Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică – dosarul 30140/3/2022
Dosarul 30140/3/2022
Cererea de chemare în judecată a INS din 3 noiembrie 2022
Email INS din 26 aprilie 2022
Adresa de răspuns a INS 11/26.04.2022 trimisă cu email la 5 mai 2022
Adresa de răspuns a DRS Călărași 1321/09.05.2022
(Anexă
Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la R.P.L 2011
Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne – NELM)
Email INS din 17 mai 2022
Adresa de răspuns a DRSM București 2173/17.05.2022
Adresa de răspuns a DRS Călărași 1869/18.07.2022
Adresa de răspuns a DJS Ilfov 1846/18.07.2022
Adresa de răspuns a DJS Timiș 8362/25.07.2022
Adresa de răspuns a DJS Constanța 1659/26.07.2022
Adresa de răspuns a DRSM București 3952/01.08.2022
Email INS din 17 august 2022
Adresa de răspuns a DJS Ialomița 2190/27.07.2022
Adresa de răspuns a DJS Ialomița 2630/20.09.2022
Extras din Nota Metodologică privind structura etnică la RPL 2011
Minuta ședinței CCRPL 2011 din 2 februarie 2012
Minuta ședinței CCRPL 2011 din 8 septembrie 2011
(Anexă
Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la R.P.L 2011
Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne – NELM)
Adresa DRI 24/2545/AM din 3 octombrie 2011 către INS
Memorandumul aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008
Adresa de răspuns INS 36/25.08.2022
Sentința civilă nr. 1691/30 martie 2023
https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001041730&id_inst=3
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2022/11/procesul-nationalitatea-armana-versus.html
Cererea de chemare în judecată a INS din 3 noiembrie 2022
Email INS din 26 aprilie 2022
Adresa de răspuns a INS 11/26.04.2022 trimisă cu email la 5 mai 2022
Adresa de răspuns a DRS Călărași 1321/09.05.2022
(Anexă
Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la R.P.L 2011
Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne – NELM)
Email INS din 17 mai 2022
Adresa de răspuns a DRSM București 2173/17.05.2022
Adresa de răspuns a DRS Călărași 1869/18.07.2022
Adresa de răspuns a DJS Ilfov 1846/18.07.2022
Adresa de răspuns a DJS Timiș 8362/25.07.2022
Adresa de răspuns a DJS Constanța 1659/26.07.2022
Adresa de răspuns a DRSM București 3952/01.08.2022
Email INS din 17 august 2022
Adresa de răspuns a DJS Ialomița 2190/27.07.2022
Adresa de răspuns a DJS Ialomița 2630/20.09.2022
Extras din Nota Metodologică privind structura etnică la RPL 2011
Minuta ședinței CCRPL 2011 din 2 februarie 2012
Minuta ședinței CCRPL 2011 din 8 septembrie 2011
(Anexă
Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la R.P.L 2011
Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne – NELM)
Adresa DRI 24/2545/AM din 3 octombrie 2011 către INS
Memorandumul aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008
Adresa de răspuns INS 36/25.08.2022
Sentința civilă nr. 1691/30 martie 2023
https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001041730&id_inst=3
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2022/11/procesul-nationalitatea-armana-versus.html
Dosarul 30140/3/2022
Începând cu 31 august 2022 și până la 12 octombrie 2022, am trimis, pe email, către cele mai cunoscute ONG de apărare a drepturilor omului o cerere de „asistență juridică” pentru proces. Cu toate că nu am cerut „reprezentare în proces”, au răspuns puține organizații, refuzând pe diverse motive: nu au resurse, nu au expertiză, nu au scop juridic, nu se încadrează în domeniul lor de activitate, nu sunt din București. În schimb, s-au recomandat reciproc și mi-au sugerat să consult avocați. A refuzat chiar și un grup de avocați care pledează pro bono în cazurile de apărare a drepturilor omului.
Am fost la un avocat din Constanța, pe care îl cunoșteam de 46 de ani, pentru a-l întreba cum trebuie să procedez ca să deschid un proces. A prelungit discuția timp de o oră pe chestiuni conexe și de context ale întrebării și a promis că va semna Petiția Naționalității Armăne, pe care am lansat-o la 1 august 2020 la adresa https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451 . Deoarece timpul trecea și nu a mai semnat-o, m-am gândit să nu-l mai implic într-o problemă existențială cum este rezistența Naționalității Armăne din Română la politica de asimilare a Statului din România. În mod paradoxal, Petiția a fost semnată de circa 50 de persoane cu nume de familie românești, iar cei circa 60 de semnatari cu nume anonimizate au nume de familie Armănești.
Am redactat o cerere de chemare de judecată în care am integrat toate cele patru subiecte care vor forma ulterior dosarele 30136/3/2022, 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Întâmplător, am citit pe Facebook o știre de pe website-ul „România curată” (https://www.romaniacurata.ro/) și tot întâmplător am găsit, la rubrica „Instrumentele luptei anticorupție”, „Model de acțiune în caz de refuz pe legea 544”. Modelul era destinat cazurilor de achiziții publice, dar l-am adaptat situației. Oricum, am înțeles că trebuie să fac acțiuni separate pentru cele trei subiecte referitoare la Legea 544/2001 (liberul acces la informațiile de interes public): 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Dar am făcut greșeala de a modifica finalul cererii de chemare în judecată fraza: „În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 22 din Legea 544/2001.” Am înlocuit art. 22 cu art. 6, care se referă însă la dreptul cetățeanului de a solicita instituțiilor statului informații de interes public. Judecătorul a observat neconcordanța și a menționat în Hotărâre: „În drept, cererea nu a fost întemeiată”.
În acest dosar, în citația din 12 ianuarie 2023 prin care mi s-a adus la cunoștință termenul din 29 martie 2023, instanța nu mi-a cerut să răspund în scris la Întâmpinarea INS primită cu citația și m-a informat că „În caz de neprezentare a părților, se va putea trimite un înscris, judecata urmând a se face în lipsă”.
Conform art. 22 al Legii 544/2001, procesele bazate pe acest act normativ sunt scutite de taxa de timbru judiciar, dar în Întâmpinare INS s-a considerat scutită ca instituție publică în baza OUG 80/2013 privind taxa de timbru.
Deoarece acest dosar și dosarul 30136/3/2022 au fost programate în aceeași zi și la aceeași oră (30.03.2023, ora 9), am înaintat o cerere președintelui Tribunalului București pentru decalarea lor. Cererea mea a fost luată în considerare, dar am aflat cu o zi înainte la fața locului, în dosarul 30139/3/2022, că dosarele sunt programate la o oră „estimativă”, fiind incluse în serii care pot avea chiar și 40 de dosare, desfășurarea lor derulându-se mai repede sau mai încet.
Obiectul dosarului era reprezentat de refuzul INS și al direcțiilor județene Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea de a-mi comunica, în baza Legii 544/200 (aprilie 2022), numărul de cetățeni români care s-au înregistrat ca Armâni la Recensământul 2011 (desfășurat pe hârtie) și apoi de a-mi comunica numărul de cetățeni români care s-au înregistrat ca „aromâni”/„macedoromâni” (iulie 2022). O expresie a umorului negru a instituțiilor Statului din România față de simplul cetățean petent a fost și faptul că Direcția Ialomița mi-a transmis numărul de Armâni în răspunsul la cererea pentru „aromâni”, situație care va continua în corespondența din 2023.
Pârâtul a anexat la Întâmpinare și Sentințele Civile nr. 2228/03.07.2013 și nr. 1055/14.04.2015, ambele pronunțate de Secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București în dosarul 681/2/2012, intentat de „Comunitatea Armână din România” împotriva Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 prin Institutul Național de Statistică.
La ședința de judecată, deși am subliniat că mulți români îi confundă pe Armâni cu armenii, judecătorul tot a găsit de cuviință să mă întrebe: „Și aveți legătură cu armenii?” Chiar dacă umorul negru era evident, nu am râs și i-am explicat că armenii sunt nativi în Caucaz, deși la vârsta sa este foarte probabil că a învățat la gimnaziu materia „Geografie” după destrămarea URSS din 1991.
Instanța a respins cererea mea de chemare în judecată, deoarece a admis obiecția tardivității introducerii acțiunii ridicată de pârât, pentru că am depus cererea după termenul legal de 30 de zile de la adresa de răspuns a INS la solicitarea mea în baza Legii 544/2001. Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)
Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Chiar dacă ședința de judecată se putea desfășura și în lipsa părților, a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de afirmare a Națiunii Armăne non statale cu Patria Cultural Istorică în Peninsula Balcanică, cu excepția teritoriilor orașelor-stat grecești, care nu au putut fi romanizate deoarece aveau o cultură mai veche și mai dezvoltată. Dar va beni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)
Începând cu 31 august 2022 și până la 12 octombrie 2022, am trimis, pe email, către cele mai cunoscute ONG de apărare a drepturilor omului o cerere de „asistență juridică” pentru proces. Cu toate că nu am cerut „reprezentare în proces”, au răspuns puține organizații, refuzând pe diverse motive: nu au resurse, nu au expertiză, nu au scop juridic, nu se încadrează în domeniul lor de activitate, nu sunt din București. În schimb, s-au recomandat reciproc și mi-au sugerat să consult avocați. A refuzat chiar și un grup de avocați care pledează pro bono în cazurile de apărare a drepturilor omului.
Am fost la un avocat din Constanța, pe care îl cunoșteam de 46 de ani, pentru a-l întreba cum trebuie să procedez ca să deschid un proces. A prelungit discuția timp de o oră pe chestiuni conexe și de context ale întrebării și a promis că va semna Petiția Naționalității Armăne, pe care am lansat-o la 1 august 2020 la adresa https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451 . Deoarece timpul trecea și nu a mai semnat-o, m-am gândit să nu-l mai implic într-o problemă existențială cum este rezistența Naționalității Armăne din Română la politica de asimilare a Statului din România. În mod paradoxal, Petiția a fost semnată de circa 50 de persoane cu nume de familie românești, iar cei circa 60 de semnatari cu nume anonimizate au nume de familie Armănești.
Am redactat o cerere de chemare de judecată în care am integrat toate cele patru subiecte care vor forma ulterior dosarele 30136/3/2022, 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Întâmplător, am citit pe Facebook o știre de pe website-ul „România curată” (https://www.romaniacurata.ro/) și tot întâmplător am găsit, la rubrica „Instrumentele luptei anticorupție”, „Model de acțiune în caz de refuz pe legea 544”. Modelul era destinat cazurilor de achiziții publice, dar l-am adaptat situației. Oricum, am înțeles că trebuie să fac acțiuni separate pentru cele trei subiecte referitoare la Legea 544/2001 (liberul acces la informațiile de interes public): 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Dar am făcut greșeala de a modifica finalul cererii de chemare în judecată fraza: „În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 22 din Legea 544/2001.” Am înlocuit art. 22 cu art. 6, care se referă însă la dreptul cetățeanului de a solicita instituțiilor statului informații de interes public. Judecătorul a observat neconcordanța și a menționat în Hotărâre: „În drept, cererea nu a fost întemeiată”.
În acest dosar, în citația din 12 ianuarie 2023 prin care mi s-a adus la cunoștință termenul din 29 martie 2023, instanța nu mi-a cerut să răspund în scris la Întâmpinarea INS primită cu citația și m-a informat că „În caz de neprezentare a părților, se va putea trimite un înscris, judecata urmând a se face în lipsă”.
