Postare prezentată

Nume de familie armăne

Armăni cu nume de familie cu inițiala A Armăni cu nume de familie cu inițiala B Armăni cu nume de familie cu inițiala C Armăni cu nume de fa...

Se afișează postările cu eticheta Recensământ 2021. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Recensământ 2021. Afișați toate postările

joi, octombrie 03, 2024

DOSAR CEDO 21689/24

 DOSAR CEDO 21689/24

 

La 22 iulie 2024 am expediat, prin Poșta Română, o cerere pe adresa Grefei Curții Europene a Drepturilor din Strabourg, Franța, având ca subiect dosarul 30136/32022, în care solicitasem instanței să oblige Institutul Național de Statistică să atașeze la rezultatele definitive ale Recensământului din 2021 adevărata mea declarație de operația de recenzare din 9 iulie 2021, care mi-a fost ulterior modificată, sub pretextul de a se conforma cu Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne 2021: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.” https://natiuneaarmana.blogspot.com/2024/02/procesul-nationalitatea-armana-versus.html

La 26 septembrie 2024, CEDO în complet de judecătorul unic, în persoana judecătorului belgian Frederic Krenc, a calificat cererea ca „inadmisibilă”, deoarece nu am epuizat căile de atac interne, conform art. 35 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La 3 octombrie 2024, Grefei Curții Europene a Drepturilor mi-a expediat prin poștă răspunsul judecătorului F. Krenc.

Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Dar va veni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)

Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici. 

Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)


Cerere către CEDO la 22 iulie 2024

Decizia CEDO din 26 septembrie 2024

Scrisoarea Grefei CEDO din 3 octombrie 2024

 

 

 

Cerere către CEDO la 22 iulie 2024

 

„1/13

EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

 

Precizări cu privire la acest formular de cerere

Prezentul formular este un document juridic oficial şi are incidență directă asupra drepturilor şi obligaţiilor dumneavoastră. Urmaţi instrucţiunile care figurează în broșura intitulată „Cum se

completează formularul de cerere”, completând toate rubricile formularului și anexând toate documentele pertinente.

 

RUM - 2022/2

Formular de cerere

Avertisment: Cererea dumneavoastră nu va fi examinată dacă este incompletă (articolul 47 din Regulamentul Curții). Vă atragem atenția asupra faptului că expunerea concisă atât a faptelor și a capetelor de cerere, cât și a respectării de către reclamant a condițiilor de admisibilitate TREBUIE să figureze în rubricile corespunzătoare ale formularului de cerere, conform prevederilor articolului 47 paragraful 2 a) din Regulament. Formularul trebuie completat astfel încât să permită Curții să identifice natura și obiectul cererii fără a fi nevoie ca aceasta să consulte alte documente.

 

A.Reclamant

A1 Persoană fizică

1.Nume TEJA

2.Prenume (toate) MARIUS VIRGIL

3.Data nașterii 07/07/1969

4.Locul nașterii CONSTANȚA

5. Cetățenie ROMÂNĂ

6.Adresă (...) MUNICIPIUL CONSTANȚA, JUDEȚUL CONSTANȚA, ROMÂNIA

7.Telefon (inclusiv prefixul țării)

8.Email (dacă este cazul)

9. Sex *masculin feminin

 

2/13

B. Statul (statele) împotriva căruia (cărora) introduceți cererea.

17. Bifați rubrica (rubricile) corespunzătoare Statului (Statelor) împotriva căruia (cărora) introduceți cererea.

(...)

x ROU- România

(...)

 

3/13 Reprezentantul (Reprezentanții) persoanei fizice

C1. Reprezentant care nu este avocat

C2. Avocat

C3. Procură

 

4/13 Reprezentantul organizației reclamante

D1. Reprezentantul organizației

D2. Avocat

D3. Procură

 

5/13

Obiectul cererii

Această parte a formularului de cerere (rubricile E, F și G) trebuie să conțină toate informațiile pertinente referitoare la fapte (rubrica E), la capetele de cerere (rubrica F), precum și la respectarea de către reclamant a regulilor privind epuizarea căilor de recurs interne și a termenului de patru luni (rubrica G), prevăzute de articolul 35 paragraful 1 din Convenție. Este obligatorie completarea acestor rubrici în spațiul special prevăzut pe formular, simpla trimitere la eventuale documente sau anexe nefiind luată în considerare. Consultați în acest sens prevederile articolului 47 paragraful 2 din Regulamentul Curții, Instrucțiunea practică cu privire la sesizarea Curții, precum și broșura „Cum se completează formularul de cerere”.

E. Expunerea faptelor

58.Din cauza COVID-19, în România desfășurarea Recensământului 2021 a fost amânată pentru 2022, dar denumirea oficială a operației de recenzare a rămas Recensământul 2021.

Explic diferența națională (etnică) dintre Armân/Armăn (ambele ortografii sunt uzuale) și „aromân”. Etnogeneza Armânilor a fost un proces de romanizare a popoarelor barbare din Peninsula Balcanică, cu excepția grecilor, care aveau o cultură scrisă mai veche și mai dezvoltată decât a romanilor. În Limba Maternă Armână din familia limbilor romanice (română, italiană, franceză, portugheză, spaniolă), Armânii se autodenumesc Armân. Cuvântul „aromân” („a”+„român”) este o invenție a politicienilor români din secolul XIX pentru a justifica politica de asimilare/românizare a Armânilor din Imperiul Otoman prin politica de înființare a unor școli primare cu acordul sultanului, suzeranul României până în 1877. Acest termen, ca și sintagmele „român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”, au apărut în literatura românească după ce prințul Al. Ioan Cuza (1859-1866), fondatorul statului național român, a înființat la București, în 1860, Comitetul Macedo-Român, format în mare parte din români. Prin iradeaua din 9/22 mai 1905, sultanul a recunoscut pe Armâni ca popor („milet” în turca osmană) cu numele de „vlahi”, adică nu i-a recunoscut ca „români”: „valaques” în versiunea franceză a iradelei și „ulahlar” în cea turcă osmană. Ca urmare, „aromânii” sunt acei armâni care și-au renegat, de voie sau de nevoie, Identitatea Etnică Armână și s-au convertit la identitatea etnică română prin sintagmele inventate în România: „aromân/român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”. Eu, fiind un moderat, folosesc pentru „aromâni” termenii tehnici „renegat” și „convertit”, dar intransigenții folosesc expresia plastică „trădători de neam”. Atenție: cuvintele „aromanian” (a+romanian) și „aroumain” (a+roumain) reprezintă traducerile în engleză și franceză ale termenului „aromân”. Ca urmare, subliniez necesitatea folosirii termenului „Armân” și  în limbile engleză și franceză pentru a-i deosebi pe Armâni de romanian/„aromanian” și de roumain/„aroumain”.

Ca urmare a Războaielor Balcanice (1912-1913), România a anexat Cadrilaterul de la Bulgaria, regiune locuită de bulgari, turci și tătari. Pentru a controla demografic regiunea, statul român a inițiat în perioada interbelică un program de colonizare, în care s-au încadrat 6.000 de familii armâne din statele balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia), care își pierduseră ocupațiile tradiționale din perioada otomană: păstoritul și transportul și comerțul cu caravanele.

În contextul instaurării unor regimuri democratice moderne în Europa de Est în 1989, a început și Mișcarea de Deșteptare Națională a Armânilor din Peninsula Balcanică natală și din România, unde ei sunt în diaspora. Albania (Legea protecției minorităților naționale 96/13.10.2107) și Macedonia de Nord (Constituția 1991) au recunoscut Naționalitatea/Identitatea Națională Armână ca „aromune”, respectiv, „vlasi”, dar România și Grecia nu o recunosc, statul grec inventând pentru Armâni sintagma „elino-vlah” (grec vorbitor de limbă romanică). Cu toate acestea, la Recensământul din România din 2011, care s-a desfășurat pe hârtie, unii cetățeni au reușit să se înregistreze ca „Armâni” la variabila „Etnie”. În cazul meu, întâmplarea a făcut ca recenzorul să fie o tânără din familia Ianuși, care mi-a spus că ea se înregistrase ca „Armână” și s-a oferit să mă înregistreze și pe mine, dacă doream, ceea ce s-a și întâmplat. Dar, la trei luni după operația de recenzare, în ședința din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 (din care făcea parte și Institutul Național de Statistică ca organizator al Recensământului), s-a decis ca cetățenii care se declaraseră și fuseseră înregistrați pe hârtie ca Armâni să le fie modificată declarație prin mutarea la „cod nivel 1 / 1000 = român, cod nivel 2 / 1002 = aromân” din Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne redactat pentru Recensământ.

La 09.07.2022 (sâmbătă), am primit vizita recenzorului Victor Demintei. La variabilele „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân” și, respectiv,  „Armână”, declarând, în mod preventiv după experiența de la Recensământul 2011, și că „Eu nu sunt român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la cod nivel 2 „aromân”=1002 din cadrul cod nivel 1 „român”=1000. Mi-a răspuns că în Chestionar nu există Etnia Armân și a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că „m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon. I-am explicat că recenzorul-șef va trebui să raporteze superiorilor ierarhici din Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului din cadrul Institutului Național de Statistică. I-am adus la cunoștință recenzorului că ,în cazul în care nu voi fi sunat, mă voi prezenta a Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu voi fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra acest drept în instanță.

Deoarece nu am primit telefon, la 11.07.2022 (luni), am fost în audiență la Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța de Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că nu cunoaște cazul și a dat un telefon. Apoi mi-a spus că persoanele care se declară la Etnie ca „Armân” sunt transferate la cod nivel 2/1002 = „aromân” din cadrul cod nivel 1/1000 = român. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021, condusă de Silvia Pisică, în

6/13

59. calitatea dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică, căreia i se subordonează Direcția Recensământului Populației.

Am menționat doamnei Constantin că îmi voi apăra în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate. Precizez că, în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului 2021, se subliniază cu majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIUN FEL DE CONSTRÂNGERE”. Dar prin modificarea ulterioară, fără acordul meu, a declarației mele liber exprimate, Institutul a aplicat dictonul lui Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”.

La 12.07.2022 am expediat, prin Poșta Română, o cerere, în baza Legii 544/2001 (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413), adresată Silviei Pisică, prin care solicitam documentul legal în baza căruia la Recensământul 2021 mi s-a modificat declarația liber exprimată fără acordul meu. I-am menționat că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14.07.2022, am primit din partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar nici astăzi nu am primit răspuns.

