii 544/2001
(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413), adresată Silviei
Pisică, prin care solicitam documentul legal în baza căruia la Recensământul
2021 mi s-a modificat declarația liber exprimată fără acordul meu. I-am
menționat că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14.07.2022, am primit
din partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar nici astăzi nu
am primit răspuns.
În septembrie-octombrie 2022 am trimis zilnic
email-uri către cele mai cunoscute organizații pentru apărarea drepturilor
omului din România, în care am cerut doar „asistență juridică” și nu am cerut
reprezentare în instanță. Am primit foarte puține răspunsuri, cuprinzând
refuzuri din motiv că cazul meu nu se încadrează în domeniile lor de expertiză,
ca în cazul Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki
(APADOR-CH) (02.09.2022) și avocaților de la Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile
Omului (15.09.2022). Am discutat problema cu un avocat armân din Constanța, pe
care îl cunoșteam de 46 de ani, dar, deoarece a promis că va semna „Petiția
adresată Parlamentului României pentru recunoașterea Naționalității Armăne”
(01.08.2020) (https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451)
și nu a făcut-o, nu l-am mai contactat. Atenție: în România cuvântul
„naționalitate” („nationality”/„nationalité”) este echivalent cu cel de „etnie”
și nu cu cel de „cetățenie”. Arăt că eu nu am făcut parte și nu fac parte din
nicio organizație din România care are în numele său cuvintele „armân”,
„aromân”, „macedo-român” și „makedon-armân”, deoarece relațiile acestor
organizații cu Statul din România și cu Statul din Grecia sunt neclare. În
consecință, inițial am redactat o singură Cerere de chemare în judecată cu
patru capete de cerere, referitoare la Recensământul 2011 (2) și Recensământul
2021 (2), dar, după ce m-am informat pe internet, am divizat-o în 4 Cereri, din
care 3 referitoare la Legea 544/2001 și una cu „obligația de a face”
referitoare la prezentul dosar în baza Legii 554/2004 (Legea Contenciosului
Administrativ https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/224247). Am
depus cererile la 03.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a
Tribunalului București, fiind înregistrate astfel: 30136/3/2022 (prezentul
dosar), 30138/3/2022 (dosarul referitor la refuzul răspunsului de către Silvia
Pisică - Legea 544/2001/Recensământul 2021), 30139/2022 (Recensământul 2011 -
Legea 544/2001) și 30140/3/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001). Deoarece
în prezentul dosar nu motivasem în drept Cererea, la 05.12.2022 am depus
Motivarea. La ședințele de judecată din martie 2023, cele trei instanțe au
admis excepția tardivității introducerii celor trei cereri de chemare invocată
de pârât și au respins cererile de chemare în judecată, deoarece le-am introdus
după termenul de 30 de zile prevăzut de Legea 544/2001.
În prezentul dosar, am solicitat instanței următoarea
decizie: „Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea
pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale
(decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să includă
următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în
municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei, numărul
12, bloc L 111, apartament 48, cu cartea de identitate având seria și numărul
KZ 205156 și CNP 1690707131218, a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și
„Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici
etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul
Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”” De asemenea, am
arătat, citând adresa de răspuns 24/nr. 935/EL/27.04.2022 a Departamentului
pentru Relații Interetnice la cererea mea în baza legii 544/2001, că
Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost redactat de Departament numai
în ce privește etniile recunoscute ca minorități naționale, celelalte etnii
reprezentând contribuția Institutului Național de Statistică. În finalul
Cererii de chemare în judecată, am arătat că demersul Institutului, ca
instituție de stat, de modificare ulterioară a declarației mele liber exprimate
la operația de recenzare, „poate fi încadrat la politică de asimilare”. Am
inclus în Cerere linkurile unor texte scrise de mine despre Națiunea Armână
non-statală și repostate pe blogul „Națiunea Armănă”-
În ședința din 30.03.2023, Tribunalul București și-a
declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului Constanța, deoarece eu
nu am știut că Legea 554/2004 fusese amendată în 2018 în sensul că reclamantul
se adresează „exclusiv” instanței de la domiciliul său.