Conform art. 22 al Legii 544/2001, procesele bazate pe acest act normativ sunt scutite de taxa de timbru judiciar, dar în Întâmpinare INS s-a considerat scutită ca instituție publică în baza OUG 80/2013 privind taxa de timbru.
Deoarece acest dosar și dosarul 30136/3/2022 au fost programate în aceeași zi și la aceeași oră (30.03.2023, ora 9), am înaintat o cerere președintelui Tribunalului București pentru decalarea lor. Cererea mea a fost luată în considerare, dar am aflat cu o zi înainte la fața locului, în dosarul 30139/3/2022, că dosarele sunt programate la o oră „estimativă”, fiind incluse în serii care pot avea chiar și 40 de dosare, desfășurarea lor derulându-se mai repede sau mai încet.
Obiectul dosarului era reprezentat de refuzul INS și al direcțiilor județene Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea de a-mi comunica, în baza Legii 544/200 (aprilie 2022), numărul de cetățeni români care s-au înregistrat ca Armâni la Recensământul 2011 (desfășurat pe hârtie) și apoi de a-mi comunica numărul de cetățeni români care s-au înregistrat ca „aromâni”/„macedoromâni” (iulie 2022). O expresie a umorului negru a instituțiilor Statului din România față de simplul cetățean petent a fost și faptul că Direcția Ialomița mi-a transmis numărul de Armâni în răspunsul la cererea pentru „aromâni”, situație care va continua în corespondența din 2023.
Pârâtul a anexat la Întâmpinare și Sentințele Civile nr. 2228/03.07.2013 și nr. 1055/14.04.2015, ambele pronunțate de Secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București în dosarul 681/2/2012, intentat de „Comunitatea Armână din România” împotriva Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 prin Institutul Național de Statistică.
La ședința de judecată, deși am subliniat că mulți români îi confundă pe Armâni cu armenii, judecătorul tot a găsit de cuviință să mă întrebe: „Și aveți legătură cu armenii?” Chiar dacă umorul negru era evident, nu am râs și i-am explicat că armenii sunt nativi în Caucaz, deși la vârsta sa este foarte probabil că a învățat la gimnaziu materia „Geografie” după destrămarea URSS din 1991.
Instanța a respins cererea mea de chemare în judecată, deoarece a admis obiecția tardivității introducerii acțiunii ridicată de pârât, pentru că am depus cererea după termenul legal de 30 de zile de la adresa de răspuns a INS la solicitarea mea în baza Legii 544/2001. Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)
Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Chiar dacă ședința de judecată se putea desfășura și în lipsa părților, a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de afirmare a Națiunii Armăne non statale cu Patria Cultural Istorică în Peninsula Balcanică, cu excepția teritoriilor orașelor-stat grecești, care nu au putut fi romanizate deoarece aveau o cultură mai veche și mai dezvoltată. Dar va beni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)
DOMNULE PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI
Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de Naționalitate Armănă/Armână (ambele ortografii sunt uzuale), născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...),
Chem în judecată Institutul Național de Statistică, cu sediul în București, Sector 5, bulevardul Libertății numărul 16,
Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile pe care le-am solicitat, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațile de interes public, prin scrisorile expediate prin Poșta Română în data de 18 aprilie 2022 Direcțiilor de Statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea;
DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI
MOTIVELE ACȚIUNII SUNT URMĂTOARELE:
Prin scrisorile din 18 aprilie am adresat Direcțiilor de Statistică Direcțiilor de Statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea o cerere de informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațile de interes public, conținutul solicitării fiind următorul (se va vedea mai jos de ce am ales ca model cererea adresată Direcției de Statistică Ialomița):
Director al Direcției Județene de Statistică Ialomița
Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de naționalitate Armănă (Armână), posesor al cărții de identitate KZ 205156, domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei nr. 12, bl. L 111, ap. 48, vă rog să-mi aprobați, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), eliberarea unor copii xerox ale unor documente referitoare la rezultatele recensământului din 2011.
Ca urmare, vă rog să răspundeți prin documente la două întrebări.
Prima întrebare: care a fost numărul persoanelor care au fost înregistrate la Etnie ca „armăn (armân)” și la Limbă Maternă cu „armăna (armâna)” în județul Ialomița la recensământul din 2011 și la ce coduri?
A doua întrebare: confirmați sau infirmați faptul că, la centralizarea rezultatelor recensământului din 2011 din județul Ialomița, numărul „armănilor (armânilor)” a fost adăugat numărului „aromânilor”/cod nivel 2 - 1002 sau „macedoromânilor”/cod nivel 2 - 1005 din cadrul codului nivel 1 - 1000 Român și, în caz afirmativ, cine a fost decidentul?
În susținerea întrebărilor mele prezint în primul rând propria mea experiență de la recensământul din 2011. Întâmplător, recenzorul a fost o tânără armănă (armână), al cărei nume l-am reținut deoarece era rudă cu o persoană din domeniul muzicii armăne (armâne). Din discuția în limba maternă armănă (armână) am aflat că există posibilitatea de a mă declara ca „armăn (armân)”, adică neromân, ceea ce am și făcut, iar recenzorul a înregistrat declarația mea liber exprimată pe hârtia documentului de recenzare.
În al doilea rând, prezint documentul Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la R.P.L 2011 accesat la link
chrome-extension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/11/CODIFICAREA-SI-CENTRALIZAREA-ETNIEI-SI-A-LIMBII-MATERNE-RPL-2011.pdf din website oficial https://www.recensamantromania.ro
O instrucțiune din pagina 1 a documentului arată că persoanele care s-au declarat „armăn (armân)” puteau fi înregistrate de recenzor la Cod nivel 1- 3200 Alte Etnii astfel:
„* etniile pentru care recenzorul nu găseşte în nomenclatorul NELM un cod distinct, vor fi codificate cu codul:
– 3205 – altă etnie din ţări ale Uniunii Europene (austriac; belgian; cipriot; danez; estonian; finlandez; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez)
– 3206 – altă etnie din celelalte ţări ale Europei (norvegian; elveţian; islandez etc.);
– 3207 – altă etnie din ţări din afara Europei (sirian; iordanian; japonez etc.)”
O instrucțiune asemănătoare în pagina 1 a documentului arată că persoanele care au declarat „armăna (armâna)” ca Limbă Maternă puteau fi înregistrate de recenzor la Cod nivel 1 - 3200 Alte Limbi Materne astfel:
„* limba maternă pentru care recenzorul nu găseşte în nomenclatorul NELM un cod distinct,va fi codificată cu codul:
– 3205 – altă limbă maternă din ţări ale Uniunii Europene (austriacă; daneză; olandeză; portugheză; spaniolă; suedeză etc.);
– 3206 – altă limbă maternă din celelalte ţări ale Europei (norvegiană; elveţiană; islandeză etc.);
– 3207 – altă limbă maternă din ţări din afara Europei (siriană; iordaniană; japoneză etc.).”
În sprijinul căutării dv. menționez următoarele localități din județul Ialomița în care locuiește o populație armănă (armână) semnificativă: Slobozia și Urziceni.
Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web https://natiuneaarmana.blogspot.com/
Contact: mariusteja@yahoo.com - 0770.523.089 - Facebook Marius Teja
Marius Teja”
Confirmările de primire ale Poștei Române arată că scrisorile au fost trimise Direcțiilor Statistice Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea în datele de 20 aprilie 2022, 19 aprilie 2022, 20 aprilie 2022, 20 aprilie 2022, 3 mai 2022, 19 aprilie 2022, 28 aprilie 2022 și 21 aprilie 2022.
La cererile mele adresate Direcțiilor Statistice Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea a răspuns la 26 aprilie, printr-un email, consilierul superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică, care m-a anunțat că cererea a fost înregistrată cu numărul 11.
La 5 mai 2022, consilierul superior Mădălina Năvală mi-a trimis răspunsul, prin email, „ca urmare a solicitării Dvs. adresată Direcțiilor de Statistică Constanța, respectiv Ialomița”. Extrag din răspuns două paragrafe consecutive referitoare la cereri: „Neexistând în nomenclator un cod distinct pentru etnia „armăn (armân)”, nu dispunem de nicio informație privind persoanele care, eventual, s-au declarat de etnie și limbă maternă armână.
Persoanele care, eventual, s-au declarat ca etnic „Armân”, au fost incluși la etnia „Aromân”, iar cei care, eventual, au declarat limba maternă „armâna”, au fost incluși vorbitorilor de limbă „aromână””.
La 17 mai 2022, consilierul superior Mădălina Năvală revine cu un email, în care m-a anunțat că „în răspunsul la solicitarea d-voastră am omis să vă menționăm și celelalte două județe, Brăila și Timiș”.
Dacă pentru cererile adresate Direcțiilor de Statistică Brăila, Constanța, Ialomița și Timiș a răspuns consilierul superior Mădălina Năvală, iar pentru cererile adrsesate Direcțiilor de Statistică Ilfov și Tulcea nu a răspuns nimeni, în schimb au răspuns în nume propriu Direcțiile de Statistică București și Călărași.
Direcția de Statistică București a răspuns, la 17 mai 2022, printr-un email trimis de Daniela Coadă. Directorul Mihaela Șerban mi-a trimis „datele de care dispunem”, precizând că „datele furnizate se regăsesc pe site-ul Institutului Național de Statistică (www.insse.ro) și pot fi accesate și descărcate gratuit (link: https://www.recensamantromania.ro/ rpl-2011/rezultate-2011/)”. În email au fost atașate trei documente cu informații generale despre Recensământul Populației și Locuințelor din 2011, dar lipsite de informațiile particulare solicitate: „Codificarea și centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv, limba maternă, a persoanelor înregistrate la RPL 2011”, Tabelul din Rezultatele Recensământului 2011 „3.Populația pe sexe, după etnie - categorii de localități și județe” și Tabelul din Rezultatele Recensământului „6.Populația după limba maternă - Macroregiuni, regiuni de dezvoltare, județe și categorii de localități”.
Direcția de Statistică Călărași a răspuns, la 9 mai 2022, printr-un email trimis de Tele Călărași. Directorul Ionuț Dragu arăta că „nu este de competența Direcției Regionale de Statistică Călărași să vă răspundă la cele două întrebări adresate, ci a Institutului Național de Statistică din România”. Totuși, în email a fost atașat documentul „Codificarea și centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv, limba maternă, a persoanelor înregistrate la RPL 2011”, directorul Ionuț Dragu precizând că acesta „s-a realizat conform anexei stabilită de către Institutului Național de Statistică din România”.
Ca urmare a reacțiilor negative ale Institului Național de Statistică și ale Direcțiilor de Statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea, prin scrisorile expediate prin Poșta Română la 14 iulie 2022 am adresat Direcțiilor de Statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea o cerere de informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațile de interes public, conținutul solicitării fiind următorul (se va vedea mai jos de ce am ales ca model cererea adresată Direcției de Statistică Ialomița):
Director al Direcției Județene de Statistică Ialomița
Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de naționalitate Armănă (Armână), posesor al cărții de identitate KZ 205156, domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei nr. 12, bl. L 111, ap. 48, vă rog să-mi aprobați, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), eliberarea unor copii xerox ale documentelor referitoare la numărul persoanelor înregistrate la subcategoriile „aromân”, „macedoromân” și „meglenoromân” din cadrul Etniei „Român”, precum și la „aromână” și „macedoromână” din cadrul Limbii Materne „Română” la Recensământul Populației din 2011.