În septembrie-octombrie 2022 am trimis zilnic email-uri către cele mai cunoscute organizații pentru apărarea drepturilor omului din România, în care am cerut doar „asistență juridică” și nu am cerut reprezentare în instanță. Am primit foarte puține răspunsuri, cuprinzând refuzuri din motiv că cazul meu nu se încadrează în domeniile lor de expertiză, ca în cazul Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (02.09.2022) și avocaților de la Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile Omului (15.09.2022). Am discutat problema cu un avocat armân din Constanța, pe care îl cunoșteam de 46 de ani, dar, deoarece a promis că va semna „Petiția adresată Parlamentului României pentru recunoașterea Naționalității Armăne” (01.08.2020) (https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451) și nu a făcut-o, nu l-am mai contactat. Atenție: în România cuvântul „naționalitate” („nationality”/„nationalité”) este echivalent cu cel de „etnie” și nu cu cel de „cetățenie”. Arăt că eu nu am făcut parte și nu fac parte din nicio organizație din România care are în numele său cuvintele „armân”, „aromân”, „macedo-român” și „makedon-armân”, deoarece relațiile acestor organizații cu Statul din România și cu Statul din Grecia sunt neclare. În consecință, inițial am redactat o singură Cerere de chemare în judecată cu patru capete de cerere, referitoare la Recensământul 2011 (2) și Recensământul 2021 (2), dar, după ce m-am informat pe internet, am divizat-o în 4 Cereri, din care 3 referitoare la Legea 544/2001 și una cu „obligația de a face” referitoare la prezentul dosar în baza Legii 554/2004 (Legea Contenciosului Administrativ https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/224247). Am depus cererile la 03.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, fiind înregistrate astfel: 30136/3/2022 (prezentul dosar), 30138/3/2022 (dosarul referitor la refuzul răspunsului de către Silvia Pisică - Legea 544/2001/Recensământul 2021), 30139/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001) și 30140/3/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001). Deoarece în prezentul dosar nu motivasem în drept Cererea, la 05.12.2022 am depus Motivarea. La ședințele de judecată din martie 2023, cele trei instanțe au admis excepția tardivității introducerii celor trei cereri de chemare invocată de pârât și au respins cererile de chemare în judecată, deoarece le-am introdus după termenul de 30 de zile prevăzut de Legea 544/2001.

În prezentul dosar, am solicitat instanței următoarea decizie: „Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să includă următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei, numărul 12, bloc L 111, apartament 48, cu cartea de identitate având seria și numărul KZ 205156 și CNP 1690707131218, a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”” De asemenea, am arătat, citând adresa de răspuns 24/nr. 935/EL/27.04.2022 a Departamentului pentru Relații Interetnice la cererea mea în baza legii 544/2001, că Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost redactat de Departament numai în ce privește etniile recunoscute ca minorități naționale, celelalte etnii reprezentând contribuția Institutului Național de Statistică. În finalul Cererii de chemare în judecată, am arătat că demersul Institutului, ca instituție de stat, de modificare ulterioară a declarației mele liber exprimate la operația de recenzare, „poate fi încadrat la politică de asimilare”. Am inclus în Cerere linkurile unor texte scrise de mine despre Națiunea Armână non-statală și repostate pe blogul „Națiunea Armănă”-

În ședința din 30.03.2023, Tribunalul București și-a declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului Constanța, deoarece eu nu am știut că Legea 554/2004 fusese amendată în 2018 în sensul că reclamantul se adresează „exclusiv” instanței de la domiciliul său.

După ce Tribunalul Constanța a respins, la 17.05.2023, cererea mea ca ședința de judecată să fie programată cel mai târziu la 31.05.2023, deoarece Comisia Centrală a Recensământului 2021 devansase publicarea rezultatelor definitive din Secțiunea „Caracteristici Etno-Culturale” pentru luna iunie 2023, am fost citat la ședința de judecată din 14.09.2023.

7/13

60. În Întâmpinarea 1193/TA/12.01.2023, pârâtul a invocat Hotărârea de Guvern nr. 143/2022, prin care a fost aprobat Nomenclatorul, în care nu figurează etnia armân și limba maternă armână. De asemenea, a fost invocat Memorandumul „Propunerea unor soluții concrete privind statutul comunității aromânilor din România”, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008, prin care, susține pârâtul, „comunitatea armână este recunoscută ca parte a națiunii române”. Pârâtul a susținut că recenzarea a fost realizată „de către recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică)”.

În Răspunsul din 29.03.2023 la Întâmpinare, am respins invocarea de către pârât a excepției conexității prezentului dosar cu dosarul 30138/3/2022. Am reluat afirmația Departamentului  pentru Relații Interetnice că, la redactarea Nomenclatorului, contribuția Departamentului s-a limitat la cele „20 de minorități naționale recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând competența legală de a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale”.  Am arătat că Memorandumul include cuvântul „aromân” în titlu și de 36 de ori în text. Dar în adresa de răspuns a Departamentului către Institut, la care este anexat Memorandumul, apar sintagmele „comunitatea armânilor” și „comunitatea armână”, și am arătat că acest aspect reprezintă o „contradicție flagrantă” între adresa Departamentului și Memorandum, care evidențiază „fie necunoașterea problemei, fie mai curând o manipulare” a Institutului de către Departament.

În Concluziile scrise nr. 15670/vBG/12.09.2023, pârâtul citează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2020 prin care Departamentul pentru Relații Interetnice „are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin Hotărârea Guvernului”. Pârâtul precizează că la Etnie categoria „armân” și la Limbă Maternă categoria „armână” nu figurează în Nomenclator. De asemenea, pârâtul reia afirmația din Întâmpinare că recenzarea este realizată „de către un recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică așa cum se arată în cererea reclamantului)”.

În Încheierea din ședința de judecată din 14.09.2023, Tribunalul Constanța a respins invocarea de către pârât a excepției conexității prezentului dosar cu dosarul 30138/3/2022 ca „nefiind întemeiată”, apreciind că „obiectul și cauza din dosarul precizat nu au o strânsă legătură cu obiectul și cauza din prezenta judecată” și a amânat pronunțarea pentru 29.09.2023.

Dar prin Sentința Civilă nr. 1125/29.09.2023, Tribunalul Constanța a respins Cererea de chemare în judecată ca „nefondată”. Instanța a motivat decizia prin faptul că, „în realitate”, eu aș fi nemulțumit de Hotărârea de Guvern 143/2022 „prin care s-a stabilit că etnia și limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână”, respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române și nu „Armână”, (...)”

În Recursul din 01.11.2023, am arătat că, în sentința sa, Tribunalul Constanța a reținut apărarea pârâtului din Întâmpinare privind elaborarea Nomenclatorului de către Departamentul pentru Relații Interetnice conform Ordonanței 19/2020. Dar în practică, redactarea Nomenclatorului 2021 nu a decurs conform prevederilor Ordonanței. Conform adresei de răspuns 24/935/EL/27.04.2022, Departamentul a realizat numai codurile referitoare la etniile recunoscute de stat ca minorități naționale. Departamentul subliniază că Nomenclatorul a fost redactat „la inițiativa Institutului Național de Statistică și a Secretariatului General al Guvernului.”  Deoarece afirmația Departamentului despre modalitatea reală a redactării Nomenclatorului nu a fost luată în considerare de Tribunal, am solicitat audierea ca martor a secretarului de stat al Departamentului. Am arătat că problema autorilor Nomenclatorului face obiectul dosarului 17757/3/2023, intentat de mine împotriva Institutului la 09.06.2023 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București și, adaug aici, și a dosarului 17760/3/2023, intentat tot Institutului la aceeași dată și la aceeași instanță. Am subliniat că obiectul Cererii de chemare în judecată este acela de a obliga Institutul (în baza articolului 18, alineatul 1, Legea 554/2004) de a include în rezultatele Recensământului 2021 declarația mea liber exprimată de „Armân” la recenzarea din 09.07.2022, deoarece această declarație mi-a fost modificată ulterior ilegal în „român” („aromân”) de către Institut fără acordul meu. Am subliniat că la recenzare eu am declarat nu numai ceea ce sunt, adică că sunt „Armân”, dar am declarat și ceea ce nu sunt, adică că nu sunt „român”/„aromân”, pentru a preveni modificarea declarației mele liber exprimată ca la Recensământul 2011, conform Minutei ședinței din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului 2011 (anexată la Recurs). Am arătat că nemulțumirea mea în prezentul dosar nu este faptul că în Nomenclatorul 2021 nu a fost inclusă etnia „Armân”, așa cum în mod nereal a interpretat instanța, dovada fiind faptul că eu i-am explicat recenzorului că trebuie să-și informeze superiorii din Unitatea de Implementare a Recensământului din cadrul Institutului. Am adăugat că în Hotărârea 143/2020 nu există o dispoziție care să stipuleze „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române şi nu „Armână””, așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Deși într-un paragraf anterior, instanța a arătat că a înțeles foarte bine diferența etnică dintre „Armân” și „aromân”/„român”, adică că „în cadrul națiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” şi nu „Armân””, în contradictoriu cu cu această motivare instanța a justificat modificarea ulterioară a declarației mele de către Institut prin faptul că „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a  a națiunii române”. În baza art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, am solicitat interogatoriul președintelui Institutului Tudorel Andrei:  „Ce document, legal sau de altă natură, privitor la RPL 2021, stipulează dreptul INS de a-mi modifica, după recenzarea din 9 iulie, declarația liber exprimată la variabila Etnie de „Armân” în „român”?”

 

– Vă rugăm să respectați strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –

[CONTINUARE VERSO 5/13] În Întâmpinarea nr. 89073/27.11.2023 la Recurs, pârâtul a reluat motivarea Tribunalului Constanța care a interpretat că eu aș fi nemulțumit „de fapt” de Hotărârea de Guvern nr.143/2022 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea declarată de acesta la recensământ”.

În Răspunsul din 22.12.2023 la Întâmpinare, am arătat că OUG 19/2020 și HG 143/2022, referitoare la Nomenclator, invocate de pârât și de Tribunalul Constanța, „sunt străine de natura prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat nemulțumiri față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa” și am considerat că Institutul Național de Statistică a comis „un abuz în serviciu” și „m-a asimilat forțat ca român („aromân”), în pofida declarației mele liber exprimate preventiv că NU sunt român. De asemenea, am arătat că pârâtul și Tribunalul Constanța nu au indicat documentul legal (lege, hotărâre de guvern, ordin de ministru, decizie a Institutului sau a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată [!!!!????] de cea declarată de acesta al recensământ”, adică actul care modificarea declarațiilor liber exprimate ale persoanelor care declară Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român (aromân)”.

Prin Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024, Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța a respins Recursul ca „nefondat”. Curtea a considerat că „în mod corect, instanța de fond a reținut că reclamantul este nemulțumit de faptul că prin HG nr. 143/2022 Anexele 1 și 2 s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său judiciar a învederat instanței de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la variabilele etnie și limbă maternă ca fiind „armân”, și, respectiv, „limba maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv, „limba maternă aromână”. Reține Curtea de apel că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne prevăzut la Anexa 2 a HG 143/2022 nu figurează etnia, categoria armân/armăn, respectiv limba maternă armână/armănă, în mod corect instanța de fond a respinsă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că obiectul cererii este în contradicție cu prevederile actelor normative”. Subliniez că Decizia Curții a ignorat faptul că eu nu am cerut modificarea structurii Nomenclatorului prin adăugarea Etniei „Armân” și Limbii Materne, cu atât mai mult cu cât anonimizarea persoanei recenzate face imposibilă  adăugarea retroactivă a unor date privind respectiva persoană.

Adaug că, în perioada 09.06.2023-01.08.2023, am intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios a Administrativ 19 dosare privind, direct și indirect, Naționalitatea Armână la Recensământul 2011, următoarelor  instituții ale Statului din România: Institutul Național de Statistică - 17744/3/2023, 17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17752/3/2023, 17755/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023, 17760/3/2023 (09.06.2023), 21063/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Educației - 21059/3/2023 (11.07.2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060/3/2023, 21061/3/2023 și 21062/3/2023 (11.07.2023), 23252/3/2023 (01.08.2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Culturii – 22820/3/2023 (27.07.2023). (https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)

8/13

F. Expunerea pretinselor încălcări ale Convenției și/sau ale Protocoalelor, precum și a motivelor în sprijinul acestor afirmații

61. Articol invocat - Explicație

Articolul 1 Obligația de a respecta drepturile omului

Institutul Național de Statistică mi-a încălcat la recenzare dreptul afirmativ liber exprimat la Identitatea Națională (Etnică) ARMÂNĂ, precum și dreptul negativ liber exprimată că „Nu sunt român”, prin asimilarea mea forțată ulterioară la identitatea națională (etnică) română (cod nivel 2 aromân=1002 din cod nivel 1 român=1000).