După ce Tribunalul Constanța a respins, la 17.05.2023,
cererea mea ca ședința de judecată să fie programată cel mai târziu la
31.05.2023, deoarece Comisia Centrală a Recensământului 2021 devansase
publicarea rezultatelor definitive din Secțiunea „Caracteristici
Etno-Culturale” pentru luna iunie 2023, am fost citat la ședința de judecată
din 14.09.2023.
7/13
60. În
Întâmpinarea 1193/TA/12.01.2023, pârâtul a invocat Hotărârea de Guvern nr.
143/2022, prin care a fost aprobat Nomenclatorul, în care nu figurează etnia
armân și limba maternă armână. De asemenea, a fost invocat Memorandumul
„Propunerea unor soluții concrete privind statutul comunității aromânilor din
România”, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008, prin care, susține
pârâtul, „comunitatea armână este recunoscută ca parte a națiunii române”.
Pârâtul a susținut că recenzarea a fost realizată „de către recenzor (nu de
către Institutul Național de Statistică)”.
În
Răspunsul din 29.03.2023 la Întâmpinare, am respins invocarea de către pârât a
excepției conexității prezentului dosar cu dosarul 30138/3/2022. Am reluat
afirmația Departamentului pentru Relații
Interetnice că, la redactarea Nomenclatorului, contribuția Departamentului s-a
limitat la cele „20 de minorități naționale recunoscute pe teritoriul României,
Departamentul neavând competența legală de a se pronunța cu privire la alte
etnii și alte limbi materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale”. Am arătat că Memorandumul include cuvântul
„aromân” în titlu și de 36 de ori în text. Dar în adresa de răspuns a
Departamentului către Institut, la care este anexat Memorandumul, apar
sintagmele „comunitatea armânilor” și „comunitatea armână”, și am arătat că
acest aspect reprezintă o „contradicție flagrantă” între adresa Departamentului
și Memorandum, care evidențiază „fie necunoașterea problemei, fie mai curând o
manipulare” a Institutului de către Departament.
În
Concluziile scrise nr. 15670/vBG/12.09.2023, pârâtul citează Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 19/2020 prin care Departamentul pentru Relații
Interetnice „are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor
materne, care este aprobat prin Hotărârea Guvernului”. Pârâtul precizează că la
Etnie categoria „armân” și la Limbă Maternă categoria „armână” nu figurează în
Nomenclator. De asemenea, pârâtul reia afirmația din Întâmpinare că recenzarea
este realizată „de către un recenzor (nu de către Institutul Național de
Statistică așa cum se arată în cererea reclamantului)”.
În
Încheierea din ședința de judecată din 14.09.2023, Tribunalul Constanța a
respins invocarea de către pârât a excepției conexității prezentului dosar cu
dosarul 30138/3/2022 ca „nefiind întemeiată”, apreciind că „obiectul și cauza
din dosarul precizat nu au o strânsă legătură cu obiectul și cauza din prezenta
judecată” și a amânat pronunțarea pentru 29.09.2023.
Dar
prin Sentința Civilă nr. 1125/29.09.2023, Tribunalul Constanța a respins
Cererea de chemare în judecată ca „nefondată”. Instanța a motivat decizia prin
faptul că, „în realitate”, eu aș fi nemulțumit de Hotărârea de Guvern 143/2022
„prin care s-a stabilit că etnia și limba cea mai apropiată de cea pe care o
declară reclamantul este etnia „Aromână”, respectiv „Limba Aromână” parte a
națiunii române și nu „Armână”, (...)”
În
Recursul din 01.11.2023, am arătat că, în sentința sa, Tribunalul Constanța a
reținut apărarea pârâtului din Întâmpinare privind elaborarea Nomenclatorului
de către Departamentul pentru Relații Interetnice conform Ordonanței 19/2020.
Dar în practică, redactarea Nomenclatorului 2021 nu a decurs conform
prevederilor Ordonanței. Conform adresei de răspuns 24/935/EL/27.04.2022,
Departamentul a realizat numai codurile referitoare la etniile recunoscute de
stat ca minorități naționale. Departamentul subliniază că Nomenclatorul a fost
redactat „la inițiativa Institutului Național de Statistică și a
Secretariatului General al Guvernului.”