În sprijinul căutării dv. menționez următoarele localități din județul Ialomița în care locuiește o populație armănă (armână) semnificativă: Slobozia și Urziceni.
Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web https://natiuneaarmana.blogspot.com/
Contact: mariusteja@yahoo.com - 0770.523.089 - Facebook Marius Teja
Marius Teja”
Confirmările de primire ale Poștei Române arată că scrisorile au fost trimise Direcțiilor Statistice Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea în datele de 18 iulie 2022, 15 iulie 2022, 18 iulie 2022, ? iulie 2022, 27 iulie 2022, 15 iulie 2022, 19 august 2022 și 21 iulie 2022.
La aceste scrisori nu au răspuns Direcțiile de Statistică Brăila, Ialomița și Tulcea.
Direcția de Statistică București a răspuns, la 1 august 2022, printr-un email trimis de Daniela Coadă. Directorul Mihaela Șerban amintește în răspuns că „datele disponibile, la nivelul instituției noastre, s-au furnizat prin adresa cu numărul de înregistrare 2173/19.04.2022”. Cu alte cuvinte, am fost trimis la aceleași rezultate generale ca la cererea expediată la 18 aprilie 2022, lipsite de informațiile particulare solicitate.
Direcția de Statistică Călărași a răspuns, la 29 iulie 2022, printr-un email trimis de Tele Călărași. Directorul Ionuț Dragu mi-a furnizat informațiile particulare solicitate într-un singur tabel (Etnie și Limbă Maternă), defalcat pe localitățile județului.
Direcția de Statistică Constanța a răspuns, la 26 iulie 2022, printr-un email trimis de Nicoleta Trandafir. Directorul Monica Constantin mi-a furnizat informațiile particulare solicitate în două tabele (Etnie, respectiv, Limbă Maternă), defalcate pe localitățile județului.
Direcția de Statistică Ilfov a răspuns, la 18 iulie 2022, printr-un email trimis de Daniela Gheorghe. Directorul Mariana Mihalache mi-a furnizat „date statistice disponibile” referitoare la „populația stabilă și etnii pe localitățile județului Ilfov de la RPL 2011”, cu alte cuvinte rezultatele generale ale Recensământului din județul Ilfov, lipsite de informațiile particulare solicitate.
Direcția de Statistică Timiș a răspuns, la 25 iulie 2022, printr-un email trimis de Iosana Martânov. Directorul Sorin Belba mi-a furnizat informațiile solicitate în două tabele (Etnie, respectiv, Limbă Maternă), defalcate pe localitățile județului.
În consecință, printr-o scrisoare expediată prin Poșta Română, la 9 august 2022, am solicitat, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațile de interes public, președintelui Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, informațiile particulare pe care nu le-au furnizat Direcțiile de Statistică Brăila, București, Ialomița, Ilfov și Tulcea,
Au răspuns pe e-mail doar direcțiile Călărași, Constanța, Timiș, București și Ilfov: primele trei direcții mi-au trimis cifrele solicitate, în timp ce București și-a declinat competența către INS, iar Ilfov s-a prevalat de confidențialitatea prevăzută în Legea 226/2009 (legea statisticii).
În consecință, solicit INS cifrele referitoare la județele Brăila, București, Ialomița, Ilfov și Tulcea.
În susținerea cererii mele amintesc precedentul creat ca „o premieră în mass media noastră” de istoricul Stoica Lascu în interviul acordat ziaristului Alexandru Mihalcea de la „România Liberă” la 15 aprilie 2006 referitor la rezultatele recensământului din 2002: https://romanialibera.ro/sport/atletism/in-romania-aromanii-nu-sunt-minoritari-au-fost-sunt-si-vor-ramane-romani-38336/
Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web https://natiuneaarmana.blogspot.com/
Contact: mariusteja@yahoo.com - 0770.523.089 - Facebook Marius Teja
Marius Teja”
La 12 august 2022, consilierul superior Mădălina Năvală m-a anunțat prin email că cererea expediată la 9 august 2022 a fost înregistrată cu numărul 35.
La 17 august 2022, consilierul superior Mădălina Năvală m-a anunțat prin email că voi primi răspuns de la Direcția de Statistică Ialomița la cererea 35/08.08.2022.
Direcția de Statistică Ialomița a răspuns, la 19 august 2022, printr-un email trimis de Tele Ialomița. Numai că directorul Mihaela Boroș a precizat că răspunde la cererea expediată Direcției de Statistică Ialomița la 12 iulie 2022 și înregistrată cu numărul 2190/27.07.2022. Directorul Mihaela Boroș a furnizat „Număr de persoane de etnie armână” înregistrate la Recensământul din 2011 în municipiile Slobozia / 5 și Urziceni / 0. Termenul „armână” mai apare în textul răspunsului în sintagma „populația armână”, deci nu a fost o eroare de scriere. În plus, deși eu am folosit în cerere dubla ortografie „armănă/armână”, directorul Mihaela Boroș a folosit ortografia „armână”, adică așa cum apare în acele rezultate nepublicate ale Recensământului din 2011. Voluntar sau involuntar, directorul Mihaela Boroș a dat, de fapt, răspunsul solicitat la cererea expediată la 18 aprilie 2022, când în locul dânsei a răspuns consilierul superior Mădălina Năvală. Voluntar sau involuntar, directorul Mihaela Boroș a demonstrat că consilierul superior Mădălina Năvală nu a spus adevărul în răspunsul din 5 mai 2022, când a afirmat că „nu dispunem de nicio informație privind persoanele care, eventual, s-au declarat de etnie și limbă maternă armână”.
O dovadă în plus al faptului că consilierul superior Mădălina nu a spus din nou adevărul este al doilea răspuns al Direcției de Statistică Ialomița, trimis pe email la 20 septembrie 2022 (după o lună de la primul răspuns și trei săptămâni de la răspunsul consilierului superior Mădălina Năvală). Directorul Mihaela Boroș a reformulat: „(...) revenim cu mențiunea că datele furnizate pentru Municipiile Slobozia și Urziceni sunt eronate, etnia armână se încadrează la alte etnii, conform metodologiei Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011”. Deci, din proprie inițiativă sau nu, directorul Mihaela Boroș a realizat că datele furnizate sunt „eronate”, dar, pe de altă parte, dânsa a confirmat că au existat cetățeni care au declarat „Armân” la variabila Etnie în 2011 și că numărul lor poate fi găsit în Rezultatele Recensământului 2011 la categoria „alte etnii”.
În concluzie, în baza răspunsurilor Institutului Național de Statistică și a Direcțiilor de Statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea, în special ale Direcției de Statistică Ialomița, primite la scrisorile mele expediate la 15 aprilie 2022, 14 iulie 2022 și 8 august 2022, reiterez cererea adresată instanței să oblige prin hotărârea sa Institutul Național de Statistică și/sau Direcțiile de Statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea să-mi furnizeze, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațile de interes public, numărul cetățenilor români care la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 au declarat „Armân” la variabila Etnie și „Armână” la variabila Limbă Maternă din cadrul „Caracteristicilor Etno-Culturale” din Secțiunea Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului Martor al Recensământului Populației și Locuințelor din 2011. De asemenea, solicit instanței să stabilească un termen până la care pârâtul să-mi furnizeze informațiile.
Prezint, ca background informațional al problemei Națiunii Armăne non-statale, link-urile următoarelor texte redactate de mine în anii 2018-2022 și postate pe contul Facebook Marius Teja și pe website-ul „Sinopsis” (sinopsis.info.ro) și repostate pe blogul personal „Națiunea Armănă” (https://natiuneaarmana.blogspot.ro) (între paranteze website-uri care au preluat unele texte):
http://sinopsis.info.ro/2018/02/25/balcani-putin-despre-aromani/
„Trei instituții armânești importante pentru viitorul identității naționale armânești” - Facebook Marius Teja 8 septembrie 2018
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/trei-institutii-armanesti-importante.html
„Despre politrucii de la SCMR sau „Ca să se știe cine suntem și ce vrem” - Facebook Marius Teja 4 iunie 2019
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/despre-politrucii-de-la-scmr-sau-ca-sa.html
„Politruc la politruc trage sau Cine se aseamănă se adună” - Facebook Marius 29 septembrie 2019
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/politruc-la-politruc-trage-sau-cine-se.html
„Din istoria armănilor” - Facebook Marius Teja 4 aprilie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/din-istoria-armanilor.html
„Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 2 februarie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html
„Cuvinte cheie pentru Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 1 august 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cuvinte-cheie-pentru-cele-4-principii.html
(https://ioncoja.ro/cele-patru-principii-ale-aromanilor/)
(https://anonimus.ro/2021/03/cele-4-principii-de-bun-simt-ale-armanamei/)
„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Petiție Online” 1 august 2020
https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne
„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Ziua de Constanța” 3 august 2020
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-725569.html
(https://ziare.com/constanta/stiri-actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-8192317)
(https://www.ziarelive.ro/stiri/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane.html)
„Asimilarea Naționalității Armăne de către statul român” - Facebook Marius Teja 8 noiembrie 2020
(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)
„Naționalitatea Armănă la Recensământul 2021” - „Sinopsis” 5 octombrie 2022
https://sinopsis.info.ro/2022/10/05/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/
(https://anonimus.ro/2022/10/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/)
„Armăni decedați în timpul deportării din Bărăgan” - Facebook Marius Teja 8 aprilie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-decedati-in-timpul-deportarii.html
„Armăni din județul Tulcea în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja 18 iunie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-tulcea-in-rezistenta.html
„Armăni din județul Constanța în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja octombrie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-constanta-in.html
Pentru susținerea acțiunii, anexez, în copie, în ordine cronologică :
Confimare de primire a Poștei Române din 18 aprilie 2022 pentru cererea expediată
Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României la 15 aprilie 2022. (1 filă)
Email expediat la 27 aprilie 2022 de Cabinet DRI (1 filă).