 

Articolul 9 Libertatea de gândire, de conștiință și de religie.

1.Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie; acest dreptul de a-și schimba sau convingerile, precum și libertatea de a-și manifesta convingerile sau religia în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor.

Eu gândesc și eu am conștiința Identității Naționale (Etnice) Armâne și eu nu gândesc și eu nu am conștiința identității naționale (etnice) române, dar Institutul Național de Statistică mi-a încălcat convingerile liber exprimate, afirmativ și negativ,  la practica Recensământului 2021 prin asimilarea mea forțată ulterioară la identitatea națională (etnică) română (cod „aromână”).

 

Articolul 10 Libertatea de exprimare

1.Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. (...)

Institutul Național de Statistică mi-a încălcat dreptul afirmativ prin modificarea declarației mele liber exprimate la recenzare la variabila „Etnie” ca  „ARMÂN” și la variabila „Limbă Maternă” ca „Limbă ARMÂNĂ” , precum și declarația negativă preventivă liber exprimată că „Nu sunt român” prin asimilarea mea forțată ulterioară la Etnia română (cod 2 „aromână”) și la Limba Maternă română (cod 2 „aromână”). „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile” (Stalin).

 

9/13

62. Articol invocat - explicație

Articolul 17

Interzicerea abuzului de drept Nicio dispoziţie din prezenta Convenţie nu poate fi interpretată ca autorizând unui stat, unui grup sau unui individ, un drept oarecare de a desfăşura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmăreşte distrugerea drepturilor sau libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie, sau de a aduce limitări acestor drepturi şi libertăţi, decât cele prevăzute de această Convenţie.

Institutul Național de Statistică în Întâmpinările sale și Tribunalul Constanța și Curtea de Apel Constanța în sentințele lor au abuzat de Hotărârea de Guvern 143/2022 pentru a motiva respingerea Cererii de chemare în judecată, interpretând nereal că eu aș fi nemulțumit de acest document legal și că ar trebui să atac în justiție documentul, deoarece Nomenclatorul aprobat de Hotărâre nu include Etnia „Armână” și Limba Maternă „Armână”, deși eu nu am cerut modificarea retroactivă a Nomenclatorului. În plus, în actul guvernamental nu există nici o dispoziție care să stipuleze că „s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ”, prin care declarația mea liber exprimată ca Etnie „Armân” și Limbă Maternă „Armână” au fost ulterior modificate fără acordul meu în „român”/„aromân” și „română”/„aromână”, deși am declarat în mod preventiv și că nu sunt „român” și că limba mea maternă nu este „româna”.

– Vă rugăm să respectați strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –

 

10/13

G. Respectarea condițiilor de admisibilitate prevăzute în articolul 35 paragraful 1 din Convenție Confirmați, pentru fiecare capăt de cerere, dacă ați epuizat toate căile de recurs disponibile, inclusiv orice cale de atac; indicați, de asemenea, data la care decizia internă definitivă/irevocabilă a fost pronunțată, precum și data la care ați avut posibilitatea de a lua cunoștință de textul integral al acestei decizii, pentru a face dovada respectării termenului de patru luni.

63. Capăt de cerere

„Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să încludă următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...) cu carte de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Limba Armână” la variabila „LImba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”

Căi de recurs exercitate și data deciziei definitive/irevocabile

Recurs la 01.11.2023 la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța.

Ședință publică la 26.02.2024 a fost încheiată cu Decizia Civilă 201/26.02.2024 a Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța, care a fost tehnoredactată de grefier la 28.03.2024 - pagina 7, iar Comunicarea Hotărârii Civile a fost tehnoredactată de grefier la 29. 03.2024, fiind primite prin Poșta Română Constanța cu ștampila din 03.04.2024.

(urmare din pagina 7/13)

În Întâmpinarea nr. 89073/27.11.2023 la Recurs, pârâtul a reluat motivarea Tribunalului Constanța care a interpretat că eu aș fi nemulțumit „de fapt” de Hotărârea de Guvern nr.143/2022 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea declarată de acesta la recensământ”.

În Răspunsul din 22.12.2023 la Întâmpinare, am arătat că Ordonanța de Urgență 19/2020 și HG 143/2022, referitoare la Nomenclator, invocate de pârât și de Tribunalul Constanța „sunt străine de natura prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat nemulțumiri față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa” și am considerat că Institutul Național de Statistică a comis „un abuz în serviciu” și m-a asimilat forțat ca român („aromân”), în pofida declarației mele liber exprimate preventiv că NU sunt român. De asemenea, am arătat că pârâtul și Tribunalul Constanța nu au indicat documentul legal (lege, hotărâre de guvern, ordin de ministru, decizie a Institutului sau a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată [!!!!????] de cea declarată de acesta al recensământ”, adică actul care prevedea modificarea declarațiilor liber exprimate ale persoanelor care declară Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român (aromân)”.

Prin Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024, Curtea de Apel Constanța a respins Recursul ca „nefondat”. Curtea a considerat că „în mod corect, instanța de fond a reținut că reclamantul este nemulțumit de faptul că prin HG nr. 143/2022 Anexele 1 și 2 s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său judiciar a învederat instanței de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la variabilele etnie și limbă maternă ca fiind „armân”, și, respectiv, „limba maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv, „limba maternă aromână”. Reține Curtea de apel că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne prevăzut la Anexa 2 a HG 143/2022 nu figurează etnia, categoria armân/armăn, respectiv limba maternă armână/armănă, în mod corect instanța de fond a respinsă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că obiectul cererii este în contradicție cu prevederile actelor normative”. Subliniez că Decizia Curții a ignorat faptul că eu nu am cerut modificarea structurii Nomenclatorului prin adăugarea Etniei „Armân” și Limbii Materne, având în vedere că anonimizarea persoanei recenzate face imposibilă 

adăugarea retroactivă a unor date privind respectiva persoană.

În perioada 09.06.2023-01.08.2023, am intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, 19 dosare privind, direct și indirect, Naționalitatea Armână la Recensământul 2011, următoarelor  instituții de Stat: Institutul Național de Statistică - 17744/3/2023, 17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17752/3/2023, 17755/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023, 17760/3/2023 (09.06.2023), 21063/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Educației - 21059/3/2023 (11.07.2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060/3/2023, 21061/3/2023 și 21062/3/2023 (11.07.2023), 23252/3/2023 (01.08.2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Culturii – 22820/3/2023 (27.07.2023). (https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)

– Vă rugăm să respectați strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –

 

11/13

64. Dispuneți sau ați dispus de o cale de recurs pe care nu ați exercitat-o?

*DA NU

65. Dacă ați răspuns afirmativ, menționați ce cale de recurs nu ați exercitat și pentru ce motiv

În general, Legea 554/2004, în baza căreia am intentat acest proces, menționează la articolele 20 și 21 două căi de atac: recursul și, respectiv, revizuirea.  (https://www.legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224247)           

Codul de Procedură Civilă clasifică căile de atac în „Articolul 456 Enumerare”: „Calea ordinara de atac este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea.”

(https://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1710)                     

În „Ghid practic cu privire la condițiile de admisibilitate” (Actualizat 30.04.2020) se arată: „89. Nu este necesară epuizarea căilor de atac discreționare sau extraordinare, de exemplu solicitând unei instanțe revizuirea deciziei sale (...)”. (chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.echr.coe.int/documents/d/echr/admissibility_guide_ron)

În dosarul 30136/3/2022, Sentința Tribunalului Constanța s-a încheiat cu următoarea propoziție: „Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”. Adică, instanța a menționat posibilitatea unei căi de atac („drept”), a precizat această cale de atac („recurs”) și a precizat și termenul pentru introducerea sa („15 zile”).

În schimb, Decizia Civilă a Curții de Apel Constanța s-a încheiat cu propoziția „Definitivă”. Adică, instanța nu a menționat posibilitatea unei alte căi de atac și ca urmare nu a precizat o eventuală cale de atac și nu a precizat termenul de introducere.

Din compararea celor două pasaje din cele două sentințe se înțelege că, în acest dosar, nu există o altă cale de atac, iar

încheierea Sentinței Recursului cu propoziția „Definitivă” arată că procesul s-a încheiat.

H. Informații cu privire la alte instanțe internaționale care examinează sau au examinat cererea (dacă este cazul)

66. Reclamantul a formulat oricare dintre aceste capete de cerere în fața unei alte instanțe

internaționale de anchetă sau reglementare a diferendelor?

DA *NU

67. Dacă ați răspuns afirmativ, descrieți procedura în mod concis (capetele de cerere formulate, numele instanței internaționale, data și natura eventualelor decizii adoptate)

68. Reclamantul a mai introdus până acum una sau mai multe cereri în fața Curții?

DA *NU

69. Dacă ați răspuns afirmativ, indicați în rubrica următoare numărul (numerele) cererii (cererilor) respective

 

12/13

I. Lista documentelor anexate

Trebuie să anexați copii integrale și lizibile ale tuturor documentelor. Niciun document nu vă va fi restituit. Prin urmare, este în interesul dumneavoastră să transmiteți Curții copii, și nu originale. ESTE NECESAR:

- să clasați documentele în funcție de dată și procedură,

- să numerotați paginile,

- să NU capsați, legați sau lipiți documentele.

70. Indicați în rubrica de mai jos, în ordine cronologică, documentele anexate, cu o scurtă descriere a acestora. Indicați numărul paginii

corespunzătoare fiecărui document

1.Cerere de chemare în judecată la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București depusă personal la 03.11.2022 și Motivarea în drept a Cererii depusă personal la 05.12.2023 (7 pagini + 1 pagină)     

2. Cerere, în baza Legii 544/2001, adresată Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, expediată prin Poșta Română la 15.04.2022 (1 pagină)

3. Adresa de răspuns a Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 935/EL/27.04.2022, primită prin email. (2 pagini)

4. Anexă a adresei 24/Nr. 935/EL/27.04.2022 cu propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice pentru Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne la Recensământul 2021, adresată Institutului Național de Statistică (2 pag.)

5. Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Recensământului Populației și Locuințelor 2021 cu categoria „Caracteristici Etno-Culturale” (1 pagină)

6. Cererea, în baza Legii 544/2001, adresată Silviei Pisică, coordonator al Unității de Coordonare a Implementării Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 12.07.2022 (2 pagini).

7. Chitanța Poștei Române Constanța din 12.07.2022 de expediere a Cererii adresată Silviei Pisică și Confirmarea Poștei Române București din 14.07.2022 privind primirea de către Silvia Pisică a Cererii. (1 pagină + 1 pagină)

8. Întâmpinarea Institutului Național de Statistică 1193/TA/12.01.2023 la Cererea de chemare în judecată. (5 pagini)

9. Hotărârea Guvernului României nr. 143/31.01.2023 și Anexa 2 a Hotărârii Guvernului României nr. 143/31.01.2023: Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne (2 pagini + 5 pagini)

10. Adresa  Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011 către Institutul Național de Statistică (1 pagină)

11. Anexă la Adresa 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011: Memorandumul Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008 (8 pagini).