Deoarece afirmația Departamentului despre modalitatea reală a redactării
Nomenclatorului nu a fost luată în considerare de Tribunal, am solicitat
audierea ca martor a secretarului de stat al Departamentului. Am arătat că
problema autorilor Nomenclatorului face obiectul dosarului 17757/3/2023,
intentat de mine împotriva Institutului la 09.06.2023 la Secția II Contencios
Administrativ a Tribunalului București și, adaug aici, și a dosarului
17760/3/2023, intentat tot Institutului la aceeași dată și la aceeași instanță.
Am subliniat că obiectul Cererii de chemare în judecată este acela de a obliga
Institutul (în baza articolului 18, alineatul 1, Legea 554/2004) de a include
în rezultatele Recensământului 2021 declarația mea liber exprimată de „Armân”
la recenzarea din 09.07.2022, deoarece această declarație mi-a fost modificată
ulterior ilegal în „român” („aromân”) de către Institut fără acordul meu. Am
subliniat că la recenzare eu am declarat nu numai ceea ce sunt, adică că sunt
„Armân”, dar am declarat și ceea ce nu sunt, adică că nu sunt „român”/„aromân”,
pentru a preveni modificarea declarației mele liber exprimată ca la Recensământul
2011, conform Minutei ședinței din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a
Recensământului 2011 (anexată la Recurs). Am arătat că nemulțumirea mea în
prezentul dosar nu este faptul că în Nomenclatorul 2021 nu a fost inclusă etnia
„Armân”, așa cum în mod nereal a interpretat instanța, dovada fiind faptul că
eu i-am explicat recenzorului că trebuie să-și informeze superiorii din
Unitatea de Implementare a Recensământului din cadrul Institutului. Am adăugat
că în Hotărârea 143/2020 nu există o dispoziție care să stipuleze „că etnia şi
limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia
„Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române şi nu „Armână””,
așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Deși într-un paragraf anterior,
instanța a arătat că a înțeles foarte bine diferența etnică dintre „Armân” și
„aromân”/„român”, adică că „în cadrul națiunii române există exclusiv categoria
etnică „Aromân” şi nu „Armân””, în contradictoriu cu cu această motivare
instanța a justificat modificarea ulterioară a declarației mele de către
Institut prin faptul că „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o
declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a a națiunii române”. În baza art. 351-358 din
Codul de Procedură Civilă, am solicitat interogatoriul președintelui
Institutului Tudorel Andrei: „Ce
document, legal sau de altă natură, privitor la RPL 2021, stipulează dreptul
INS de a-mi modifica, după recenzarea din 9 iulie, declarația liber exprimată
la variabila Etnie de „Armân” în „român”?”
– Vă rugăm să respectați strict spațiul prevăzut
pentru această rubrică –
[CONTINUARE VERSO 5/13] În Întâmpinarea nr. 89073/27.11.2023
la Recurs, pârâtul a reluat motivarea Tribunalului Constanța care a interpretat
că eu aș fi nemulțumit „de fapt” de Hotărârea de Guvern nr.143/2022 „prin care
s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea declarată de acesta la
recensământ”.
În Răspunsul din 22.12.2023 la Întâmpinare, am arătat
că OUG 19/2020 și HG 143/2022, referitoare la Nomenclator, invocate de pârât și
de Tribunalul Constanța, „sunt străine de natura prezentului dosar, deoarece eu
nu am exprimat nemulțumiri față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa”
și am considerat că Institutul Național de Statistică a comis „un abuz în
serviciu” și „m-a asimilat forțat ca român („aromân”), în pofida declarației
mele liber exprimate preventiv că NU sunt român. De asemenea, am arătat că pârâtul
și Tribunalul Constanța nu au indicat documentul legal (lege, hotărâre de
guvern, ordin de ministru, decizie a Institutului sau a Comisiei Centrale a
Recensământului Populației și Locuințelor 2021 „prin care s-a stabilit etnia și
limba cea mai apropiată [!!!!????] de cea declarată de acesta al recensământ”,
adică actul care modificarea declarațiilor liber exprimate ale persoanelor care
declară Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român (aromân)”.