Răspunsul din 27 aprilie 2022 al Secretarului de Stat Lacziko Eniko de la Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României (4 file)
Cerere expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Directorului Daniela Sasu al Direcției de Statistică Brăila (2 file)
Cerere expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Directorului Mihaela Șerban al Direcției de Statistică București (2 file)
Cerere expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Directorului Ionuș Dragu al Direcției de Statistică Călărași (2 file)
Cerere expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Directorului Monica Constantin al Direcției de Statistică Constanța (2 file)
Cerere expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Directorului Mihaela Boroș al Direcției de Statistică Ialomița (2 file)
Cerere expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Directorului Mariana Mihalache al Direcției de Statistică Ilfov (2 file)
Cerere expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Directorul Sorin Belea al Direcției de Statistică Timiș (2 file)
Cerere expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Directorului Mihaela Condrat al Direcției de Statistică Tulcea (2 file)
Recipisa Oficiului 2 Poștal Constanța din 18 aprilie 2022 privind expedierea celor opt scrisori către Direcțiile de Statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 19 aprilie 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică București la 18 aprilie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 19 aprilie pentru cererea expediată Direcției de Statistică Ilfov la 18 aprilie aprilie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 20 aprilie 2022 pentru cererea expediată
Direcției de Statistică Brăila la 18 aprilie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 20 aprilie 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică Călărași la 18 aprilie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 20 aprilie pentru cererea expediată Direcției de Statistică Constanța la 18 aprilie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 21 aprilie pentru cererea expediată Direcției de Statistică Tulcea la 18 aprilie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 28 aprilie 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică Timiș la 18 aprilie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 3 mai 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică Ialomița la 18 aprilie 2022 (1 filă)
Email expediat la 26 aprilie 2022 de consilierului superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică București cu informarea înregistrării cererii mele cu numărul 11/26.04.2022 (1 filă)
Email expediat la 5 mai 2022 de consilierul superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică București cu răspunsul la cererea mea 11/26.04.2022 (1 filă)
Răspunsul consilierului superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică București la cererea mea 11/26.04.2022, atașat email-ului din 5 mai 2022 (2 file)
Email expediat la 17 mai 2022 de consilierul superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică București cu informarea adăugării județelor Brăila și Timiș la răspunsul său din 9 mai 2022 (1 filă)
Email expediat la 9 mai 2022 de Tele Călărași de la Direcția de Statistică Călărași (1 filă)
Răspunsul Directorului Ionuț Dragu al Direcției de Statistică Călărași la cererea mea expediată la 18 aprilie 2022 și primită la 20 aprilie 2022 (1 filă)
Documentul „Codificarea și centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv, limba maternă, a persoanelor înregistrate la RPL 2011”, atașat email-ului expediat la 9 mai 2022 de Direcția Statistică Călărași (3 file)
Răspunsul Directorului Mihaela Șerban al Direcției de Statistică București la cererea mea expediată la 18 aprilie 2022 și înregistrată cu numărul 2173 la 19.04.2022 (1 filă)
Documentul „Codificarea și centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv, limba maternă, a persoanelor înregistrate la RPL 2011”, atașat email-ului expediat la 17 mai 2022 de Direcția Statistică București (2 file față-verso)
Documentul „6.Populația după limba maternă - Macroregiuni, regiuni de dezvoltare, județe și categorii de localități”, atașat email-ului expediat la 17 mai 2022 de Direcția Statistică București (3 file)
Cerere expediată prin Poșta Română, la 14 iulie 2022, Directorului Daniela Sasu al Direcției de Statistică Brăila (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română la 14 iulie 2022 Directorului Mihaela Șerban al Direcției de Statistică București (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română la 14 iulie 2022 Directorului Ionuș Dragu al Direcției de Statistică Călărași (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română la 14 iulie 2022 Directorului Monica Constantin al Direcției de Statistică Constanța (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română la 14 iulie 2022 Directorului Mihaela Boroș al Direcției de Statistică Ialomița (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română la 14 iulie 2022 Directorului Mariana Mihalache al Direcției de Statistică Ilfov (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română la 14 iulie 2022 Directorul Sorin Belea al Direcției de Statistică Timiș (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română la 14 iulie 2022 Directorului Mihaela Condrat al Direcției de Statistică Tulcea (1 filă)
Recipisa Oficiului 2 Poștal Constanța din 14 iulie 2022 privind expedierea celor opt scrisori către Direcțiile de Statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea (1 filă)
Interviul acordat, la 15 aprilie 2006, de către istoricul Stoica Lascu redactorului Alexandru Mihalcea de la ziarul „România liberă” (4 file față verso)
Confimare de primire a Poștei Române din 15 iulie 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică București la 14 iulie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 15 iulie 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică Ilfov la 14 iulie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 18 iulie 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică Brăila la 14 iulie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 18 iulie 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică Călărași la 14 iulie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 21 iulie 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică Tulcea la 14 iulie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 27 iulie 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică Ialomița la 14 iulie 2022 (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 19 august 2022 pentru cererea expediată Direcției de Statistică Timiș la 14 iulie 2022 (1 filă)
Email expediat la 18 iulie 2022 de către Daniela Gheorghe de la Direcția de Statistică Ilfov (2 file)
Răspunsul Directorului Mariana Mihalache al Direcției de Statistică Ilfov la cererea mea expediată la 14 iulie 2022 și înregistrată cu numărul 1846 la 18.07.2022 (1 filă)
Documentul „Recensământul Populației și Locuințelor 2011. Date definitive. Populația după etnie - comune, sate și medii”, atașat email-ului expediat la 18 iulie 2022 de Direcția de Statistică Ilfov (6 file)
Răspunsul Directorului Sorin Belba al Direcției de Statistică Timiș la cererea mea expediată la 14 iulie 2022 și înregistrată cu numărul 8362 la 25.07.2022 (1 filă)
Email expediat la 26 iulie 2022 de către Nicoleta Trandafir de la Direcția de Statistică Constanța (1 filă)
Răspunsul Directorului Monica Constantin al Direcției de Statistică Constantin la cererea mea expediată la 14 iulie 2022 și înregistrată cu numărul 1659 la 26.07.2022 (1 filă)
Tabelul „Populația după etnie, pe localități la recensământul populației din 2011”, atașat email-ului expediat la 26 iulie 2022 de Direcția de Statistică Constanța (4 file)
Răspunsul Directorului Ionuț Dragu al Direcției de Statistică Călărași la cererea mea expediată la 14 iulie 2022 și înregistrată cu numărul 1869 la 18.07.2022 (1 filă)
Email expediat la 1 august 2022 de către Daniela Coadă de la Direcția de Statistică București (2 file)
Răspunsul Directorului Mihaela Șerban al Direcției de Statistică București la cererea mea expediată la 14 iulie 2022 și înregistrată cu numărul 3952 la 01.08.2022 (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română, la 9 august 2022, Președintelui Tudorel Andrei al Institutului Național de Statistică (1 filă)
Recipisa Oficiului 2 Poștal Constanța din 9 august 2022 pentru expedierea scrisorii către Institutului Național de Statistică (1 filă)
Confimare de primire a Poștei Române din 11 august 2202 pentru scrisoarea expediată la 8 august 2022 Institutului Național de Statistică (1 filă)
Email expediat la 12 august 2022 de către consilierul superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică referitor la înregistrarea cererii mele expediate la 8 august 2022 cu numărul 35 din 12.08.2022 (1 filă)
Email expediat la 26 august 2022 de către consilierul superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică (1 filă)
În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 6 din Legea 544/2001.
Data
3 noiembrie 2022
Nume si prenume
TEJA MARIUS VIRGIL
Semnătura”
Email INS din 26 aprilie 2022.
„Madalina
Navala <madalina.navala@insse.ro>
To:(...)
Tue, Apr 26, 2022 at 10:30 AM
Bună ziua,
Vă informăm că solicitarea d-voastră înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare – Relații publice cu nr.11/26.04.2022, conform Legii 544/2001, urmează a fi analizată și repartizată direcției de specialitate în vederea realizării unui răspuns în termenul legal.
Cu respect,
Madalina NAVALA
Consilier superior
Institutul National de Statistica
Directia de Comunicare
B-dul Libertăţii nr. 16, cod 050706
BUCURESTI, Sector 5, Romania
e-mail : madalina.navala@insse.ro”
Adresa de răspuns a INS 11/26.04.2022 trimisă cu email
la 5 mai 2022
„ROMÂNIA
INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
DIRECȚIA DE COMUNICARE
NR. 11/26.04.2022
Către Domnul Teja V. Marius Virgil
email: (...)
Referitor: Solicitare înregistrată la Institutul Național de Statistică
Direcția de Comunicare – Compartimentul Relații cu Publicul cu nr. 11/26.04.2022
Urmare solicitării dumneavoastră în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare – Compartimentul Relații cu Publicul sub numărul 11/26.04.2022, vă transmitem informațiile direcției de specialitate:
Stimate Domnule Teja,
Ca urmare a solicitării Dvs. adresată Direcțiilor de Statistică Constanța, respectiv Ialomița, vă comunicăm următoarele:
În practica statistică, pentru ca informațiile prelucrate să poată fi prelucrate, răspunsurile la întrebările de tip calitativ se codifică în conformitate cu un nomenclator care asociază valori numerice unor categorii unic determinate. Nomenclatorul folosit pentru codificarea etniei la recensământul din anul 2011 este Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, prezentat pe site-ul www.recensamantromania.ro, respectiv la adresa https:// www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/11/CODIFICAREA-SI-CENTRALIZAREA-ETNIEI-SI-A-LIMBII-MATERNE-RPL-2011.pdf
Neexistând în nomenclator un cod distinct pentru etnia „armăn (armân)”, nu dispunem de nicio informație privind persoanele care, eventual, s-au declarat de etnie și limbă maternă armănă.
Persoanele care, eventual, s-au declarat ca etnic „Armân”, au fost incluși la etnia „Aromân”, iar cei care, eventual, au declarat limba maternă „armâna”, au fost incluși vorbitorilor de limbă „aromână””.
Institutul Național de Statistică a adus la cunoștința decidenților (Departamentului pentru Relații Interetnice și Ministerului Administrației și Internelor solicitarea Asociației „Comunitatea Armână din România” privind includerea grupului etnic armân și al limbii armâne într-un cod distinct în Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne.
În urma răspunsurilor oficiale primite, Institutul Național de Statistică a transmis Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor solicitarea Asociației „Comunitatea Armână din România” pentru luarea deciziei, conform atribuțiilor stabilite potrivit art. 5, alin. (4), lit. D), din OUG 36/2007, cu modificările și completărilor ulterioare. Comisia Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor a aprobat Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne în forma prezentată pe site-ul www.recensamantromania.ro la adresa menționată mai sus.
Pe această cale vă aducem la cunoștință că în două dosare soluționate de Curtea de Apel București (Sentința Civilă nr. 2228 pronunțată în ședința publică din 03.07.2013 la Curtea de Apel București, secția VIII contencios administrativ și fiscal – Dosar nr. 6471/2/2012 și Sentința civilă nr. 1055 pronunțată în ședința publică din 14.04.2015 la Curtea de Apel București, secția VIII contencios administrativ și fiscal – Dosar nr. 681/2/2015), Asociația „Comunitatea Armână din România” s-a judecat cu Institutul Național de Statistică și Comisia Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor.
În ambele dosare Institutul Național de Statistică și Comisia Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor au avut câștig de cauză, cu mențiunea că, în dispozitivul uneia dintre sentințe, s-a decis ca persoanele care s-au declarat „armâni” să fie înregistrate și codificate la etnia „aromână”, prevăzută la codul de nivel 2 (1002) a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale. Curtea constată că primul petit al acțiunii este neîntemeiat.
Mădălina Năvală
consilier superior”
To:(...)
Tue, Apr 26, 2022 at 10:30 AM
Bună ziua,
Vă informăm că solicitarea d-voastră înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare – Relații publice cu nr.11/26.04.2022, conform Legii 544/2001, urmează a fi analizată și repartizată direcției de specialitate în vederea realizării unui răspuns în termenul legal.