12. Răspunsul la Întâmpinarea Institutului Național de Statistică, depus personal la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București la 29.03.2023 (3 pagini)

13. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1684/2023 din 30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (1 pagină)

14. Sentință Civilă nr. 1684/30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (2 pagini)

15. Cerere de preschimbare a termenului de judecată adresată Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța, expediată prin Poșta Română la 12.05.2023 (2 pagini)

16. Încheiere Camera de Consiliu a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța din 17.05.2023 (2 pagini)

17. Concluzii scrise Nr. 15670/vBG/12.09.2023 ale Institutului Național de Statistică (2 pagini)

18. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1125/2023 din 29.09.2023 (1 pagină)

19. Încheiere din 14.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (2 pagini)

20. Sentință Civilă nr. 1125 din 29.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (5 pagini)

21. Recurs la 01.11.2023 la Secția Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel Constanța (4 pagini)

22. Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică la Recurs (2 pagini)

23. Răspuns la Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 22.12.2023 (2 pagini)

24. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 201/2024 din 26.02.2024 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal, tehnoredactată de grefier la 29.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (1 pagină)

25. Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024 a Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța, tehnoredactată de grefier la 28.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (7 pagini)

        

13/13

Alte observații

Aveți alte observații de formulat cu privire la cererea dumneavoastră?

71. Observații

În cazul admiterii cazului meu, cum m-aș putea reprezenta ulterior dacă avocații specializați pe CEDO din București ar refuza să-mi preia cazul sub diverse motive sau dacă ar accepta, dar ar solicita un onorariu uriaș în raport cu venitul meu lunar de 400 Euro, în contextul în care eu locuiesc la 225 km de București? Judecătorul român Cristi Dănileț (21.09.2023):

„Mecanismul de Cooperare și Verificare (pentru justiție al UE) trebuia menținut și înăsprit în cazul României, nu eliminat”.

(https://buzznews.ro/cristi-danilet-judecator-mcv-trebuia-mentinut-si-inasprit-in-cazul-romaniei-nu-eliminat/)

Declarația și semnătura

Declar pe onoare și în deplină cunoștință de cauză că informațiile ce figurează în prezentul formular de cerere sunt exacte.

72. Data

22/07/2024

Z Z L L A A A A

Reclamantul (reclamanții) sau reprezentantul (reprezentanții) acestuia (acestora) trebuie să semneze formularul în chenarul de mai jos.

73. Semnătură (semnături) ⃝ Reclamant (Reclamanți) ⃝ Reprezentant (Reprezentanți) – Bifați opțiunea corespunzătoare

 

 

Desemnarea persoanei cu care se poartă corespondența

În cazul în care sunt mai mulți reclamanți sau reprezentanți, indicați numele și adresa unei singure persoane cu care Curtea va purta corespondența. Dacă reclamantul este reprezentat, Curtea va purta corespondența doar cu reprezentantul desemnat (fie că acesta este avocat sau nu).

74. Numele și adresa ⃝ reclamantului ⃝ reprezentantului –

TEJA MARIUS VIRGIL

(...)

MUNICIPIUL CONSTANȚA

JUDEȚUL CONSTANȚA

ROMÂNIA

 

Formularul de cerere completat trebuie semnat și trimis prin poștă la următoarea adresă:

Madame la Greffière de la Cour européenne des droits de l’homme

Conseil de l’Europe

67075 STRASBOURG CEDEX

FRANCE”

 

 

 

Decizia CEDO din 26 septembrie 2024

 

„EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

DECISION

CASE OF TEJA v. ROMANIA

(Application no. 21689/24)

Introduced on 22 July 2024

 

The European Court of Human Rights, sitting on 26 septembrie 2024 in a single-judge formation pursuant to Articles 24 *2 and 27 of the Convention, has examined the application as submitted.

The Court find that domestic remedies have not been exhausted as required by Article 35 *1 of the Convention, since the applicant failed to raise before the competent domestic authorities, either in form or in substance and in accordance with the applicable procedural requirements, the complaints that made to the Court.

The Court declares the application inadmisible.

 

Frederic Krenc

Judge

 

COUNCIL OF EUROPE

CONSEIL DE L EUROPE”

 

 

Scrisoarea Grefei CEDO din 3 octombrie 2024

 

„EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

Dlui Marius Virgil TEJA

(...)

CONSTANȚA jud. Constanța

ROUMANIE

 

ECHR-LRou11.00R

SMA/CCI/cmu

 

03/10/2024

 

Cererea nr. 21689/24

Teja v. Romania

 

Curtea europeană a Drepturilor Omului, în complet de judecător unic, a decis să declare inadmisibilă cererea susmenționată.

Decizia Curții este anexată prezentei scrisori.

Această decizie este definitivă și nu poate face obiectul niciunui recurs în fața unui Comitet, a unei Camere sau a Marii Camere. Prin urmare, Curtea nu va mai purta corespondență privitoare la această cauză. Conform practicii Curții în materie, de arhivare, dosarul nu va fi păstrat mai mult de un an de la data deciziei.

Această decizie este redactată într-un din cele două limbi oficiale ale Curții (engleza și franceza) și nicio traducere în altă limbă nu poate fi furnizată.

 

Grefa Curții europene a Drepturilor Omului

 

EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUNCIL OF EUROPE
67075 STRABOURG CEDEX
FRANCE

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

CONSEIL DE L EUROPE
67075 STRABOURG CEDEX
FRANCE”

joi, aprilie 13, 2023

Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică - dosarul 30138/3/2022

Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică - dosarul 30138/3/2022

 

Dosarul 30138/3/2022 (23 iulie 2023)
Cererea de chemare în judecată a INS din 3 noiembrie 2022
Întâmpinarea INS din 21 decembrie 2022
Răspunsul la Întâmpinarea INS din 29 martie 2023
Cerere, în baza Legii 544/2001, adresată DRI la 15 aprilie 2022
Adresa de răspuns DRI 24/Nr. 395/EL din 27 aprilie 2022 

  

Dosarul 30138/3/2022

Începând cu 31 august 2022 și până la 12 octombrie 2022, am trimis, pe email, către cele mai cunoscute ONG de apărare a drepturilor omului o cerere de „asistență juridică” pentru proces. Cu toate că nu am cerut „reprezentare în proces”, au răspuns puține organizații, refuzând pe diverse motive: nu au resurse, nu au expertiză, nu au scop juridic, nu se încadrează în domeniul lor de activitate, nu sunt din București. În schimb, s-au recomandat reciproc și mi-au sugerat să consult avocați. A refuzat chiar și un grup de avocați care pledează pro bono în cazurile de apărare a drepturilor omului.

Am fost la un avocat din Constanța, pe care îl cunoșteam, pentru a-l întreba cum trebuie să procedez ca să deschis un proces. A prelungit discuția timp de o oră pe chestiuni conexe și de context ale întrebării și a promis că va semna Petiția Naționalității Armăne, pe care am lansat-o la 1 august 2020 la adresa https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451 . Deoarece timpul trecea și nu a mai semnat-o, m-am gândit să nu-l mai implic într-o problemă existențială cum este rezistența Naționalității Armăne din Română la politica de asimilare a Statului Român.

Am redactat o cerere de chemare de judecată în care am integrat toate cele patru subiecte care vor forma ulterior dosarele 30136/3/2022, 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Întâmplător, am citit pe Facebook o știre de pe website-ul „România curată” (https://www.romaniacurata.ro/) și tot întâmplător am găsit, la rubrica „Instrumentele luptei anticorupție”, „Model de acțiune în caz de refuz pe legea 544”. Modelul era destinat cazurilor de achiziții publice, dar l-am adaptat situației. Oricum, am înțeles că trebuie să fac acțiuni separate pentru cele trei subiecte referitoare la Legea 544/2001: 30138/3/2022 (referitor la documentul în baza căruia INS mi-a schimbat declarația liber exprimată la „Etnie” și „Limbă Maternă” la recenzarea din ziua de 9 iulie 2022), 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Dar am făcut greșeala de a modifica finalul cererii de chemare în judecată fraza: „În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 22 din Legea 544/2001.” Am înlocuit art. 22 cu art. 6, care se referă dreptul cetățeanului de a solicita instituțiilor statului informații de interes public.

Deoarece INS este o instituție a Statului Român și mă judecam cu INS într-o instanță a Statului Român, INS avea toate șansele să-și mute procesele la București, dacă aș fi deschis acțiunile la Constanța. Pentru a nu prelungi inutil procesele, am depus la 3 noiembrie 2022 cele patru dosare la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, așa cum prevede Legea 544/2001. Acolo mi s-a precizat, așa cum bănuiam, că trebuia să mai aduc un exemplar pentru fiecare dosar. Și apoi am primit și citație în acest sens prin Poșta Română pentru unul din dosare. Pe 19 noiembrie 2022 am dus la Registratură și al doilea exemplar și când am ajuns acasă am găsit în cutia poștală o citație asemănătoare pentru un alt dosar. Ca urmare, am sunat la tribunal, iar centralista mi-a făcut legătura cu Registratura, care mi-a confirmat că din moment ce am adus al doilea exemplar, a doua citație și-a pierdut obiectul.

Întâmplător, am primit, prin Poșta Română, citațiile pentru termenul de judecată cuplate două câte două. Întâmplător, primele două citații, primite în ianuarie 2023, nu conțineau o cerere a instanței de a răspunde în scris la Întâmpinarea INS atașată la citație. Deoarece pe portalul tribunalului era trecut stadiul „fond”, am crezut că judecătorul nu mi-a cerut răspuns scris implicit pentru că nu a acceptat cererile din Întâmpinare. Ca urmare, când am primit celelalte două citații, la 2 februarie 2023, nu le-am mai deschis. Le-am deschis abia pe 27 martie 2023, luni, cu o zi înainte de a pleca la București pentru termenele din 29 martie 2023 (un dosar) și 30 martie 2023 (două dosare). Am constat că judecătorul din dosarul 30138/3/2022 îmi solicitase răspuns în scris la Întâmpinare în termen de 10 zile. Deși expirase termenul, am redactat totuși răspunsul și l-am depus marți dimineață, 28 martie 2023, când am ajuns la București. Modelul l-am găsit pe website-ul „Consultant avocat” la adresa https://consultantavocat.ro/model-raspuns-la-intampinarea-formulata-la-cererea-de-chemare-in-judecata/

La termenul de judecată din 13 aprilie 2023 al dosarului 30138/3/2022, instanța nu a făcut vreo remarcă despre întârzierea răspunsului scris. La invocarea excepției nulității cererii de chemare în judecată de către INS pentru că nu semnasem exemplarul trimis Institutului, am explicat că am adus al doilea exemplar separat și că uitasem să-l semnez în toate cele patru dosare. Am explicat judecătoarei că am întârziat cu depunerea dosarelor la 3 noiembrie 2022 deoarece am pierdut timp cu găsirea unui ONG pentru asistență juridică și nu am avut, implicit, „experiență procesuală”. Judecătoarea m-a întrebat: „Și acum aveți?” Am răspuns suspensiv: „După patru plângeri împotriva INS...”. Deoarece judecătoarea a admis excepția tardivității în introducerea acțiunii ridicată de INS, adică obiecția că am introdus acțiunea în instanță după termenul de 30 de zile prevăzut de Legea 544/2001, nu am mai uzat inutil de dreptul la recurs prevăzut în sentință. Pentru că dezbaterile ședinței de judecată sunt înregistrate pe calculator, la transcrierea în Sentință s-au făcut și greșeli. Ca exemplu, „Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea 554/2004 constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză ….”: Legea 554/2004 (contenciosul administrativ) nu are aliniate la art. 22, fiind de fapt vorba de Legea 544/2001 (informațiile de interes public), despre care este și vorba în dosar. De asemenea: „.. Direcția de Etnografie Generală care este condusă d-na Silvia Pisică.” De fapt, este  vorba de Direcția Generală de Demografie și Statistică Socială a INS. Instanța a rămas în pronunțare, iar după amiază a postat pe portalul instanțelor soluția pe scurt, care mi-a fost expediată prin Poșta Română după 24 mai. De asemenea: „ Reclamantul, având cuvântul, arată faptul că a primit confirmarea de primire prin poștă că a fost primită cererea, nu i s-a răspuns și a depus reclamație în 30 zile.” Or, eu NU am depus reclamație și tocmai de aceea INS a obiectat cu excepția prematurității introducerii cererii de chemare în judecată.