Prin Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024, Secția de
Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța a respins Recursul ca
„nefondat”. Curtea a considerat că „în mod corect, instanța de fond a reținut
că reclamantul este nemulțumit de faptul că prin HG nr. 143/2022 Anexele 1 și 2
s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la
recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său judiciar a învederat
instanței de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la
variabilele etnie și limbă maternă ca fiind „armân”, și, respectiv, „limba
maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv, „limba maternă aromână”. Reține
Curtea de apel că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne prevăzut la Anexa
2 a HG 143/2022 nu figurează etnia, categoria armân/armăn, respectiv limba
maternă armână/armănă, în mod corect instanța de fond a respinsă cererea de
chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că obiectul cererii este în
contradicție cu prevederile actelor normative”. Subliniez că Decizia Curții a
ignorat faptul că eu nu am cerut modificarea structurii Nomenclatorului prin
adăugarea Etniei „Armân” și Limbii Materne, cu atât mai mult cu cât
anonimizarea persoanei recenzate face imposibilă adăugarea retroactivă a unor date privind
respectiva persoană.
Adaug că, în perioada 09.06.2023-01.08.2023, am
intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios a Administrativ 19
dosare privind, direct și indirect, Naționalitatea Armână la Recensământul
2011, următoarelor instituții ale
Statului din România: Institutul Național de Statistică - 17744/3/2023,
17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17752/3/2023, 17755/3/2023,
17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023, 17760/3/2023 (09.06.2023),
21063/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Educației - 21059/3/2023 (11.07.2023);
Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060/3/2023,
21061/3/2023 și 21062/3/2023 (11.07.2023), 23252/3/2023 (01.08.2023);
Secretariatul General al Guvernului României – 21043/3/2023 (11.07.2023);
Ministerul Afacerilor Externe - 21058/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Culturii
– 22820/3/2023 (27.07.2023).
(https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)
8/13
F. Expunerea pretinselor încălcări ale
Convenției și/sau ale Protocoalelor, precum și a motivelor în sprijinul acestor
afirmații
61. Articol invocat - Explicație
Articolul 1 Obligația de
a respecta drepturile omului
Institutul Național de
Statistică mi-a încălcat la recenzare dreptul afirmativ liber exprimat la
Identitatea Națională (Etnică) ARMÂNĂ, precum și dreptul negativ liber
exprimată că „Nu sunt român”, prin asimilarea mea forțată ulterioară la
identitatea națională (etnică) română (cod nivel 2 aromân=1002 din cod nivel 1
român=1000).
Articolul 9 Libertatea de
gândire, de conștiință și de religie.
1.Orice persoană are
dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie; acest dreptul de
a-și schimba sau convingerile, precum și libertatea de a-și manifesta
convingerile sau religia în mod individual sau colectiv, în public sau în
particular, prin cult, învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor.
Eu gândesc și eu am
conștiința Identității Naționale (Etnice) Armâne și eu nu gândesc și eu nu am
conștiința identității naționale (etnice) române, dar Institutul Național de
Statistică mi-a încălcat convingerile liber exprimate, afirmativ și negativ, la practica Recensământului 2021 prin
asimilarea mea forțată ulterioară la identitatea națională (etnică) română (cod
„aromână”).
Articolul 10 Libertatea
de exprimare
1.Orice persoană are
dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi
libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul
autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. (...)
Institutul Național de
Statistică mi-a încălcat dreptul afirmativ prin modificarea declarației mele
liber exprimate la recenzare la variabila „Etnie” ca „ARMÂN” și la variabila „Limbă Maternă” ca
„Limbă ARMÂNĂ” , precum și declarația negativă preventivă liber exprimată că
„Nu sunt român” prin asimilarea mea forțată ulterioară la Etnia română (cod 2
„aromână”) și la Limba Maternă română (cod 2 „aromână”). „Nu contează cine
votează, contează cine numără voturile” (Stalin).
9/13
62. Articol invocat -
explicație
Articolul 17
Interzicerea abuzului de
drept Nicio dispoziţie din prezenta Convenţie nu poate fi interpretată ca
autorizând unui stat, unui grup sau unui individ, un drept oarecare de a
desfăşura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmăreşte distrugerea
drepturilor sau libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie, sau de a aduce
limitări acestor drepturi şi libertăţi, decât cele prevăzute de această
Convenţie.