Cu respect,
Madalina NAVALA
Consilier superior
Institutul National de Statistica
Directia de Comunicare
B-dul Libertăţii nr. 16, cod 050706
BUCURESTI, Sector 5, Romania
e-mail : madalina.navala@insse.ro”
„ROMÂNIA
INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
DIRECȚIA DE COMUNICARE
NR. 11/26.04.2022
Către Domnul Teja V. Marius Virgil
email: (...)
Referitor: Solicitare înregistrată la Institutul Național de Statistică
Direcția de Comunicare – Compartimentul Relații cu Publicul cu nr. 11/26.04.2022
Urmare solicitării dumneavoastră în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare – Compartimentul Relații cu Publicul sub numărul 11/26.04.2022, vă transmitem informațiile direcției de specialitate:
Stimate Domnule Teja,
Ca urmare a solicitării Dvs. adresată Direcțiilor de Statistică Constanța, respectiv Ialomița, vă comunicăm următoarele:
În practica statistică, pentru ca informațiile prelucrate să poată fi prelucrate, răspunsurile la întrebările de tip calitativ se codifică în conformitate cu un nomenclator care asociază valori numerice unor categorii unic determinate. Nomenclatorul folosit pentru codificarea etniei la recensământul din anul 2011 este Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, prezentat pe site-ul www.recensamantromania.ro, respectiv la adresa https:// www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/11/CODIFICAREA-SI-CENTRALIZAREA-ETNIEI-SI-A-LIMBII-MATERNE-RPL-2011.pdf
Neexistând în nomenclator un cod distinct pentru etnia „armăn (armân)”, nu dispunem de nicio informație privind persoanele care, eventual, s-au declarat de etnie și limbă maternă armănă.
Persoanele care, eventual, s-au declarat ca etnic „Armân”, au fost incluși la etnia „Aromân”, iar cei care, eventual, au declarat limba maternă „armâna”, au fost incluși vorbitorilor de limbă „aromână””.
Institutul Național de Statistică a adus la cunoștința decidenților (Departamentului pentru Relații Interetnice și Ministerului Administrației și Internelor solicitarea Asociației „Comunitatea Armână din România” privind includerea grupului etnic armân și al limbii armâne într-un cod distinct în Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne.
În urma răspunsurilor oficiale primite, Institutul Național de Statistică a transmis Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor solicitarea Asociației „Comunitatea Armână din România” pentru luarea deciziei, conform atribuțiilor stabilite potrivit art. 5, alin. (4), lit. D), din OUG 36/2007, cu modificările și completărilor ulterioare. Comisia Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor a aprobat Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne în forma prezentată pe site-ul www.recensamantromania.ro la adresa menționată mai sus.
Pe această cale vă aducem la cunoștință că în două dosare soluționate de Curtea de Apel București (Sentința Civilă nr. 2228 pronunțată în ședința publică din 03.07.2013 la Curtea de Apel București, secția VIII contencios administrativ și fiscal – Dosar nr. 6471/2/2012 și Sentința civilă nr. 1055 pronunțată în ședința publică din 14.04.2015 la Curtea de Apel București, secția VIII contencios administrativ și fiscal – Dosar nr. 681/2/2015), Asociația „Comunitatea Armână din România” s-a judecat cu Institutul Național de Statistică și Comisia Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor.
În ambele dosare Institutul Național de Statistică și Comisia Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor au avut câștig de cauză, cu mențiunea că, în dispozitivul uneia dintre sentințe, s-a decis ca persoanele care s-au declarat „armâni” să fie înregistrate și codificate la etnia „aromână”, prevăzută la codul de nivel 2 (1002) a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale. Curtea constată că primul petit al acțiunii este neîntemeiat.
Mădălina Năvală
consilier superior”
Adresa de răspuns a DRS Călărași 1321/09.05.2022
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
NR. 1321/09.05.2022
Către
Domnul Marius Teja
Răspuns la solicitarea dumneavoastră sosită prin Poșta Română în data de 20.04.2022.
Vă comunicăm că nu este de competența Direcției Regionale de Statistică Călărași să vă răspundă la cele două întrebări adresate, ci a Institutului Național de Statistică din România.
Conform metodologiei desfășurării Recensământului Populației și al Locuințelor din anul 2011, codificarea și centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor Recensământului Populației și al Locuințelor din anul 2011 s-a realizat conform anexei stabilită de către Institutul Național de Statistică din România atașată răspunsului, anexă la care faceți și dvs. referire în scrisoare.
Anexă
Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a
persoanelor înregistrate la R.P.L 2011
Pentru etnie şi limbă maternă recenzorul va utiliza -Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne – NELM;
RECENZORUL va avea de codificat:
- ETNIA = din formularul P (pct.23) şi din formularul PPI (pct. 11)
- LIMBA MATERNĂ = din formularul P (pct.24)
1. Codificarea în formularele de înregistrare a:
♦ ETNIEI – din formularele P şi PPI
După terminarea înregistrărilor, în funcţie de etnia declarată de fiecare persoană, în caseta rezervată înscrierii numărului de cod, recenzorul va înscrie în formularele P şi PPI unul dintre codurile de nivel 2 care se regăsesc în Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne - NELM.
♦ etniile pentru care recenzorul nu găseşte în nomenclatorul NELM un cod distinct, vor fi codificate cu codul:
– 3205 – altă etnie din ţări ale Uniunii Europene (austriac; belgian; cipriot; danez;
estonian; finlandaz; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez)
– 3206 – altă etnie din celelalte ţări ale Europei (norvegian; elveţian; islandez etc.);
– 3207 – altă etnie din ţări din afara Europei (sirian; iordanian; japonez etc.)
♦ pentru persoanele care nu au dorit să-şi declare etnia - pentru care pe linia punctată a fost înscris “nedeclarat” - recenzorul va codifica 9999;
♦ LIMBII MATERNE – din formularul P
După încheierea înregistrărilor, în caseta rezervată înscrierii limbii materne, respectiv a numărului de cod al acesteia, recenzorul va înscrie în formularul P unul dintre codurile de nivel 2 care se regăsesc în Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne - NELM.
♦ limba maternă pentru care recenzorul nu găseşte în nomenclatorul NELM un cod distinct, va fi codificată cu codul:
– 3205 – altă limbă maternă din ţări ale Uniunii Europene (austriacă; daneză; olandeză; portugheză; spaniolă; suedeză etc.);
– 3206 – altă limbă maternă din celelalte ţări ale Europei (norvegiană; elveţiană; islandeză etc.);
– 3207 – altă limbă maternă din ţări din afara Europei (siriană; iordaniană; japoneză etc.).
- pentru persoanele care nu au dorit să-şi declare limba maternă - pentru care recenzorul a înscris “nedeclarat” – codul înscris în caseta alăturată va fi 9999.
2. Completarea în centralizatorului CELR
♦ ETNIA
În centralizatorul CELR se vor înscrie la codurile pretipărie etniile înregistrate numai pe formularele în formularele P (punctul 23), nu şi pe formularele PPI.
Coloanele A şi B cuprind codurile pretipărite , respectiv denumirile etniilor, de nivel 1 Pentru completarea corectă a centralizatorului, în coloana 1 recenzorul va face agregări de nivel 1, conform Nomenclatorului etniilor şi limbilor materne - NELM, adică va însuma toate persoanele al căror cod de nivel 2 al etniei au primele două cifre aceleaşi. Astfel, pentru:
codul 1000 – română vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 10, respectiv persoanele care au fost codificate cu următoarele coduri: 1001 – român, 1002 – aromân, 1003 – cic, 1004 – istroromân, 1005 – macedoromân, 1006 – meglenoromân, 1007 - vlah;
codul 1100 – maghiar vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 11, respectiv: 1101 – maghiar, 1102 – ungur, 1103 – secui;
codul 1200 – rom vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 12, respectiv: 1201– rom, 1202 – băieş, 1203 – boldean, 1204 – caştal, 1205 – căldărar,
1206 – cărămidar, 1207 - cocalar, 1208 - gabor, 1209 – geambaş, 1210 – lăieş,
1211 - lăutar, 1212 - pletos, 1213 – rudar, 1214 – spoitor, 1215 – ţigan, 1216 – ţigan
de mătase, 1217 – ursar, 1218 – vătraş, 1219 – zavragiu;
codul 1300 – german vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 13, respectiv: 1301 – german, 1302 – landler, 1303 – neamţ, 1304 – sas, 1305 – şvab,
1306 – ţipţăr;
codul 1400 – ucrainean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 14, respectiv: 1401 – ucrainean, 1402 – hahol, 1403 – huţul;
codul 2000 – rus-lipovean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 20, respectiv: 2001 – rus şi 2002 – lipovean;
codul 2400 – grec vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 24, respectiv: 2401 – grec şi 2402 – elen;
codul 2800 – rutean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 28, respectiv: 2801 – rutean şi 2802 – rusin;
codul 3000 – albanez vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 30, respectiv: 3001 – albanez şi 3002 – shqiptar;
codul 3100 – macedonean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 31, respectiv: 3101 – macedonean şi 3102 – macedo-slav;
codul 3200 – alte etnii vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 32, respectiv:
• 3201 – ceangău;
3202 – caraşovean;
3203 – găgăuz;
3204 - chinez;
• 3205 – altă etnie din ţări ale Uniunii Europene (austriac; belgian; cipriot; danez; estonian; finlandez; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez);
• 3206 – altă etnie din celelalte ţări ale Europei (norvegian; elveţian; islandez etc.);
• 3207 – altă etnie din ţări din afara Europei (sirian; iordanian; japonez etc.)
În Centralizatorul CELR pentru persoanele încadrate la codul 3200 „ alte etnii”, recenzorul va înscrie pe rândurile libere alocate etnia declarată în formularul P, al cărui cod are primele două cifre 32. În coloana 1, suma persoanelor înregistrate pe aceste rânduri completate de către recenzor este egală cu numărul înscris pe rândul cu codul 3200 „alte etnii”. În cazul acestora Coloana A va rămâne liberă. Rândul de TOTAL în coloana 1, se va însuma numărul persoanelor înscrise în dreptul fiecărei etnii – care au codul pretiparit în coloana A, inclusiv cel de pe rândul alte etnii (cod 3200) şi cel de pe rândul nedeclarat (cod 9999). Astfel se va obţine totalul populaţiei stabile din sectorul de recensământ.
♦ LIMBA MATERNĂ
În mod similar cu precizările de la etnie, în formularul P - pentru limba maternă, se vor face codificări la nivel 2 urmând ca în centralizatorul CELR acestea să fie codificate la nivel 1, conform nomenclatorului NELM.
