Postare prezentată

Nume de familie armăne

Armăni cu nume de familie cu inițiala A Armăni cu nume de familie cu inițiala B Armăni cu nume de familie cu inițiala C Armăni cu nume de fa...

Se afișează postările cu eticheta Săcălaz. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Săcălaz. Afișați toate postările

luni, ianuarie 04, 2021

MILA Mihai

Locul nașterii: Săcălaz - județul Timiș

Data nașterii: ianuarie 1951.

Deportat cu părinții de regimul comunist, la 18 iunie 1951, din satul Săcălaz din județul Timiș în câmpia Bărăgan.

Data decesului: 17 iulie 1951. Decedat în perioada deportării.

Locul decesului: Zagna - județul Brăila.

Vârsta decesului: 6 luni.



Surse

Registrul Stării Civile Vădeni - județul Brăila apud Romulus Rusan, Morți fără morminte în Bărăgan (1951-1956), Fundația Academia Civică, București, 2011, p. 161.

luni, decembrie 14, 2020

FAȚI Dorina

[FATI / 1.]

Locul nașterii: Săcălaz - județul Timiș

Deportată de regimul comunist, la 18 iunie 1951, împreună cu părinții, din satul Săcălaz, aflat la granița iugoslavă a județului Timiș, în câmpia Bărăgan.

Data decesului: 24 februarie 1952. Decedată în perioada detenției.

Locul decesului: Brateșu - județul Galați

Vârsta decesului: 1 an


Surse

1. Registrul Stării Civile Frumușița - județul Galați apud Romulus Rusan, Morți fără morminte în Bărăgan (1951-1956), Fundația Academia Civică, București, 2011, p. 156.

vineri, octombrie 23, 2020

Din istoria armănilor

 (Facebook Marius Teja 4 aprilie 2020)

Bunicul patern Virgil Teja (1911-1991), păstor cu 4 clase în patria cultural-istorică a Balcanilor, a învățat acolo cu pasiune din adolescență meseriile de șofer și mecanic auto pe mașini americane. În 1959, pe când lucra la întreprinderea de transport în comun din Constanța, unde a fost în dese rânduri apreciat concret pentru profesionalismul său, a spus: „Fordul american este mai bun decât Volga rusească!”. Conform dreptului comunist, „i s-au dat” 3 ani de închisoare la Periprava (Delta Dunării”) pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Acesta a fost doar unul din numeroasele evenimente cotidiene care au avut loc după ce armata sovietică a părăsit România pentru a permite regimului comunist de la București să pozeze și în impostura „naționalistă”. Deoarece părintele era „dușman al poporului”, sora mai mare a tatălui meu, absolventă de liceu economic, nu a mai avut dreptul de a da examen de admitere la facultate și nici să lucreze pe post de contabil, conducerea locală de partid sugerându-i că există numeroase posturi de muncitor necalificat pe șantiere. Tatăl meu nu mai avut dreptul să dea examen de admitere la liceu. Viitorul cumnat, Nicolae Culețu (+), pedagog la o școală profesională, și-a riscat postul și l-a înscris clandestin în această instituție școlară, unde trebuia să participe la ședințele UTC împreună toți colegii. Mătușa și tata nu au vrut să-și povestească viețile și pe ale bunicilor în fața unei camere de filmat.
În 1945-1951, străbunicul patern Dumitru Teja, oier cu 1.000 de animale în patria cultural istorică a Balcanilor, împreună cu Toma Teja (+) și Traian Teja (+), frații mai mici ai bunicului, și cu mai mulți nepoți au locuit la Săcălaz (Timiș). În fatidica noapte de 18/19 iunie 1951, au fost și ei deportați în Bărăgan. Străbunicul, care se apropia de 100 de ani, a murit acolo în 1953, satul Frumușița și cimitirul fiind distruse de revărsarea Prutului în 1955.
Tot atunci și tot acolo a fost deportată și familia bunicii materne, Vasilicula Teja (1918-2002), născută Gaca: străbunicul Gachi Gaca (+), cărvănar în patria cultural istorică a Balcanilor, frații bunicii Hristu Gaca (+) (rănit pe frontul de vest) și Vanghele Gaca (+) și sora mai mare a bunicii Sofia Bațu (+).
Eu nu urăsc pe nimeni, doar că sunt urmașul bunicului matern Stere Nurciu (1914-1988), legumicultor particular care nu era prieten cu CAP-ul pentru că era prieten cu munca, adevărul, dreptatea și cinstea.


Postări populare