 Trebuie subliniat că în mod cu totul și cu totul întâmplător numele reclamantului din acest dosar a fost Marius Teja, deoarece adevăratul reclamant a fost Naționalitatea Armănă din România. De asemenea, în mod cu totul și cu totul întâmplător, numele pârâtului din acest dosar a fost Institutul Național de Statistică, deoarece adevăratul pârât a fost Statul Român, pentru că duce o politică de asimilare (românizare) a Națiunii Armăne non-statale încă din 1860, când a înființat la București Comitetul Macedo-Român, transformat în 1879 în Societatea de Cultură Macedo-Română, reînființată după 1989. De aceea, o sentință favorabilă reclamantului din acest proces ar fi însemnat începutul sfârșitului politicii de asimilare a Naționalității Române de către Statul Român.

Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Ședința de judecată se putea desfășura și în lipsa părților, dar a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de afirmare a Națiunii Armăne. Dar va veni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)

Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici. 

Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)


Cererea de chemare în judecată a INS din 3 noiembrie 2022

DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de Naționalitate Armănă/Armână (ambele ortografii sunt uzuale), născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (....),
Chem în judecată Institutul Național de Statistică, cu sediul în București, Sector 5, bulevardul Libertății numărul 16,
Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile pe care le-am solicitat prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 12 iulie 2022.
- fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații;

DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

MOTIVELE ACȚIUNII SUNT URMĂTOARELE:

Prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 12 iulie 2022 și cu confirmare de primire din 14 iulie 2022, am adresat pârâtului o cerere de informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, conținutul solicitării fiind următorul:

„Doamnei Silvia Pisică

Director al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică

Coordonator al Unității de Coordonare a Implementare a Recensământului Populației 2021

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de naționalitate Armănă (Armână), posesor al cărții de identitate (...), domiciliat în municipiul Constanța, (...), vă rog să-mi aprobați, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), eliberarea unei copii xerox a unui document referitor la Recensământul Populației 2021.

Sâmbătă, 9 iulie 2022, la ora 11, am primit azi vizita recenzorului Victor Demintei. La rubricile „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân/Armăn” și „Armână/Armănă”, deoarece eu nu sunt „Român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la subcategoria „aromân”. Mi-a răspuns că în chestionar nu există categoria „Armân/Armăn”. În consecință, a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că „m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon.

I-am explicat că recenzorul-șef va trebui să raporteze coordonatorului pe municipiu, acesta coordonatorului pe județ, acesta supervizorului, acesta headquarterului, acesta șefului Unității Județene de Implementare a Recensământului, acesta Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului (UCIR) din cadrul Institutului Național de Statistică, deoarece decizia depășește nivelul lor de competență. Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost elaborat de Departamentul de Relații Interetnice al guvernului în proporție de 99% , adică în privința etniilor care sunt recunoscute de statul român ca minorități naționale, așa cum rezultă din răspunsul DRI la cererea mea din 15.04.2022, iar restul de 1% de INS.

Deoarece nu am primit telefon, luni, 11 iulie 2022, la ora 14, am fost în audiență la doamna Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța a Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că persoanele care se declară la Etnie ca „Armân/Armăn” sunt transferate la subcategoria „aromân” din cadrul Etniei „Român”. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține UCIR, condusă de doamna Silvia Pisică, în calitatea dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din INS.

I-am menționat și doamnei Constantin că îmi voi apăra în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate ca „Armăn/Armân” la Etnie și „Armână/Armănă” la Limbă Maternă.

În cazul în care confirmați afirmația doamnei Constantin referitoare la responsabilitatea UCIR pentru  modificarea declarațiilor persoanelor care s-au declarat la Etnie „Armăn/Armân” la subcategoria „aromân” din Etnia „Român”, vă rog să-mi eliberați o copie a documentului care stipulează această această decizie.

Așa cum i-am menționat și doamnei Constantin, îmi voi apăra în instanță dreptul de a fi recenzat conform declarației liber exprimate ca „Armân/Armăn” la Etnie și „Armân/Armăn” la Limbă Maternă.

Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web https://natiuneaarmana.blogspot.com/

Contact: mail - telefon - Facebook Marius Teja

11.07.2022

Marius Teja”

 

Pârâtul nu a răspuns până la data de 3 noiembrie 2022 și nici nu a trimis pe email înștiințare de înregistrare a cererii.

Precizez că, în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021, se subliniază cu litere majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIU NFEL DE CONSTRÂNGERE”.

Arăt că la înregistrarea datelor cetățenilor, Institutul Național de Statistică, prin Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021, putea să modifice declarațiile liber exprimate ale cetățenilor care s-au declarat „Armâni” incluzându-i la oricare altă Etnie din Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne, dacă dorea doar ca ei să dispară din rezultatele Recensământului. Dar Institutul de Statistică, prin Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021, le-a modificat declarația incluzându-i expres la categoria „aromân” din Etnia „român”, care este Etnia majoritară în Statul Național Român, conform articolului 1 din Constituția României. În consecință, demersul Institutului Național de Statistică, ca instituție de stat, poate fi încadrat la politică de asimilare.

Arăt că la 1 august 2020, am postat pe website-ul „Petiție Online”, o „Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne”. Dintre cei 261 de semnatari ai Petiției înregistrați confirmați până la data de 16 octombrie 2022, peste 50 au nume de familie românești, iar aproape 60 de semnatari cu nume de familie armănești au evitat să-și expună numele public, aspect anticipat indirect în text.

Prezint, ca background informațional al problemei Națiunii Armăne non-statale, link-urile următoarelor texte redactate de mine în anii 2018-2022 și postate pe contul Facebook Marius Teja și pe website-ul „Sinopsis” (sinopsis.info.ro) și repostate pe blogul personal „Națiunea Armănă” (în paranteze website-uri care au preluat unele texte):

„Minoritatea armână din Balcani” - Sinopis” 25 februarie 2018

http://sinopsis.info.ro/2018/02/25/balcani-putin-despre-aromani/

„Trei instituții armânești importante pentru viitorul identității naționale armânești” - Facebook Marius Teja 8 septembrie 2018

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/trei-institutii-armanesti-importante.html

„Despre politrucii de la SCMR sau „Ca să se știe cine suntem și ce vrem” - Facebook Marius Teja 4 iunie 2019

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/despre-politrucii-de-la-scmr-sau-ca-sa.html

„Politruc la politruc trage sau Cine se aseamănă se adună” - Facebook Marius 29 septembrie 2019

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/politruc-la-politruc-trage-sau-cine-se.html

„Din istoria armănilor” - Facebook Marius Teja 4 aprilie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/din-istoria-armanilor.html

„Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 2 februarie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html

„Cuvinte cheie pentru Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 1 august 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cuvinte-cheie-pentru-cele-4-principii.html

(https://ioncoja.ro/cele-patru-principii-ale-aromanilor/)

(https://anonimus.ro/2021/03/cele-4-principii-de-bun-simt-ale-armanamei/)

„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Petiție Online” 1 august 2020

https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne

„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Ziua de Constanța” 3 august 2020

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-725569.html

(https://ziare.com/constanta/stiri-actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-8192317)

(https://www.ziarelive.ro/stiri/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane.html)

„Asimilarea Naționalității Armăne de către statul român” - Facebook Marius Teja 8 noiembrie 2020

(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)

(https://anonimus.ro/2022/10/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)

„Naționalitatea Armănă la Recensământul 2021” - „Sinopsis” 5 octombrie 2022

https://sinopsis.info.ro/2022/10/05/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/

(https://anonimus.ro/2022/10/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/)

„Armăni decedați în timpul deportării din Bărăgan” - Facebook Marius Teja 8 aprilie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-decedati-in-timpul-deportarii.html

„Armăni din județul Tulcea în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja 18 iunie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-tulcea-in-rezistenta.html

„Armăni din județul Constanța în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja octombrie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-constanta-in.html

 

Pentru susținerea acțiunii, anexez, în copie :

Cerere expediată prin Poșta Română, la 12 iulie 2022, doamnei Silvia Pisică, director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică și coordonator al Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică. (2 file)

Recipisa Oficiului Poștal 2 Constanța referitoare la expedierea scrisorii din 12 iulie 2022 către Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică. (1 filă)

Confirmare de primire din partea Poștei Române din data de 14 iulie 2022 a scrisorii expediate Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică. (1 filă)

Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul-Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021. (1 filă)

Cerere expediată prin Poșta Română, la 15 aprilie 2022, Secretarului de Stat al Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României, Lacziko Eniko. (1 filă)

Confirmare de primire din partea Poștei Române din data de 18 apirlie 2022 a scrisorii expediate Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României. (1 filă)

Email expediat la 27 aprilie 2022 de Cabinet DRI. (1 filă) 

Răspunsul din 27 de aprilie 2022 al Secretarului de Stat al Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României, Lacziko Eniko. (4 file)

„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” postată la 1 august 2020 pe website-ul „Petiție Online”. (2 file față-verso)

Cele 261 de semnături înregistrate și confirmate pe „Petiția adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” până la 16 octombrie 2020. (15 file față-verso)

https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne

 

În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 6 din Legea 544/2001.

Depun acțiunea (8 file) și anexele (29 file).

Data

3 noiembrie 2022

Nume și prenume

TEJA V. MARIUS VIRGIL

Semnătura

 

Întâmpinarea INS din 21 decembrie 2022

 

Institutul Național de Statistică

Cabinetul Președintelui

Nr. 7182/TA/21.12.2022

Tribunalul București

Secția a II a Contencios Administrativ și Fiscal

Dosarul nr. 30138/3/2022

 

Domnule președinte,

Subscrisul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, B-dul Libertății nr. 16, sector 5, e-mail: romstat@insse.ro, tel (+40) 021 3181824, fax (+40) 021 3181851, prin reprezentant legal, domnul Tudorel Andrei – Președinte INS, conform deciziei Primului Ministru nr. 290/2022, în calitate de pârât, în cauza ce formează obiectul dosarului 30138/3/2022, în contradictoriu cu reclamantul Teja V. Marius  Virgil, domiciliat în municipiul Constanța, (…), posesor al cărții de identitate (…), date de contact (…) – Facebook Marius Teja, în termen legal, în conformitate cu dispozițiile art. 205-208 NCPC, formulează prezenta

ÎNTÂMPINARE

prin care solicităm respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant , ca prematur introdusă, ca tardiv formulate, iar pe fond ca netemeinică și nelegală, pentru următoarele

CONSIDERENTE:

Prin cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulate, reclamantul a solicitat obligarea instituției noastre la:

-Comunicarea în scris a informațiilor pe care le-a solicitat prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 12 iulie 2022;

-Fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații.

Pentru ca instanța de judecată să beneficieze de o corectă viziune de ansamblu a situației de fapt, în vederea pronunțării unei hotărâri echitabile, coroborat cu prevederile art. 124 din Constituția României, potrivit căruia justiția se înfăptuiește în numele legii, ea este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, facem următoarele precizări: 

1.Invocarea excepției prematurității introducerii acțiunii

Potrivit art.21 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 544/2001 privind liberul access la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare: „(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului  desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.