Institutul Național de
Statistică în Întâmpinările sale și Tribunalul Constanța și Curtea de Apel
Constanța în sentințele lor au abuzat de Hotărârea de Guvern 143/2022 pentru a
motiva respingerea Cererii de chemare în judecată, interpretând nereal că eu aș
fi nemulțumit de acest document legal și că ar trebui să atac în justiție
documentul, deoarece Nomenclatorul aprobat de Hotărâre nu include Etnia
„Armână” și Limba Maternă „Armână”, deși eu nu am cerut modificarea retroactivă
a Nomenclatorului. În plus, în actul guvernamental nu există nici o dispoziție
care să stipuleze că „s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de
recurent la recensământ”, prin care declarația mea liber exprimată ca Etnie
„Armân” și Limbă Maternă „Armână” au fost ulterior modificate fără acordul meu
în „român”/„aromân” și „română”/„aromână”, deși am declarat în mod preventiv și
că nu sunt „român” și că limba mea maternă nu este „româna”.
– Vă rugăm să respectați
strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –
10/13
G. Respectarea
condițiilor de admisibilitate prevăzute în articolul 35 paragraful 1 din
Convenție Confirmați, pentru fiecare capăt de cerere, dacă ați epuizat toate
căile de recurs disponibile, inclusiv orice cale de atac; indicați, de
asemenea, data la care decizia internă definitivă/irevocabilă a fost
pronunțată, precum și data la care ați avut posibilitatea de a lua cunoștință
de textul integral al acestei decizii, pentru a face dovada respectării
termenului de patru luni.
63. Capăt de
cerere
„Pentru ca prin hotărârea
ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea
rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale
Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să încludă următorul text:
„Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul
Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...) cu carte de identitate
având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila
„Etnie” și „Limba Armână” la variabila „LImba Maternă” din categoria
„Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din
Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”
Căi de recurs exercitate
și data deciziei definitive/irevocabile
Recurs la 01.11.2023 la
Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța.
Ședință publică la
26.02.2024 a fost încheiată cu Decizia Civilă 201/26.02.2024 a Secției de
Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța, care a fost tehnoredactată
de grefier la 28.03.2024 - pagina 7, iar Comunicarea Hotărârii Civile a fost
tehnoredactată de grefier la 29. 03.2024, fiind primite prin Poșta Română
Constanța cu ștampila din 03.04.2024.
(urmare din pagina 7/13)
În Întâmpinarea nr.
89073/27.11.2023 la Recurs, pârâtul a reluat motivarea Tribunalului Constanța
care a interpretat că eu aș fi nemulțumit „de fapt” de Hotărârea de Guvern
nr.143/2022 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea
declarată de acesta la recensământ”.
În Răspunsul din
22.12.2023 la Întâmpinare, am arătat că Ordonanța de Urgență 19/2020 și HG
143/2022, referitoare la Nomenclator, invocate de pârât și de Tribunalul
Constanța „sunt străine de natura prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat
nemulțumiri față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa” și am
considerat că Institutul Național de Statistică a comis „un abuz în serviciu”
și m-a asimilat forțat ca român („aromân”), în pofida declarației mele liber
exprimate preventiv că NU sunt român. De asemenea, am arătat că pârâtul și
Tribunalul Constanța nu au indicat documentul legal (lege, hotărâre de guvern,
ordin de ministru, decizie a Institutului sau a Comisiei Centrale a
Recensământului Populației și Locuințelor 2021 „prin care s-a stabilit etnia și
limba cea mai apropiată [!!!!????] de cea declarată de acesta al recensământ”,
adică actul care prevedea modificarea declarațiilor liber exprimate ale
persoanelor care declară Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român
(aromân)”.
Prin Decizia Civilă nr.
201/26.02.2024, Curtea de Apel Constanța a respins Recursul ca „nefondat”.