NOMENCLATORUL ETNIILOR SI LIMBILOR MATERNE – NELM
Cod nivel 1 Cod nivel 2 ETNIE - LIMBA MATERNĂ
1001 Român - Română
1002 Aromân - Aromână
1003 Cic
1004 Istroromân
1005 Macedoromân - Macedoromână
1006 Meglenoromân
1007 Vlah
1100 Maghiar - Maghiară
1101 Maghiar - Maghiară
1102 Ungur - Ungară
1103 Secui - Secuiască
1200 Rom - Romani
1201 Rom - Romani, Ţigănească, Romanes
1202 Băieş
1203 Boldean
1204 Caştal
1205 Căldărar
1206 Cărămidar
1207 Cocalar
1208 Gabor
1209 Geambaş
1210 Lăieş
1211 Lăutar
1212 Pletos
1213 Rudar
1214 Spoitor
1215 Ţigan
1216 Ţigan de mătase
1217 Ursar
1218 Vătraş
1219 Zavragiu
1300 German - Germană
1301 German - Germană
1302 Landler
1303 Neamţ
1304 Sas - Săsească
1305 Şvab - Şvabă
1306 Ţipţăr
1400 Ucrainean - Ucraineană
1401 Ucrainean - Ucraineană
1402 Hahol
1403 Huţul
1500 Sârb - Sârbă
1501 Sârb - Sârbă
1600 Turc - Turcă
1601 Turc - Turcă
1700 Tătar - Tătară
1701 Tătar - Tătară
1800 Slovac - Slovacă
1801 Slovac - Slovacă
1900 Evreu - Idiş
1901 Evreu - Idiş
1902 - Ebraică (ivrit)
2000 Rus-Lipovean - Rusă
2001 Rus - Rusă
2002 Lipovean - Lipoveană
2100 Bulgar - Bulgară
2101 Bulgar - Bulgară
2200 Ceh - Cehă
2201 Ceh - Cehă
2300 Croat - Croată
2301 Croat - Croată
2400 Grec - Greacă
2401 Grec - Greacă
2402 Elen - Elenă
2500 Polonez - Poloneză
2501 Polonez - Poloneză
2600 Armean - Armeană
2601 Armean - Armeană
2800 Rutean - Ruteană
2801 Rutean - Ruteană
2802 Rusin - Rusină
2900 Italian - Italiană
2901 Italian - Italiană
3000 Albanez - Albaneză
3001 Albanez - Albaneză
3002 Shqiptar
3100 Macedonean - Macedoneană
3101 Macedonean - Macedoneană
3102 Macedo-slav
3200 Alte etnii - Alte limbi materne
3201 Ceangău
3202 Caraşovean - Caraşoveană
3203 Găgăuz - Găgăuză
3204 Chinez - Chineză
3205 Altă etnie din ţări ale Uniunii Europene (austriac; belgian; cipriot; danez; estonian; finandez; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez)
Altă limbă maternă din ţările Uniunii Europene (austriacă; daneză; olandeză; portugheză; spaniolă; suedeză etc.)
3206 Altă etnie din celelalte ţări ale Europei (norvegian, elveţian, islandez etc.)
Altă limbă maternă din celelalte ţări ale Europei (norvegiană; islandeză etc.)
3207 Altă etnie din ţări din afara Europei (sirian, iordanian, japonez etc.)
Altă limbă maternă din ţări din afara Europei (siriană; iordaniană; japoneză etc.)
9999 Etnie nedeclarată - Limbă maternă nedeclarată”
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
NR. 1321/09.05.2022
Către
Domnul Marius Teja
Răspuns la solicitarea dumneavoastră sosită prin Poșta Română în data de 20.04.2022.
Vă comunicăm că nu este de competența Direcției Regionale de Statistică Călărași să vă răspundă la cele două întrebări adresate, ci a Institutului Național de Statistică din România.
Conform metodologiei desfășurării Recensământului Populației și al Locuințelor din anul 2011, codificarea și centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor Recensământului Populației și al Locuințelor din anul 2011 s-a realizat conform anexei stabilită de către Institutul Național de Statistică din România atașată răspunsului, anexă la care faceți și dvs. referire în scrisoare.
Anexă
Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a
persoanelor înregistrate la R.P.L 2011
Pentru etnie şi limbă maternă recenzorul va utiliza -Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne – NELM;
RECENZORUL va avea de codificat:
- ETNIA = din formularul P (pct.23) şi din formularul PPI (pct. 11)
- LIMBA MATERNĂ = din formularul P (pct.24)
1. Codificarea în formularele de înregistrare a:
♦ ETNIEI – din formularele P şi PPI
După terminarea înregistrărilor, în funcţie de etnia declarată de fiecare persoană, în caseta rezervată înscrierii numărului de cod, recenzorul va înscrie în formularele P şi PPI unul dintre codurile de nivel 2 care se regăsesc în Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne - NELM.
♦ etniile pentru care recenzorul nu găseşte în nomenclatorul NELM un cod distinct, vor fi codificate cu codul:
– 3205 – altă etnie din ţări ale Uniunii Europene (austriac; belgian; cipriot; danez;
estonian; finlandaz; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez)
– 3206 – altă etnie din celelalte ţări ale Europei (norvegian; elveţian; islandez etc.);
– 3207 – altă etnie din ţări din afara Europei (sirian; iordanian; japonez etc.)
♦ pentru persoanele care nu au dorit să-şi declare etnia - pentru care pe linia punctată a fost înscris “nedeclarat” - recenzorul va codifica 9999;
♦ LIMBII MATERNE – din formularul P
După încheierea înregistrărilor, în caseta rezervată înscrierii limbii materne, respectiv a numărului de cod al acesteia, recenzorul va înscrie în formularul P unul dintre codurile de nivel 2 care se regăsesc în Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne - NELM.
♦ limba maternă pentru care recenzorul nu găseşte în nomenclatorul NELM un cod distinct, va fi codificată cu codul:
– 3205 – altă limbă maternă din ţări ale Uniunii Europene (austriacă; daneză; olandeză; portugheză; spaniolă; suedeză etc.);
– 3206 – altă limbă maternă din celelalte ţări ale Europei (norvegiană; elveţiană; islandeză etc.);
– 3207 – altă limbă maternă din ţări din afara Europei (siriană; iordaniană; japoneză etc.).
- pentru persoanele care nu au dorit să-şi declare limba maternă - pentru care recenzorul a înscris “nedeclarat” – codul înscris în caseta alăturată va fi 9999.
2. Completarea în centralizatorului CELR
♦ ETNIA
În centralizatorul CELR se vor înscrie la codurile pretipărie etniile înregistrate numai pe formularele în formularele P (punctul 23), nu şi pe formularele PPI.
Coloanele A şi B cuprind codurile pretipărite , respectiv denumirile etniilor, de nivel 1 Pentru completarea corectă a centralizatorului, în coloana 1 recenzorul va face agregări de nivel 1, conform Nomenclatorului etniilor şi limbilor materne - NELM, adică va însuma toate persoanele al căror cod de nivel 2 al etniei au primele două cifre aceleaşi. Astfel, pentru:
codul 1000 – română vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 10, respectiv persoanele care au fost codificate cu următoarele coduri: 1001 – român, 1002 – aromân, 1003 – cic, 1004 – istroromân, 1005 – macedoromân, 1006 – meglenoromân, 1007 - vlah;
codul 1100 – maghiar vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 11, respectiv: 1101 – maghiar, 1102 – ungur, 1103 – secui;
codul 1200 – rom vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 12, respectiv: 1201– rom, 1202 – băieş, 1203 – boldean, 1204 – caştal, 1205 – căldărar,
1206 – cărămidar, 1207 - cocalar, 1208 - gabor, 1209 – geambaş, 1210 – lăieş,
1211 - lăutar, 1212 - pletos, 1213 – rudar, 1214 – spoitor, 1215 – ţigan, 1216 – ţigan
de mătase, 1217 – ursar, 1218 – vătraş, 1219 – zavragiu;
codul 1300 – german vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 13, respectiv: 1301 – german, 1302 – landler, 1303 – neamţ, 1304 – sas, 1305 – şvab,
1306 – ţipţăr;
codul 1400 – ucrainean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 14, respectiv: 1401 – ucrainean, 1402 – hahol, 1403 – huţul;
codul 2000 – rus-lipovean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 20, respectiv: 2001 – rus şi 2002 – lipovean;
codul 2400 – grec vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 24, respectiv: 2401 – grec şi 2402 – elen;
codul 2800 – rutean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 28, respectiv: 2801 – rutean şi 2802 – rusin;
codul 3000 – albanez vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 30, respectiv: 3001 – albanez şi 3002 – shqiptar;
codul 3100 – macedonean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 31, respectiv: 3101 – macedonean şi 3102 – macedo-slav;
codul 3200 – alte etnii vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 32, respectiv:
• 3201 – ceangău;
3202 – caraşovean;
3203 – găgăuz;
3204 - chinez;
• 3205 – altă etnie din ţări ale Uniunii Europene (austriac; belgian; cipriot; danez; estonian; finlandez; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez);
• 3206 – altă etnie din celelalte ţări ale Europei (norvegian; elveţian; islandez etc.);
• 3207 – altă etnie din ţări din afara Europei (sirian; iordanian; japonez etc.)
În Centralizatorul CELR pentru persoanele încadrate la codul 3200 „ alte etnii”, recenzorul va înscrie pe rândurile libere alocate etnia declarată în formularul P, al cărui cod are primele două cifre 32. În coloana 1, suma persoanelor înregistrate pe aceste rânduri completate de către recenzor este egală cu numărul înscris pe rândul cu codul 3200 „alte etnii”. În cazul acestora Coloana A va rămâne liberă. Rândul de TOTAL în coloana 1, se va însuma numărul persoanelor înscrise în dreptul fiecărei etnii – care au codul pretiparit în coloana A, inclusiv cel de pe rândul alte etnii (cod 3200) şi cel de pe rândul nedeclarat (cod 9999). Astfel se va obţine totalul populaţiei stabile din sectorul de recensământ.
♦ LIMBA MATERNĂ
În mod similar cu precizările de la etnie, în formularul P - pentru limba maternă, se vor face codificări la nivel 2 urmând ca în centralizatorul CELR acestea să fie codificate la nivel 1, conform nomenclatorului NELM.
NOMENCLATORUL ETNIILOR SI LIMBILOR MATERNE – NELM
Cod nivel 1 Cod nivel 2 ETNIE - LIMBA MATERNĂ
1001 Român - Română
1002 Aromân - Aromână
1003 Cic
1004 Istroromân
1005 Macedoromân - Macedoromână
1006 Meglenoromân
1007 Vlah
1100 Maghiar - Maghiară
1101 Maghiar - Maghiară
1102 Ungur - Ungară
1103 Secui - Secuiască
1200 Rom - Romani
1201 Rom - Romani, Ţigănească, Romanes
1202 Băieş
1203 Boldean
1204 Caştal
1205 Căldărar
1206 Cărămidar
1207 Cocalar
1208 Gabor
1209 Geambaş
1210 Lăieş
1211 Lăutar
1212 Pletos
1213 Rudar
1214 Spoitor
1215 Ţigan
1216 Ţigan de mătase
1217 Ursar
1218 Vătraş
1219 Zavragiu
1300 German - Germană
1301 German - Germană
1302 Landler
1303 Neamţ
1304 Sas - Săsească
1305 Şvab - Şvabă
1306 Ţipţăr
1400 Ucrainean - Ucraineană
1401 Ucrainean - Ucraineană
1402 Hahol
1403 Huţul
1500 Sârb - Sârbă
1501 Sârb - Sârbă
1600 Turc - Turcă
1601 Turc - Turcă
1700 Tătar - Tătară
1701 Tătar - Tătară
1800 Slovac - Slovacă
1801 Slovac - Slovacă
1900 Evreu - Idiş
1901 Evreu - Idiş
1902 - Ebraică (ivrit)
2000 Rus-Lipovean - Rusă
2001 Rus - Rusă
2002 Lipovean - Lipoveană
2100 Bulgar - Bulgară
2101 Bulgar - Bulgară
2200 Ceh - Cehă
2201 Ceh - Cehă
2300 Croat - Croată
2301 Croat - Croată
2400 Grec - Greacă
2401 Grec - Greacă
2402 Elen - Elenă
2500 Polonez - Poloneză
2501 Polonez - Poloneză
2600 Armean - Armeană
2601 Armean - Armeană
2800 Rutean - Ruteană
2801 Rutean - Ruteană
2802 Rusin - Rusină
2900 Italian - Italiană
2901 Italian - Italiană
3000 Albanez - Albaneză
3001 Albanez - Albaneză
3002 Shqiptar
3100 Macedonean - Macedoneană
3101 Macedonean - Macedoneană
3102 Macedo-slav
3200 Alte etnii - Alte limbi materne
3201 Ceangău
3202 Caraşovean - Caraşoveană
3203 Găgăuz - Găgăuză
3204 Chinez - Chineză
3205 Altă etnie din ţări ale Uniunii Europene (austriac; belgian; cipriot; danez; estonian; finandez; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez)
Altă limbă maternă din ţările Uniunii Europene (austriacă; daneză; olandeză; portugheză; spaniolă; suedeză etc.)