(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.”

Aducem la cunoștință instanței de judecată faptul că instituția noastră NU a fost sesizată cu reclamație în accepțiunea Legii 544/2001, fapt care a determinat imposibilitatea instituției noastre, de a lămuri soluționa/pretenția reclamantului prin aplicarea echivocă a dispozițiilor sus-menționate.

Întrucât reclamantul nu a respectat această dispoziție legală, desi cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile legii sus-rubricate respectuos solicităm instanței de judecată să admită prezenta excepție și să respingă acțiunea ca premature introdusă.

2.Invocarea excepției tardivității introducerii cererii de chemare în judecată

În conformitate cu art. 22 alin. (1) din același act normativ, „În cazul în care o persoană se consider vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, acesta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază domiciliază sau a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”  

Conform cererii de chemare în judecată reclamantul pretinde că nu i-a fost comunicat răspunsul la cererea de solicitare informații de interes public, expediată prin Poșta Română la 12 iulie 2022, fără a preciza obiectul acesteia în condițiile în care petentul  a formulat și introdus numeroase cereri înregistrate în cadrul instituției noastre, două dintre acestea chiar în aceeași zi – cererea înregistrată la INS sub nr. 35/12.08.2022 și 36/12.08.2022.

Mai mult, conform portalului instanțelor de judecată, în cee ace privește dosarul nr. 30138/3/2022, supus prezentei judecăți, plângerea a fost introdusă în data de 3 noiembrie 2022, astfel încât se poate constata fără putință de tăgadă faptul că plângerea a fost introdusă în afara termenului prevăzut de lege.

Pentru aceste motive, vă rugăm să respingeți acțiunea reclamantului ca fiind tardiv introdusă, ținând seama, cum am mai precizat, și de faptul că motivația în drept a cererii de chemare în judecată o constituie dispozițiile Legii 544/2001.  

3.Invocarea excepției nulității cereri de chemare în judecată

Demn de remarcat este și faptul potrivit căruia cererea de chemare în judecată nu este semnată de reclamant.

În conformitate cu prevederile art. 196 alin. 1 și alin 2 NCPC: „(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile. (2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.”

Prin urmare, învederăm instanței de judecată, ca în baza textelor de lege invocate să constate nulitatea cererii de chemare în judecată, în cazul în care reclamantul nu aduce la îndeplinire această obligație legală.

Pe fond:

Contrar celor afirmate de reclamant în cererea de chemare în judecată, potrivit cărora Institutul Național de Statistică ar fi elaborat în proporție de 1% Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, menționăm că instituția noastră nu avea această obligație legală. În acest sens stau dispozițiile art. 31 din OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, cu modificările și completările ulterioare: ”Departamentul de Relații Intertetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c).”

Așadar obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne revenea exclusiv instituțiilor prevăzute la art. 31 don OUG nr. 19/2020.

Potrivit prevederilor art. 3, lit. a) din HG nr. 143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populațiilor și locuințelor din România în anul 2021 se aprobă Nomenclatorul etniilor și limbilor materne.

Menționăm că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, aprobat prin HG 143/2022, a stat la baza desfășurării RPL2021 privind înregistrarea structurii entice.

Precizăm că la etnie armân/armăn, la limba maternă armână/armănă nu figurează în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, prevăzut în anexa nr. 2 a HG nr. 143/2022, document pe care îl atașăm prezentei.

Ținându-se seama de Metodologia de recenzare și de prelucrare a datelor – Recensământul populației și locuințelor runda 2021, aprobată prin Hotărârea nr. 7 din 05 mai 2022 de Comisia Centrală pentru Recensământul populației și locuințelor 2021, pe care o atașăm prezentei, la Caracteristici etno-culturale se prevede în mod expres că se vor completa caracteristicile etno-culturale (etnia, limba maternă și religia) întocmai cum le declară persoana recenzată. Recenzorul nu trebuie, în niciun moment și în nici un fel, să influențeze răspunsul respondentului sau să-i ceară să declare o anumită etnie, limbă maternă sau religie.

Prin urmare, se respect dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și declara liber și după propria opinie, fără niciun fel de convingere aceste caracteristici etno-culturale.

Având în vedere cadrul motivațional amplu expus, coroborat cu dispozițiile legale în vigoare în materie incidente în cauza dedusă judecății, respectuos vă solicităm respingerea cererii de chemare în judecată formulate de reclamant, ca prematur introdusă, ca tardiv formulate, ca netemeinică și nelegală.

Probe: înscrisuri, dar înțelegem să ne prevalăm și de dispozițiile art. 254 alin. (2) din Noul Cod de Procedură Civilă.

ÎN DREPT, ne întemeiem susținerile pe dispozițiile art. 205-208 Cod Procedură Civilă cât și pe dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

În conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. (3) Cod proc. civ. solicităm judecarea cauzei și în lipsa noastră de la dezbateri.

Învederăm și faptul că instituția noastră este o instituție ce administrează venituri publice, motiv pentru care, în temeiul art. 30 din OUG nr. 80/2013 privind taxele de timbre, considerăm că este scutită de plata taxei de timbru.

Anexăm la prezenta material documentar: Hotărârea nr. 7 din 05 mai 2022 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și locuințelor 2021 și extras din Metodologia de recenzare și prelucrare a datelor – Recensământul populației și locuințelor runda 2021, HG 143/2022 – anexa 2 Nomenclatorul etniilor și limbilor materne.

Prezenta întâmpinare a fost întocmită în 3 exemplare, din care două urmează să fie comunicate instanței.

 

Cu deosebit respect

PREȘEDINTE

Tudorel Andrei

Șef Serviciu Juridic și Contencios

Mitrea Laurențiu Nacian

i/r Consilier juridic

Florin Mihalcea”

 

Răspunsul la Întâmpinarea INS din 29 martie 2023

Sediul materiei

Art. 201 alin. (2) C. proc. civ.

Art. 148-151 C. proc. civ.

Tribunalul București

Secția II Contencios Administrativ-Fiscal

Dosar nr. 30138/3/2022

 

Domnule Președinte

Subsemnatul Teja V. Marius Virgil, personal, în calitatea de reclamant în dosarul 30138/3/2022

în contradictoriu cu pârâta Institutul Național de Statistică cu sediul în București, B-dul Libertății nr. 16, sector 5, prin reprezentant legal, Președinte Tudorel Andrei, formulez

 

RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINARE

prin care solicit instanței să respingă excepții procesuale (de procedură și de fond) invocate de pârât prin întâmpinare și apărările pe fondul cauzei invocate de acesta, ca neîntemeiate

În fapt, arăt că excepțiile invocate de pârât sunt neîntemeiate pe următoarele motive:

În primul rând și în primul rând contradicția flagrantă în termeni „(...) ca prematur introdusă, ca tardiv formulată”.

1.    Invocarea excepției prematurității introducerii acțiunii

Potrivit art. 21 alin. 1  din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public: „Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicare prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat”.

Pârâta susține că lipsa unei reclamații a mea în termen de 30 de zile „a determinat imposibilitatea instituției noastre de a lămuri/soluționa pretenția reclamantului”. Chiar dacă nu am depus reclamație în termen de 30 de zile, cererea mea adresată instanței la 3 noiembrie 2022 îl informa pe președintele INS că doamna Silvia Pisică, un funcționar de rang înalt din Institut, a refuzat aplicarea legii 544/2021 privind o activitate de maximă importanță pentru INS cum a fost Recensământul 2021.

În loc să declanșeze o investigație asupra cazului și să-mi trimită informațiile solicitate la 12 iulie 2022 pentru a închide onorabil dosarul, la 21 decembrie 2022 președintele INS și-a acoperit subordonatul cerând respingerea cererii mele judiciare, fără să anunțe măcar intenția de a acționa în cadrul instituției pe care o conduce, având în vedere că nici la 28 martie 2023 nu am primit răspuns de la doamna Silvia Pisică.

2.Invocarea excepției tardivității introducerii cererii de chemare în judecată

Mai mult, pârâta pretinde contrar adevărului că nu am precizat obiectul solicitării din 12 iulie 2022.

Reiau aici din nou obiectul concret al solicitării mele adresate doamnei Silvia Pisică la 12 iulie 2022, scrisoare inclusă în întregime în cererea adresată instanței la 3 noiembrie 2022: „După ce i-am prezentat problema, [Monica Constantin, DJS Constanța] mi-a răspuns că persoanele care se declară la Etnie ca „Armân/Armăn” sunt transferate la subcategoria „aromân” din cadrul Etniei „Român”. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține UCIR, condusă de doamna Silvia Pisică, în calitatea dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din INS.(...)

În cazul în care confirmați afirmația doamnei Constantin referitoare la responsabilitatea UCIR pentru  modificarea declarațiilor persoanelor care s-au declarat la Etnie „Armăn/Armân” la subcategoria „aromân” din Etnia „Român”, vă rog să-mi eliberați o copie a documentului care stipulează această această decizie.”

3.Invocarea excepției nulității cererii de chemare în judecată

Art. 196 alin. 2 CPC atestă: „Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.”

De asemenea, susținem că apărările invocate de pârât la fondul cauzei sunt în mod similar neîntemeiate pe următoarele motive bazate pe două paragrafe foarte explicite din răspunsul doamnei Lacziko Eniko Katalin, Secretar de Stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, din 27 aprilie 2022 la cererea mea din 15 aprilie 2022, document inclus în dosar:

1.    „(...) Cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, Departamentul pentru Relații Interetnice a consultat organizațiile cetățenilor aparținând minorităților membre ale Consiliului Minorităților Naționale și, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și, la solicitarea INS, a propus Nomenclatorul etniilor și limbilor materne pentru minoritățile naționale recunoscute în România (albaneză, armeană, bulgară, cehă, croată, elenă, evreiască, germană, italiană, macedoneană, maghiară, poloneză, rusă-lipoveană, romă, ruteană, sârbă, slovacă, tătară, turcă, ucraineană). Anexăm, în copie, propunerea de NELM înaintată de instituția noastră Institutului Național de Statistică. Subliniem faptul că etniile și limbile în proiectul de nomenclator comunicat de instituția noastră Institutului Național de Statistică au fost numai cele ce aparțin celor 20 de minorități naționale recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând competența legală de a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale. (...) ” Sublinierile boldate din text aparțin DRI.

2.    „(...) Conform prevederilor legale, forma și conținutul instrumentarului recensământul și clasificările și nomenclatoarele utile recensământului elaborate de alte instituții au fost supuse aprobării prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Institutului Național de Statistică și a Secretariatului General al Guvernului. Aceasta s-a concretizat prin publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Guvernului nr. 143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populației și  locuințelor din România și a Anexelor 1-4 la HG 143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populației și  locuințelor din România.” Sublinierile italice aparțin DRI, iar sublinierile liniate îmi aparțin. Precizez că textul HG 143/2022, furnizat involuntar de INS în anexe, este semnat și de președintele INS, Tudorel Andrei.

Dacă aceste pasaje din răspunsul DRI privind autorii NELM nu sunt suficient de clare, atunci va fi necesar ca instanța s-o audieze pe doamna Lacziko, pentru a înțelege astfel și mai bine de ce INS evită prezența la proces.

Pârâta pretinde că contrar adevărului că „se respectă dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și declara liber și după propria opinie, fără nici un fel de constrângere aceste caracteristici etnoculturale”. Cazul meu, ca subiect al acestui dosar, este o dovadă a modificării în înregistrare a declarației liber exprimate conform celebrului dicton al lui Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”.