Curtea a considerat că „în mod corect, instanța de fond a reținut că
reclamantul este nemulțumit de faptul că prin HG nr. 143/2022 Anexele 1 și 2
s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la
recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său judiciar a învederat
instanței de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la
variabilele etnie și limbă maternă ca fiind „armân”, și, respectiv, „limba
maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv, „limba maternă aromână”. Reține
Curtea de apel că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne prevăzut la Anexa
2 a HG 143/2022 nu figurează etnia, categoria armân/armăn, respectiv limba
maternă armână/armănă, în mod corect instanța de fond a respinsă cererea de
chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că obiectul cererii este în
contradicție cu prevederile actelor normative”. Subliniez că Decizia Curții a
ignorat faptul că eu nu am cerut modificarea structurii Nomenclatorului prin
adăugarea Etniei „Armân” și Limbii Materne, având în vedere că anonimizarea
persoanei recenzate face imposibilă
adăugarea retroactivă a
unor date privind respectiva persoană.
În perioada
09.06.2023-01.08.2023, am intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II
Contencios Administrativ a Tribunalului București, 19 dosare privind, direct și
indirect, Naționalitatea Armână la Recensământul 2011, următoarelor instituții de Stat: Institutul Național de
Statistică - 17744/3/2023, 17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023,
17752/3/2023, 17755/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023,
17760/3/2023 (09.06.2023), 21063/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Educației -
21059/3/2023 (11.07.2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al
Guvernului României - 21060/3/2023, 21061/3/2023 și 21062/3/2023 (11.07.2023),
23252/3/2023 (01.08.2023); Secretariatul General al Guvernului României –
21043/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058/3/2023
(11.07.2023); Ministerul Culturii – 22820/3/2023 (27.07.2023).
(https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)
– Vă rugăm să respectați
strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –
11/13
64. Dispuneți sau ați
dispus de o cale de recurs pe care nu ați exercitat-o?
*DA NU
65. Dacă ați răspuns
afirmativ, menționați ce cale de recurs nu ați exercitat și pentru ce motiv
În general, Legea
554/2004, în baza căreia am intentat acest proces, menționează la articolele 20
și 21 două căi de atac: recursul și, respectiv, revizuirea.
(https://www.legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224247)
Codul de Procedură Civilă
clasifică căile de atac în „Articolul 456 Enumerare”: „Calea ordinara de atac
este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în
anulare și revizuirea.”
(https://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1710)
În „Ghid practic cu
privire la condițiile de admisibilitate” (Actualizat 30.04.2020) se arată: „89.
Nu este necesară epuizarea căilor de atac discreționare sau extraordinare, de
exemplu solicitând unei instanțe revizuirea deciziei sale (...)”. (chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.echr.coe.int/documents/d/echr/admissibility_guide_ron)
În dosarul 30136/3/2022,
Sentința Tribunalului Constanța s-a încheiat cu următoarea propoziție: „Cu
drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”. Adică, instanța a
menționat posibilitatea unei căi de atac („drept”), a precizat această cale de
atac („recurs”) și a precizat și termenul pentru introducerea sa („15 zile”).
În schimb, Decizia Civilă
a Curții de Apel Constanța s-a încheiat cu propoziția „Definitivă”. Adică,
instanța nu a menționat posibilitatea unei alte căi de atac și ca urmare nu a
precizat o eventuală cale de atac și nu a precizat termenul de introducere.
Din compararea celor două
pasaje din cele două sentințe se înțelege că, în acest dosar, nu există o altă
cale de atac, iar
încheierea Sentinței
Recursului cu propoziția „Definitivă” arată că procesul s-a încheiat.
H. Informații cu privire
la alte instanțe internaționale care examinează sau au examinat cererea (dacă
este cazul)
66. Reclamantul a
formulat oricare dintre aceste capete de cerere în fața unei alte instanțe
internaționale de anchetă
sau reglementare a diferendelor?
DA *NU
67. Dacă ați răspuns
afirmativ, descrieți procedura în mod concis (capetele de cerere formulate,
numele instanței internaționale, data și natura eventualelor decizii adoptate)
68. Reclamantul a mai
introdus până acum una sau mai multe cereri în fața Curții?
DA *NU
69. Dacă ați răspuns
afirmativ, indicați în rubrica următoare numărul (numerele) cererii (cererilor)
respective
12/13
I. Lista documentelor
anexate
Trebuie să anexați copii
integrale și lizibile ale tuturor documentelor. Niciun document nu vă va fi
restituit. Prin urmare, este în interesul dumneavoastră să transmiteți Curții
copii, și nu originale. ESTE NECESAR:
- să clasați documentele
în funcție de dată și procedură,
- să numerotați paginile,
- să NU capsați, legați
sau lipiți documentele.