3206 Altă etnie din celelalte ţări ale Europei (norvegian, elveţian, islandez etc.)
Altă limbă maternă din celelalte ţări ale Europei (norvegiană; islandeză etc.)
3207 Altă etnie din ţări din afara Europei (sirian, iordanian, japonez etc.)
Altă limbă maternă din ţări din afara Europei (siriană; iordaniană; japoneză etc.)
9999 Etnie nedeclarată - Limbă maternă nedeclarată”
Email INS din 17 mai 2022
„informare INS
To:(...)
Tue, May 17, 2022 at 2:09 PM
Buna ziua,
Va informam ca in raspunsul la solicitarea d-voastra am omis sa va mentionam si celelalte doua judete, Braila si Timis.
O zi buna!
Cu consideratie,
Madalina NAVALA
Consilier superior
Institutul National de Statistica
Directia de Comunicare
B-dul Libertăţii nr. 16, cod 050706
BUCURESTI, Sector 5, Romania
e-mail : madalina.navala@insse.ro”
„informare INS
To:(...)
Tue, May 17, 2022 at 2:09 PM
Buna ziua,
Va informam ca in raspunsul la solicitarea d-voastra am omis sa va mentionam si celelalte doua judete, Braila si Timis.
O zi buna!
Cu consideratie,
Madalina NAVALA
Consilier superior
Institutul National de Statistica
Directia de Comunicare
B-dul Libertăţii nr. 16, cod 050706
BUCURESTI, Sector 5, Romania
e-mail : madalina.navala@insse.ro”
Adresa de răspuns a DRS București 2173/17.05.2022
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Nr. înreg. 2173/17.05.2022
În atenția domnului Marius Virgil TEJA
Stimate domn,
Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră primită pe e-mail și înregistrată la Direcția Regională de Statistică a Municipiului București cu nr. 2173/19.04.2022, vă transmitem anexat datele de care dispunem.
Vă informăm că datele furnizate se regăsesc pe site-ul Institutului Național de Statistică (www.insse.ro) și pot fi accesate și descărcate gratuit (link: https://www.recensamantromania.ro/rpl-2011/rezultate-2011/).
DIRECTOR EXECUTIV,
Mihaela Florentina Șerban
[RPL 2011 - Volumul II Populația stabilă – Structura etnică și confesională]
6.Populația după limbă maternă – Macroregiuni, regiuni de dezvoltare, județe și categorii de localități”
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Nr. înreg. 2173/17.05.2022
În atenția domnului Marius Virgil TEJA
Stimate domn,
Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră primită pe e-mail și înregistrată la Direcția Regională de Statistică a Municipiului București cu nr. 2173/19.04.2022, vă transmitem anexat datele de care dispunem.
Vă informăm că datele furnizate se regăsesc pe site-ul Institutului Național de Statistică (www.insse.ro) și pot fi accesate și descărcate gratuit (link: https://www.recensamantromania.ro/rpl-2011/rezultate-2011/).
DIRECTOR EXECUTIV,
Mihaela Florentina Șerban
[RPL 2011 - Volumul II Populația stabilă – Structura etnică și confesională]
6.Populația după limbă maternă – Macroregiuni, regiuni de dezvoltare, județe și categorii de localități”
Adresa
de răspuns a DRS Călărași 1869/18.07.2022
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Către
Domnul Marius Teja
Răspuns la solicitarea dv. sosită prin Poșta Română în data de 18.07.2022.
Vă transmitem populația stabilă a județului Călărași după etnia: aromân, macedoromân, meglenoromân și limbă maternă: aromână și macedoromână la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011.
Localitate din care - sat – Populația stabilă – Etnia din care: Aromân – Macedoromân – Meglenoromân – Limbă maternă din care: Aromână - Macedoromână
Mun. Călărași – 65.181 – 217 - *) - 0 – 178 - 0
Mun. Oltenița – 24.822 – 12 – 0 – 0 – 7 – 0
Oraș Budești – 7.725 – 15 – 0 – 0 - *) - 0
Oraș Fundulea – 6.851 – 10 – 0 – 0 – 0 – 0
Oraș Lehliu Gară – 6.502 – 7 – 0 – 0 – 7 – 0
Borcea – 7.986 - *) – 0 – 0 - *) – 0
Ciocănești – 4.257 – 0 – 0 – 0 - *) - 0
Curcani – 5.672 – 0 – 0 – 0 – 0 - *)
Dor Mărunt din care: - 6.809 – 45 – 0 – 0 – 39 – 0
- Dâlga – 707 – 44 – 0 – 0 – 38 – 0
Dragoș Vodă – 2.862 – 0 – 0 – 0 – *) - 0
Gălbinași – 3.772 - *) – 0 – 0 - *) - 0
Grădiștea – 4.853 - *) – 0 – 0 – 0 - 0
Perișoru – 5.114 - *) – 0 – 0 - *) - 0
Notă: *) Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3), date confidențiale.
Ionuț Cristian Dragu
Întocmit: Țurlui Ligia
Inspector superior”
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Către
Domnul Marius Teja
Răspuns la solicitarea dv. sosită prin Poșta Română în data de 18.07.2022.
Vă transmitem populația stabilă a județului Călărași după etnia: aromân, macedoromân, meglenoromân și limbă maternă: aromână și macedoromână la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011.
Localitate din care - sat – Populația stabilă – Etnia din care: Aromân – Macedoromân – Meglenoromân – Limbă maternă din care: Aromână - Macedoromână
Mun. Călărași – 65.181 – 217 - *) - 0 – 178 - 0
Mun. Oltenița – 24.822 – 12 – 0 – 0 – 7 – 0
Oraș Budești – 7.725 – 15 – 0 – 0 - *) - 0
Oraș Fundulea – 6.851 – 10 – 0 – 0 – 0 – 0
Oraș Lehliu Gară – 6.502 – 7 – 0 – 0 – 7 – 0
Borcea – 7.986 - *) – 0 – 0 - *) – 0
Ciocănești – 4.257 – 0 – 0 – 0 - *) - 0
Curcani – 5.672 – 0 – 0 – 0 – 0 - *)
Dor Mărunt din care: - 6.809 – 45 – 0 – 0 – 39 – 0
- Dâlga – 707 – 44 – 0 – 0 – 38 – 0
Dragoș Vodă – 2.862 – 0 – 0 – 0 – *) - 0
Gălbinași – 3.772 - *) – 0 – 0 - *) - 0
Grădiștea – 4.853 - *) – 0 – 0 – 0 - 0
Perișoru – 5.114 - *) – 0 – 0 - *) - 0
Notă: *) Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3), date confidențiale.
Ionuț Cristian Dragu
Întocmit: Țurlui Ligia
Inspector superior”
Adresa
de răspuns a DJS Ilfov 1846/18.07.2022
„ROMÂNIA
INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ ILFOV
Nr. 1846/18.07.2022
În atenția,
Domnului TEJA V. MARIUS VIRGIL
Stimate Domn,
Ca urrnare a solicitării dumneavoastră din data de 13.07.2022, vă transmitem următoarele date statistice disponibile:
ATENTIE!
Pentru a nu se creea confuzii, menționăm că la Recensământul Populației și al Locuințelor din anul 2011 a fost înregistrată populația stabilă (rezidentă) care, conform metodologiei de înregistrare a datelor, a cuprins:
· toți cetățenii români, străini sau fără cetățenie care la momentul recensământului aveau domiciliul sau reședința obișnuită (de cel puțin 12 luni) în localitatea respectivă, indiferent dacă erau prezenți sau temporar absenți din localitate, fiind plecați în altă localitate din țară sau în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
· populația după domiciliu la data de 1 ianuarie 1 1 iulie a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale;
Cu deosebită considerație,
„Populația după etnie
Oraș/comună/sat – Populație stabilă total – Români – Maghiari – Romi – Ucraineni – Germani – Turci – Ruși lipoveni – Tătari – Sârbi – Slovaci – Bulgari – Croați – Greci – Italieni – Evrei – Cehi – Polonezi – Chinezi – Armeni – Ceangăi – Macedoneni – Alte etnii – Informație nedisponibilă
Total județ – (...)
A.Orașe
(...) -
B.Comune
(...) - ”
„ROMÂNIA
INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ ILFOV
Nr. 1846/18.07.2022
În atenția,
Domnului TEJA V. MARIUS VIRGIL
Stimate Domn,
Ca urrnare a solicitării dumneavoastră din data de 13.07.2022, vă transmitem următoarele date statistice disponibile:
ATENTIE!
Pentru a nu se creea confuzii, menționăm că la Recensământul Populației și al Locuințelor din anul 2011 a fost înregistrată populația stabilă (rezidentă) care, conform metodologiei de înregistrare a datelor, a cuprins:
· toți cetățenii români, străini sau fără cetățenie care la momentul recensământului aveau domiciliul sau reședința obișnuită (de cel puțin 12 luni) în localitatea respectivă, indiferent dacă erau prezenți sau temporar absenți din localitate, fiind plecați în altă localitate din țară sau în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
· populația după domiciliu la data de 1 ianuarie 1 1 iulie a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale;
Cu deosebită considerație,
„Populația după etnie
Oraș/comună/sat – Populație stabilă total – Români – Maghiari – Romi – Ucraineni – Germani – Turci – Ruși lipoveni – Tătari – Sârbi – Slovaci – Bulgari – Croați – Greci – Italieni – Evrei – Cehi – Polonezi – Chinezi – Armeni – Ceangăi – Macedoneni – Alte etnii – Informație nedisponibilă
Total județ – (...)
A.Orașe
(...) -
B.Comune
(...) - ”
Adresa
de răspuns a DJS Timiș 8362/25.07.2022
„Direcția Regională de Statistică Timiș
Nr. 8362/25.07.2022
Serviciul Sinteză
Către: TEJA V. MARIUS-VIRGIL, Constanța
Urmare a solicitării Dvs. vă transmitem populația după etnia declarată respectiv după limba maternă declarată (aromână, macedoromână și meglenoromână) în localitățile Timișoara și Dudeștii Noi la Recensământul Populației și Locuințelor 2011.