 

În drept, întemeiez cererea pe dispozițiile art. 201 alin. (2) C. proc. civ.

Depun prezentul răspuns într-un exemplar.

29 martie 2023

Semnătura

Teja Marius”

 

Cerere, în baza Legii 544/2001, adresată DRI la 15 aprilie 2022

„Doamnă Lacziko Eniko Katalin,

Secretar de Stat al Departamentului de Relații Intertnice

 

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de naționalitate Armănă (Armână), posesor al cărții de identitate KZ 205156, domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei nr. 12, bl. L 111, ap. 48, cu adresa email mariusteja@yahoo.com,  vă rog să-mi aprobați, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), eliberarea unor copii xerox ale documentelor pe baza cărora au fost elaborate nomenclatorul etniilor și nomenclatorul limbilor materne pentru recensămintele din 2011 și 2021, așa cum apar la adresa web https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/251336

Precizez că mă interesează în special datele privind, la nomenclatorul etniilor, codul 1 - 1000 Român cu codurile 2 - 1001 Român, 1002 Aromân, 1003 Cic, 1004 Istroromân, 1005 Macedoromân, 1006 Meglenoromân, 1007 Vlah, și, respectiv, la nomenclatorul limbilor materne, codul 1 - 1000 limba Română, codurile 2 - 1001 Română, 1002 dialectul aromân/macedoromân, 1003 dialectul Istroromân, 1006 dialectul meglenoromân, 1007 subdialectul bănățean.

De asemenea, mă interesează în particular datele despre, la nomenclatorul etniilor,  codul 1 - 2800 Rutean, codul 1 - 1700 Tătar, codul 2 - 3201 Ceangău și codul 2 - 3203 Găgăuz, și respectiv, la nomenclatorul limbilor materne, codul 1 - 2800 Ruteană, codul 1 - 1700 Tătară, și codul 2 - 3203 Găgăuză.

Menționez că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web natiuneaarmana.blogspot.com

Arăt că informația referitoare la DRI este cuprinsă în știrea „De ce pare că aromânii ar fi o altă etnie decât cea română în formularul de Recensământ 2022 ”, postată de Radu Morariu pe website „R3media” la data de 15.03.2022 ora 14,42: „Conform informațiilor obținute de R3media, decizia privind nomenclatorul etniilor a fost luată de Departamentul de Relații Interetnice din cadrul Guvernului, nu de Institutul Național de Statistică (INS)”, la link https://r3media.ro/update-de-ce-pare-ca-aromanii-ar-fi-o-alta-etnie-decat-cea-romana-in-formularul-de-recensamant-2022/

15.04.2022

Marius Teja”

 

 

Adresa de răspuns DRI 24/Nr. 395/EL din 27 aprilie 2022

„DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE

Stimate domnule Teja V. Marius Virgil

Referitor la adresa dumneavoastră trimisă Departamentului pentru Relații Interetnice, înregistrată al sediul instituției cu nr. 24/935/EL din 18 aprilie 2022, și prin care solicitați transmiterea unor informații în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă comunicăm următoarele:

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor în anul 2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2020, prevede la art. 31 că Departamentul pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația elaborării Nomenclatorului Etniilor și Limbilor Materne. Conform prevederilor legale în vigoare, forma și conținutul instrumentarului recensământului și clasificările și nomenclatoarele utile recensământului elaborate de alte instituții au fost supuse aprobării prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Institutului Național de Statistică și a Secretariatului General al Guvernului. Aceasta s-a concretizat prin publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii Guvernului nr. 143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021 și a Anexelor nr. 1-4 la HG nr. 143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021.

Cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, Departamentul pentru Relații Interetnice a consultat organizațiile cetățenilor aparținând minorităților membre ale Consiliului Minorităților Naționale și, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și, la solicitarea INS, a propus Nomenclatorul etniilor și limbilor materne pentru minoritățile naționale recunoscute în România (albaneză, armeană, bulgară, cehă, croată, elenă, evreiască, germană, italiană, macedoneană, maghiară, poloneză, rusă-lipoveană, romă, ruteană, sârbă, slovacă, tătară, turcă, ucraineană). Anexăm, în copie, propunerea de NELM înaintată de instituția noastră Institutului Național de Statistică.

Subliniem faptul că etniile și limbile în proiectul de nomenclator comunicat de instituția noastră Institutului Național de Statistică au fost numai cele ce aparțin celor 20 de minorități naționale recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând competența legală de a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale. Astfel, etniile și limbile materne cuprinse în proiectul DRI s-au bazat pe datele comunicate de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale din România membre ale Consiliului Minorităților Naționale și au fost stabilite în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, pe baza observațiilor și propunerilor acestora.

Departamentul pentru Relații Interetnice a atras atenția actorilor implicați, atât la momentul adoptării OG nr. 19/2020, cât și pe parcursul dialogul interinstituțional pentru adoptarea NELM, asupra faptului că Departamentul nu are competența legală de a se pronunța la etnii și limbi materne care nu intră în domeniul de activitate al instituției noastre.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă recomandăm, ca pentru lămurirea celorlalte aspecte menționate în solicitarea dumneavoastră să vă adresați și Institutului Național de Statistică, Academiei Române și Ministerului Afacerilor Externe.

Cu deosebită considerație,

LACZIKO Eniko Katalin

Secretar de stat

 

NOMENCLATORUL ETNIILOR ȘI LIMBILOR MATERNE

ETNIE – LIMBĂ MATERNĂ

Maghiar – Maghiară

Maghiar – Maghiară

Secui –

Rom – Romani

Rom – Romani

Argintar

Băieș

Bidinar

Boldean

Căldărar

Fierar

Gabor

Geambaș

Lăutar

Rudar

Spoitor

Ursar

Vătraș

German – Germană

German – Germană

Landler

Neamț

Sas – Săsească

Șvab – Șvăbească

Țiptăr

Ucrainean – Ucraineană

Ucrainean - Ucraineană

Hahol – Ucrianeană

Huțul – Ucraineană

Huțan – Ucraineană

Cazac zaporojean – Ucraineană

Sârb – Sârbă

Sârb – Sârbă

Turc – Turcă

Turc – Turcă

Tătar – Tătară

Tătar – Tătar

Slovac – Slovacă

Slovac – Slovacă

Evreu – Idiș

-Ebraică (ivrit)

Rus Lipovean – Rusă

Rus Lipovean – Rusă

Rus – Rusă

Lipovean – Rusă

Rus starover – Rusă

Bulgar – Bulgară

Bulgar - Bulgară

Ceh – Cehă

Ceh – Cehă

Croat – Croată

Carașovean – Carașoveană

Grec - Greacă

Grec – Greacă

Elen – Elenă

Cipriot grec – Greacă

Polonez – Polonă

Polonez – Polonă

Armean – Armeană

Armean – Armeană

Rutean – Ruteană

Rutean – Ruteană

Rusin – Rusină

Italian – Italiană

Italian – Italiană

Albanez – Albaneză

Shiqptar

Macedonean – Macedoneană”

 

Sentința Civilă 2025/2023 din 13 aprilie 2023

„Dosar nr. 30138/3/2022

România

Tribunalul București

Secția II – Contencios Administrativ și Fiscal

Sentința Civilă nr. 2025

Ședința Publică din data de 13.04.2023

Tribunalul constituit din:

Președinte: FLAVIA CRISTINA MĂRICUȚOIU

Grefier: ELENA GEORGIANA BÎRCĂ

 

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea nr. 544/2001).

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamantul personal, legitimate cu C. I., și pârâtul reprezentat de consilier care depune delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul reclamantul a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, răspuns la întâmpinare, într-un exemplar, după care,

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Tribunalul acordă cuvântul cu privire la competență.

Atât reclamantul cât și reprezentantul pârâtului, având cuvântul pe rând, apreciază că această instanță este competentă să soluționeze prezenta cauză.

Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea 554/2004 constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, după care,

Verificând actele dosarului, Tribunalul constată că pârâtul a invocate, prin întâmpinarea formulate, excepția lipsei de semnătură, excepția prematurității și excepția tardivității.

Pârâtul, prin consilier juridic, având cuvântul cu privire la excepția nulității cererii de chemare în judecată, solicit a se constata nulitatea cererii în măsura în care reclamantul nu a dus la îndeplinire a această obligație legală întrucât exemplarul cererii de chemare în judecată care i-a fost comunicat nu este semnat.

Tribunalul solicit precizări reclamantului cu privire la semnătura aplicată pe cererea de chemare în judecată aflată la fila 12 din dosarul cauzei.

Reclamantul arată faptul că aceea este semnătura sa. Totodată, învederează faptul că a depus 4 plângeri și când a depus exemplarele i s-a spus că trebuie să mai aducă încă un exemplar și când le-a depus pe celelalte 4 nu le-a mai semnat.

La interpelarea instanței dacă înțelege să mențină excepția lipsei de semnătură, reprezentantul pârâtului arată faptul că în situația în care se constată existența semnăturii înțelege să renunțe la această excepție invocată.

Tribunalul, verificând actele dosarului, constată faptul că la fila 12 din dosar se află depusă cererea de chemare în judecată semnată de reclamant.

Tribunalul ia act de faptul că pârâtul, prin consilier juridic, înțelege să renunțe a mai invoca excepția lipsei de semnătură și acordă cuvântul cu privire la excepția prematurității.

Reprezentantul pârâtului, având cuvântul, solicit a se constata că deși cererea de chemare în judecată a reclamantului a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public instituția pârâtă nu a fost sesizată cu o reclamație în accepțiunea acestui act normativ cu o reclamație în accepțiunea acestui act normative fapt care a determinat imposibilitatea pârâtului de a lămuri sau de a soluționa pretenția reclamantului prin aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. 1 și 2 din actul normativ menționat. Pentru aceste considerente solicit a se considera prematuritatea introducerii acțiunii prin neîndeplinirea dispozițiilor legale reglementate de Legea nr. 544/2001 și că nu a fost vorba de un refuz al vreunui angajat pentru ca împotriva acestuia să se poată depună reclamația la conducătorul autorității sau instituției.

Reclamantul, având cuvântul, arată faptul că a primit confirmarea de primire prin poștă că a fost primită cererea, nu i s-a răspuns și a depus reclamație în 30 zile.

Tribunalul, după eliberare, respinge ca nefondată excepția prematurității introducerii acțiune față de motivele invocate în susținerea acesteia apreciind că depunerea reclamației administrative la care face referire pârâtul nu este o condiție prealabilă pentru formularea la instanța de contencios administrativ.

În ceea ce privește excepția tardivității, Tribunalul având nevoie de verificarea de înscrisuri, respectiv de administrarea de probe pentru soluționarea acestei excepții, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. 4 CPC, dispune unirea acestei excepții cu administrarea probelor necesare parțial cercetării judecătorești, după care,

Tribunalul acordă cuvântul cu privire la probe.

Reclamantul și reprezentantul pârâtului solicit proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 258 coroborat cu art. 255 CPC, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei atât pentru soluționarea excepției tardivității invocate de pârât și unită cu administrarea probelor necesare parțial cercetării judecătorești închisă și acordă cuvântul cu privire la excepția tardivității invocate de pârât și cu privire la fondul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de soluționat sau probe de administrat. Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 244 CPC, declară cercetarea judecătorească închisă și acordă cu privire la excepția tardivității invocate de pârât și cu privire la fondul cauzei.