70. Indicați în rubrica
de mai jos, în ordine cronologică, documentele anexate, cu o scurtă descriere a
acestora. Indicați numărul paginii
corespunzătoare fiecărui
document
1.Cerere de chemare în
judecată la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului
București depusă personal la 03.11.2022 și Motivarea în drept a Cererii depusă
personal la 05.12.2023 (7 pagini + 1 pagină)
2. Cerere, în baza Legii
544/2001, adresată Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului
României, expediată prin Poșta Română la 15.04.2022 (1 pagină)
3. Adresa de răspuns a
Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 935/EL/27.04.2022, primită
prin email. (2 pagini)
4. Anexă a adresei 24/Nr.
935/EL/27.04.2022 cu propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice
pentru Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne la Recensământul 2021,
adresată Institutului Național de Statistică (2 pag.)
5. Secțiunea pentru
Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Recensământului Populației și
Locuințelor 2021 cu categoria „Caracteristici Etno-Culturale” (1 pagină)
6. Cererea, în baza Legii
544/2001, adresată Silviei Pisică, coordonator al Unității de Coordonare a
Implementării Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică,
expediată prin Poșta Română la 12.07.2022 (2 pagini).
7. Chitanța Poștei Române
Constanța din 12.07.2022 de expediere a Cererii adresată Silviei Pisică și
Confirmarea Poștei Române București din 14.07.2022 privind primirea de către
Silvia Pisică a Cererii. (1 pagină + 1 pagină)
8. Întâmpinarea
Institutului Național de Statistică 1193/TA/12.01.2023 la Cererea de chemare în
judecată. (5 pagini)
9. Hotărârea Guvernului
României nr. 143/31.01.2023 și Anexa 2 a Hotărârii Guvernului României nr.
143/31.01.2023: Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne (2 pagini + 5
pagini)
10. Adresa Departamentului pentru Relații Interetnice
24/Nr. 2545/AM/03.10.2011 către Institutul Național de Statistică (1 pagină)
11. Anexă la Adresa
24/Nr. 2545/AM/03.10.2011: Memorandumul Propunerea unor soluții concrete
referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvernul
României la 30.01.2008 (8 pagini).
12. Răspunsul la
Întâmpinarea Institutului Național de Statistică, depus personal la Secția II
Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București la 29.03.2023 (3
pagini)
13. Comunicare Hotărâre
Civilă nr. 1684/2023 din 30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și
Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (1
pagină)
14. Sentință Civilă nr.
1684/30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului
București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (2 pagini)
15. Cerere de
preschimbare a termenului de judecată adresată Secției Contencios Administrativ
și Fiscal a Tribunalului Constanța, expediată prin Poșta Română la 12.05.2023
(2 pagini)
16. Încheiere Camera de
Consiliu a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța
din 17.05.2023 (2 pagini)
17. Concluzii scrise Nr.
15670/vBG/12.09.2023 ale Institutului Național de Statistică (2 pagini)
18. Comunicare Hotărâre
Civilă nr. 1125/2023 din 29.09.2023 (1 pagină)
19. Încheiere din
14.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului
Constanța (2 pagini)
20. Sentință Civilă nr.
1125 din 29.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului
Constanța (5 pagini)
21. Recurs la 01.11.2023
la Secția Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel Constanța (4
pagini)
22. Întâmpinarea nr.
16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică la Recurs (2 pagini)
23. Răspuns la
Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică,
expediată prin Poșta Română la 22.12.2023 (2 pagini)
24. Comunicare Hotărâre
Civilă nr. 201/2024 din 26.02.2024 a Secției Contencios Administrativ și
Fiscal, tehnoredactată de grefier la 29.03.2024 și primită prin Poșta Română la
03.04.2024 (1 pagină)
25. Decizia Civilă nr.
201/26.02.2024 a Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel
Constanța, tehnoredactată de grefier la 28.03.2024 și primită prin Poșta Română
la 03.04.2024 (7 pagini)
13/13
Alte observații
Aveți alte observații de
formulat cu privire la cererea dumneavoastră?
71. Observații
În cazul admiterii
cazului meu, cum m-aș putea reprezenta ulterior dacă avocații specializați pe
CEDO din București ar refuza să-mi preia cazul sub diverse motive sau dacă ar
accepta, dar ar solicita un onorariu uriaș în raport cu venitul meu lunar de 400
Euro, în contextul în care eu locuiesc la 225 km de București? Judecătorul
român Cristi Dănileț (21.09.2023):
„Mecanismul de Cooperare
și Verificare (pentru justiție al UE) trebuia menținut și înăsprit în cazul
României, nu eliminat”.
Declarația și semnătura
Declar pe onoare și în
deplină cunoștință de cauză că informațiile ce figurează în prezentul formular
de cerere sunt exacte.
72. Data
22/07/2024
Z Z L L A A A A
Reclamantul (reclamanții)
sau reprezentantul (reprezentanții) acestuia (acestora) trebuie să semneze
formularul în chenarul de mai jos.
73. Semnătură (semnături)
⃝ Reclamant (Reclamanți) ⃝ Reprezentant
(Reprezentanți) – Bifați opțiunea corespunzătoare
Desemnarea persoanei cu
care se poartă corespondența
În cazul în care sunt mai
mulți reclamanți sau reprezentanți, indicați numele și adresa unei singure
persoane cu care Curtea va purta corespondența. Dacă reclamantul este
reprezentat, Curtea va purta corespondența doar cu reprezentantul desemnat (fie
că acesta este avocat sau nu).
74. Numele și adresa ⃝ reclamantului ⃝ reprezentantului –
TEJA MARIUS VIRGIL
(...)
MUNICIPIUL CONSTANȚA
JUDEȚUL CONSTANȚA
ROMÂNIA
Formularul de cerere
completat trebuie semnat și trimis prin poștă la următoarea adresă:
Madame la Greffière de la
Cour européenne des droits de l’homme
Conseil de l’Europe
67075 STRASBOURG CEDEX
FRANCE”
Decizia CEDO din 26
septembrie 2024
„EUROPEAN COURT OF HUMAN
RIGHTS
COUR EUROPEENNE DES
DROITS DE L HOMME
DECISION
CASE OF TEJA v. ROMANIA
(Application no.
21689/24)
Introduced on 22 July
2024
The European Court of
Human Rights, sitting on 26 septembrie 2024 in a single-judge formation
pursuant to Articles 24 *2 and 27 of the Convention, has examined the
application as submitted.
The Court find that
domestic remedies have not been exhausted as required by Article 35 *1 of the
Convention, since the applicant failed to raise before the competent domestic
authorities, either in form or in substance and in accordance with the
applicable procedural requirements, the complaints that made to the Court.
The Court declares the application
inadmisible.
Frederic Krenc
Judge
COUNCIL OF EUROPE
CONSEIL DE L EUROPE”
Scrisoarea Grefei CEDO
din 3 octombrie 2024
„EUROPEAN COURT OF HUMAN
RIGHTS
COUR EUROPEENNE DES
DROITS DE L HOMME
Dlui Marius Virgil TEJA
(...)
CONSTANȚA jud. Constanța
ROUMANIE
ECHR-LRou11.00R
SMA/CCI/cmu
03/10/2024
Cererea nr. 21689/24
Teja v. Romania
Curtea europeană a
Drepturilor Omului, în complet de judecător unic, a decis să declare
inadmisibilă cererea susmenționată.
Decizia Curții este
anexată prezentei scrisori.
Această decizie este
definitivă și nu poate face obiectul niciunui recurs în fața unui Comitet, a
unei Camere sau a Marii Camere. Prin urmare, Curtea nu va mai purta
corespondență privitoare la această cauză. Conform practicii Curții în materie,
de arhivare, dosarul nu va fi păstrat mai mult de un an de la data deciziei.
Această decizie este
redactată într-un din cele două limbi oficiale ale Curții (engleza și franceza)
și nicio traducere în altă limbă nu poate fi furnizată.
Grefa Curții europene a
Drepturilor Omului
EUROPEAN COURT OF HUMAN
RIGHTS
COUNCIL OF EUROPE
67075 STRABOURG CEDEX
FRANCE
COUR EUROPEENNE DES
DROITS DE L HOMME
CONSEIL DE L EUROPE
67075 STRABOURG CEDEX
FRANCE”