Pârâtul, prin consiler juridic, având cuvântul cu privire la excepția tardivității, solicit a se constata faptul că reclamantul prin cererea de chemare în judecată a pretins faptul că nu i-a fost comunicat un răspuns la o altă cerere de solicitare a unor informații de interes public, cerere expediată prin poșta română la data de 13.06.2022 fără a preciza obiectul acesteia. În conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001 solicită a se constata faptul că plângerea la care face referire articolul menționat se face în termen de 30 zile.

De asemenea, solicită a se constata faptul că în conformitate cu mențiunile cuprinse pe portalul instanței de judecată în ceea ce privește prezentul dosar plângerea a fost introdusă la data de 03.11.2022 astfel încât se poate constata faptul că plângerea a fost introdusă în afara termenului prevăzut de lege.

Pentru motivele expuse, solicită respingerea acțiunea reclamantului ca tardiv introdusă.

Reclamantul, având cuvântul, arată faptul că s-a menținut că nu a indicat în cerere obiectul cererii, dar în ultimele paragrafe a solicitat a se elibera copie a documentului care stipulează această decizie, astfel că a menționat ceea ce solicit. În legătură cu excepția tardivității, învederează faptul că a pierdut o lună de zile trimițând e-mailuri la cele mai importante ONG-uri din țară care nu i-au răspuns, iar cele care i-au răspuns au refuzat să-i acorde asistență juridică.

Pe fond, menționează faptul că în ziua recensământului a venit recenzorul, iar el i-a spus că se declară armân și nu român. Acesta i-a spus că în nomenclator nu există etnia armân și că va comunica șefului său. Acest lucru s-a întâmplat sâmbătă. Având în vedere că până luni la ora 12 nu a primit niciun telefon s-a dus la Direcția de Statistică Județeană în audiență la d-na Monica Constantin căreia i-a explicat problema și aceasta i-a spus că cei care se declară armâni sunt trecuți la subcategoria aromâni de la armâni și când a întrebat cine este decidentul i-a spus că Direcția de Etnografie Generală care este condusă d-na Silvia Pisică.

A formulat cerere către d-na Silvia Pisică pentru a-i comunica decizia în baza căreia s-a hotărât ca armânii să fie trecuți la subcategoria aromâni.

Reprezentantul pârâtului, având cuvântul, precizează că în mod contrar celor afirmate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, potrivit cărora instituția pârâtă ar fi elaborat în proporție de 1% nomenclatorul etniilor și limbilor materne, pârîtul nu are această obligație legală.

Raportat la dispozițiile legale interactive reglementate de art. 31 din OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor în anul 2021 Departamentul pentru relații interetnice în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale are obligația elaborării nomenclatorului etniilor și limbilor materne care este aprobat prin HG prevăzută la art. 29. Solicită a se constata faptul că în conformitate cu HG nr. 143/2022 privind forma și conținutul instrumentat de recensământul populației din România în anul 2021 se aprobă acel nomenclator al etniilor și al limbilor materne.

Menționează faptul că în acel nomenclator la etnie aromân sau armân la limba maternă nu figurează nomenclator etniilor și al limbilor materne prevăzut în anexa 2, document pe care l-a depus la dosar. De asemenea, învederează faptul că acest nomenclator aprobat prin HG nr. 143/2022 a stat la baza desfășurării în anul 2021 privind înregistrarea structurii etnice.

Pentru motivele expuse solicită respingerea acțiunii formulate ca nefondată.

Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 394 alin. (1) CPC, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a II a de Contencios Administrativ și Fiscal în data de 03.11.2022, sub nr. 30138/3/2022, reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL a solicitat obligarea pârâtului INSTITUTULUI NAȚIONAL DE STATISTICĂ să comunice în scris informațiile pe care le-a solicitat prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 12.07.2022 și fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații.

În motivare, reclamantul a arătat că prin scrisoarea din 12.07.2022, a cărei primire a fost confirmată în data de 14.07.2022, a solicitat pârâtului o cerere de informații în baza Legii 544/2001, prin care i-a solicitat eliberarea unei copii xerox a unui document referitor la Recensământul Populației 2021.

Reclamantul a susținut că în data de 09.07.2022 a primit vizita unui recenzent, iar la rubricile „etnie” și „limbă maternă” a declarant „Armân/Armăn” și „Armână/Armănă”, deoarece el nu este român și nu poate fi înregistrat la subcategoria „aromân”, iar recenzorul i-a spus că în chestionar nu există categoria „Armân/Armăn”. În consecință, a sunat recenzorul-șef, care nu i-a răspuns, și i-a spus că „l-a pus deoparte”, solicitându-i numărul de telefon.

Deoarece nu a primit telefon, a mers în audiență în data de 11.07.2022, la ora 14, la coordonatorul Unității Județene Constanța de implementare a recensământului, doamna Monica Constantin, în calitatea sa director al Direcției Județene de Statistică Constanța și, după ce i-a prezentat problema, doamna Constantin i-a spus că persoanele care se declară la etnie ca fiind „Armăn/Armân” sunt transferate la subcategoria „aromân” din cadrul etniei „român”.

La întrebarea reclamantului privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, doamna Constantin i-a răspuns că responsabilitate aparține UCIR, condusă de doamna Silvia Pisică, în calitatea dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din INS.

Susține reclamantul că a menționat doamnei Constantin că își va apăra în instanță dreptul său de a fi recenzat conform declarației liber exprimate ca „Armân/Armăn”, iar în cazul în care pârâtul confirm afirmația doamnei Constantin privind responsabilitatea UCIR pentru modificarea declarațiilor persoanelor care s-au declarant la etnie „Armân/Armăn” la subcategoria „aromân” din etnia „român”, să-i elibereze o copie de pe documentul care stipulează această decizie.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 6 din Legea nr. 544/2001.

În probațiune, a solicitat proba cu înscrisurile atașate cererii.

La data de 23.12.2022, pârâtul a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția prematurității, excepția tardivității și excepția nulității cererii, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Referitor la excepția prematurității, a invocat prevederile art. 21 alin. 1 și 2 din Legea 544/2001 și a susținut că reclamantul nu a formulat o reclamație conform art. 21 alin. 2 din Legea nr. 544/2001, fapt ce a determinat imposibilitatea pârâtului de a lămuri/soluționa pretenția reclamantului prin aplicarea echivocă a dispozițiilor sus menționate.

În ceea ce privește excepția tardivității, pârâtul a invocat prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 și a arătat că reclamantul pretinde că nu i-au fost comunicate informațiile solicitate prin cererea de solicitare de informații de interes public, expediată prin Poșta Română la 12.07.2022, fără a preciza obiectul acesteia, în condițiile în care a formulat și introdus numeroase cereri înregistrate la instituția pârâtă, două dintre ele în aceeași zi – cererea înregistrată cu nr. 35/12.08.2022 și cea cu 36/12.08.2022.

Mai mult, conform portalului instanțelor de judecată, în ceea ce privește dosarul nr. 30138/3/2022, supus prezentei judecăți, plângerea a fost introdusă la data de 3 noiembrie 2022, astfel că se poate constata fără putință de tăgadă faptul că plângerea a fost introdusă în afara termenului prevăzut de lege.

Pe fond, pârâtul a arătat că în mod contrar celor afirmate de reclamant în cererea de chemare în judecată – respectiv că INS ar fi elaborat în proporție de 1% Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne – pârâtul nu are această obligație legală, sens în care sunt prevederile art. 31 din OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România, din care rezultă că obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne revenea exclusiv instituțiilor prevăzute la art. 31 din OUG nr. 19/2020.

Prin HG nr. 143/2022 a fost aprobat Nomenclatorul care a stat la baza RPL 2021 privind înregistrarea structurii etnice, iar „armân/armăn” și „armână/armănă” nu figurează la etnie și, respective, limbă maternă în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne prevăzut la anexa 2 la HG nr. 143/2022.

Ținându-se seama de Metodologia de recenzare și prelucrare a datelor – Recensământul populației și locuințelor runda 2021, aprobată prin Hotărârea nr. 7/2022 a Comisiei Centrale pentru Recensământul populației și locuințelor 2021, la caracteristici etno-culturale (etnia, limba maternă și religia) întocmai cum persoana le declară, iar recenzorul nu trebuie în nici un moment să influențeze răspunsul respondentului sau să declare o anumită etnie, limbă maternă sau religie.

Prin urmare, se respectă dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și declara liber și după propria opinie fără niciun fel de constrângeri aceste caracteristici etno-culturale.

În drept, a invocat art. 205-208 Cod Procedură Civilă și dispozițiile Legii nr. 544/2001.

În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri.

La termenul de judecată de astăzi, instanța a luat act de renunțarea pârâtului la invocarea excepției nulității cererii, pentru lipsa semnăturii, și a respins ca nefondată excepția prematurității cererii, pentru motivele expuse în partea introductivă a prezentei hotărâri.

În cauză, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.

Analizând, cu prioritate, excepția tardivității, invocată de pârât, instanța o consider fondată, pentru următoarele considerente:

Reclamantul a solicitat pârâtului să-i răspundă la cererea de solicitare de informații de interes public expediată în data de 12.07.2022 și primită de pârât în data de 14.07.2022.

Conform art. 22 alin. (1) din Legea 544/2001, „În cazul în care o persoană se consider vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, acesta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază sau în a cărui rază teritorială se află sediul autorității sau instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”

Art. 7 din același act normativ prevede că „(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. (2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor. (3)Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.”

În speță, cererea din data de 12.07.2022 a fost comunicată pârâtului în data de 14.07.2022 (f. 16).

Așa fiind, cererea de la data de 14.07.2022 a început să curgă termenul de 10 zile de formulare răspunsului la cererea reclamantului, termen care, nefiind prelungit în condițiile art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr. 544/2001, a expirat în data de 26.07.2022, conform modului de calcul expus la art. 16 alin. (3) și 4 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 544/2001 (Termenele prevăzute la alin. (1) se calculează de la data de înregistrare a solicitării, în condițiile art. 20 alin. (4); nu intră în calcul termenelor ziua de la care a început să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește).

De la data de 26.07.2022 a început să curgă și termenul de 30 de zile, prevăzut de art. 22 alin. (1) teza finală din Legea nr. 544/2001, pentru introducerea plângerii în instanță împotriva refuzului de soluționare a cererii din data de 12.07.2022, termen care a expirat la data de 29.08.2022.

Cererea de față a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 03.11.2022, după expirarea termenului de 30 de zile.

Art. 185 alin. (1) NCPC prevede că atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea termenului atrage decăderea din exercitare dreptului, cu excepția cazului în care legea dispune altfel.

Legea nr. 544/2001 nu conține norme derogatorii de la Codul de procedură civilă în ceea ce privește nerespectarea dreptului procedural de introducere a plângerii, astfel că sancțiunea decăderii este pe deplin incidentă, iar plângerea tardive formulate.

Prin urmare, instanța va admite excepția tardivității invocată de pârât și va respinge cererea reclamantului ca tardive, fără a mai intra în cercetarea fondului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția tardivității invocată de pârât.             

Respinge, ca tardivă, cererea formulată de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, CNP…, cu domiciliul în Constanța, …, în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, sector 5, Bd. Libertății, nr. 16.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs și motivele recursului se vor depune, sub sancțiunea nulității, la Tribunalul București – Secția a II a de Contencios Administrativ și Fiscal.

Pronunțată, astăzi, 13.04.2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE

Flavia-Cristina MĂRICUȚOIU

GREFIER

Elena Gheorghe BÎRCĂ”

Postări populare