Populația după etnia declarată - număr persoane
aromân – macedoromân - meglenoromân
MUNICIPIUL TIMIȘOARA – 32 – 4 - 9
DUDEȘTII NOI – 56 – 6 – 0
Populația după limba maternă declarată – număr persoane
aromân – macedoromân – meglenoromân
MUNICIPIUL TIMIȘOARA – 31 - * - ...
DUDEȘTII NOI – 51 – 5 - ...
Notă
*sub 3 persoane
... lipsă date
Vă reamintim că în această perioadă are loc Recensământul populației și locuințelor, runda 2021 și vă invităm să participați și Dvs.
Director Executiv
Sorin Belea
Șef Serviciu
Iosana Martinov”
„Direcția Regională de Statistică Timiș
Nr. 8362/25.07.2022
Serviciul Sinteză
Către: TEJA V. MARIUS-VIRGIL, Constanța
Urmare a solicitării Dvs. vă transmitem populația după etnia declarată respectiv după limba maternă declarată (aromână, macedoromână și meglenoromână) în localitățile Timișoara și Dudeștii Noi la Recensământul Populației și Locuințelor 2011.
Populația după etnia declarată - număr persoane
aromân – macedoromân - meglenoromân
MUNICIPIUL TIMIȘOARA – 32 – 4 - 9
DUDEȘTII NOI – 56 – 6 – 0
Populația după limba maternă declarată – număr persoane
aromân – macedoromân – meglenoromân
MUNICIPIUL TIMIȘOARA – 31 - * - ...
DUDEȘTII NOI – 51 – 5 - ...
Notă
*sub 3 persoane
... lipsă date
Vă reamintim că în această perioadă are loc Recensământul populației și locuințelor, runda 2021 și vă invităm să participați și Dvs.
Director Executiv
Sorin Belea
Șef Serviciu
Iosana Martinov”
Adresa
de răspuns a DJS Constanța 1659/26.07.2022
„Direcția Județeană de Statistică Constanța
Nr. 1659/26.07.2022
Referitor la adresa dumneavoastră înregistrată de către instituția noastră cu număr de intrare 1600./21.07.2022, vă trimitem în format electronic structura după etnie, pentru subcategoriile de etnie: aromân, macedoromân și meglenoromân, a populației stabile, pe localități ale județului Constanța, calculată în urma recensământului populației din 2011.
Întocmit
Inspector Superior
Nicoleta TRANDAFIR
Cu respect,
DIRECTOR EXECUTIV
Monica Eliana CONSTANTIN
Populația după etnie, pe localități la recensământul din 2011
Populația
după limba maternă, pe localități la recensământul din 2011
Adresa de răspuns a DRS București 3952/01.08.2022
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
DIRECȚIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
În atenția domnului Marius Virgil TEJA
Stimate domn,
Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră primită prin poștă și înregistrată la Direcția Regională de Statistică a Municipiului București cu nr. 2173/18.07.2022, menționăm că datele disponibile, la nivelul instituției noastre, s-au furnizat prin adresa cu numărul de înregistrare 2173/19.04.2022.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să vă adresați Institutului Național de Statistică la adresa de e-mail datestat@insse.ro .
DIRECTOR EXECUTIV,
Mihaela Florentina Șerban”
Email
INS din 17 august 2022
„Madalina Navala
Bună ziua,
Vă informăm că la solicitarea dvs înregistrată la Direcția de Comunicare, Compartimentul Relații publice cu nr. 35/12.08.2022, urmează sa primiți un răspuns de la DJS Ialomița.
Cu respect,
Madalina NAVALA
Consilier superior
Institutul National de Statistica
Directia de Comunicare
B-dul Libertăţii nr. 16, cod 050706
BUCURESTI, Sector 5, Romania
e-mail : madalina.navala@insse.ro”
Adresă de răspuns a DJS Ialomița 2190/27.07.2022
Nr. 2190/27.07.2022
Către,
DOMNUL TEJA V. MARIUS VIRGIL
Ca urmare a solicitării dumneavoastră înregistrată la DJS Ialomița cu nr. 2190/27.07.2022, vă transmitem datele disponibile conform Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011 referitoare la populația armână din municipiile Slobozia și Urziceni.
POPULAȚIE STABILĂ DUPĂ ETNIE LA RPL 2011
DENUMIRE LOCALIATE – Număr persoane de etnie armână
MUNICIPIUL SLOBOZIA – 5
MUNICIPIUL URZICENI – 0
Director Executiv
Mihaela Boroș”
Adresa de răspuns a INS 35/25.08.2022
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Nr. 35/25.08.2022
Către: Domnul Teja V. Marius Virgil
email: (…)
Referitor: Solicitare înregistrată la Institutul Național de Statistică
Direcția de Comunicare – Compartimentul de relații cu publicul cu nr. 35/25.08.2022
Urmare solicitării dumneavoastră în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces al informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare–Compartimentul de Relații cu Publicul sub nr. 35/25.08.2022, vă transmitem atașat informațiile direcției de specialitate.
Referitor la răspunsul primit de la Direcția Județeană de Statistică Ialomița nr. 2190/19.08.2022, vă informăm că s-a strecurat o eroare material, la nivelul Institutului Național de Statistică neexistând informații legate de persoane care s-au declarant „armâni” la RPL 2011.
Mădălina Năvală
consilier superior
POPULAȚIE REZIDENTĂ (STABILĂ) DUPĂ ETNIE ȘI LIMBĂ MATERNĂ, PE ANUMITE JUDEȚE, LA 20 OCTOMBRIE 2011
JUDEȚUL – POPULAȚIA REZIDENTĂ (STABILĂ) TOTAL / de etnie: Aromân – Macedoromân – Meglenoromân / cu limbă maternă: Aromână – Macedoromână
JUDEȚUL BRĂILA – 321212 / 79 – 0 – 0 / 36 - 0
Adresa de răspuns a DJS Ialomița 2630/20.09.2022
DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ IALOMIȚA
Nr. 2630/20.09.2022
Către,
DOMNUL TEJA V. MARIUS VIRGIL
Având în vedere răspunsul cu numărul 2190/19.08.2022, formulat de Direcția Județeană de Statistică Ialomița la solicitarea dumneavoastră, revenim cu mențiunea că datele furnizate pentru Municipiile Slobozia și Urziceni sunt eronate, etnia armână se încadrează la alte etnii, conform metodologiei Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011.
Solicitarea dumneavoastră a fost transmisă către Direcția de specialitate din cadrul Institutului Național de Statistică, din partea căruia ați primit răspunsul cu nr. 36/25.08.2022.
Director Executiv
Mihaela Boroș”
Întâmpinare INS
30.12.2022
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
CABINETUL PREȘEDINTELUI
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
Secția II Contencios Administrativ și Fiscal
Dosarul nr. 301403/2022
Nr. 7403 TA
Data 30.12.2022
Domnule Președinte
Subscrisul, INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, B-dul Libertății nr. 16, sector 5, (...), email: romstat@insse.ro, tel. (+40) 021 318824, fax (+40) 021 318851, prin reprezentant legal Președinte Tudorel Andrei, în calitate de pârât, în contradictoriu cu reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL; în termen legal, în conformitate cu dispozițiile art. 205-208 NCPC, formulăm prezenta
prin care solicităm respingerea cererii de chemare în judecată formulată ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ca prematur introdusă, ca tardiv formulate și nu în ultimul rând privind nulitatea acesteia iar pe fond ca netemeinică și nelegală, pentru următoarele
CONSIDERENTE:
Prin cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, reclamantul a solicitat obligarea instituției noastre la:
-Comunicarea în scris a informațiilor pe care le-a solicitat prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Direcției Regionale de Statistică Brăila, Direcției Regionale de Statistică a Municipiului București, Direcției Regionale de Statistică Călărași, Direcției Județene de Statistică Constanța, Direcției Județene de Statistică Ialomița, Direcției Județene de Statistică Ilfov, Direcției Regionale de Statistică Timiș, Direcției Județene de Statistică Tulcea;
-Fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații.
Rugăm instanța de judecată să pună în vedere reclamantului să-și precizeze cererea de chenare în judecată sub aspectul căror solicitări formulate în baza Legii 544/2001 a înțeles să formuleze prezenta cerere.
Prin primul capăt de cerere s-a solicitat obligarea instituției noastre la comunicarea în scris a informațiilor cerute prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Direcției Regionale de Statistică Brăila, Direcției Regionale de Statistică a Municipiului București, Direcției Regionale de Statistică Călărași, Direcției Județene de Statistică Constanța, Direcției Județene de Statistică Ialomița, Direcției Județene de Statistică Ilfov, Direcției Regionale de Statistică Timiș, Direcției Județene de Statistică Tulcea.
Prin al doilea capăt de cerere se solicită instanței de judecată să fixeze un termen prin care să îi fie comunicate în scris informațiile solicitate.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată reiese totodată că reclamantul face referire și la solicitarea către Institutul Național de Statistică expediată prin Poșta Română în data de 9 august 2022, motivând că prin cererea sa de solicitare de informații de interes public a cerut instituției noastre „informații particulare” (în condițiile în care avea la dispoziție depunerea reclamației la conducătorul autorității sau al instituției publice respective, așa cum prevede Legea 544/2001) și pe care nu le-au furnizat Direcția Regională de Statistică Brăila, Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Direcția Regională de Statistică Călărași, Direcția Județeană de Statistică Constanța, Direcția Județeană de Statistică Ialomița, Direcția Județeană de Statistică Ilfov, Direcția Regională de Statistică Timiș, Direcția Județeană de Statistică Tulcea.
De asemenea, pentru ca instanța de judecată să beneficieze de o corectă viziune de ansamblu a situației de fapt, în vederea pronunțării unei hotărâri echitabile, coroborate cu prevederile art. 124 din Constituția României, potrivit căruia justiția se înfăptuiește în numele legii, ea este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, formulăm următoarele apărări:
1.Invocăm excepția lipsei procesual pasive
După cum se poate observa din prezenta cerere reclamantul cheamă în judecată Institutul Național de Statistică arătând că a dispus cereri de solicitare de informații de interes public, la direcțiile regionale și județene de statistică, direcții aflate în subordinea Institutului Național de Statistică, instituții publice cu personalitate juridică potrivit prevederilor art. 11 din HG nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru aceste motive vă rugăm să constatați că există alte structuri bine înrudite de către legiuitor, cu personalitate juridică, ce au competența legală materială să ofere informațiile și documentele solicitate, drept urmare, vă rugăm să respingeți cererea de chemare în judecată ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
2.Invocăm excepția prematurității introducerii acțiunii
Potrivit art. 21 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă arătăm că:
„(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prezentei legi constituie abatere și atragere răspunderea disciplinară a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.
Punem în vederea instanței de judecată faptul că instituția noastră NU a fost sesizată cu reclamație în accepțiunea Legii nr. 544/2001, împrejurare care a determinat imposibilitatea instituției noastre de a lămuri/soluționa pretenția reclamantului prin aplicarea echivocă a dispozițiilor sus-menționate.
3.Invocăm excepției tardivității introducerii cererii de chemare în judecată
În conformitate cu art. 22 alin. (1) din actul normativ arătat mai sus, „În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”
Or, potrivit conținutului cererii de chemare în judecată reclamantul pretinde că nu i-a fost comunicat răspunsul la cererile de solicitare de informații de interes public, expediate prin Poșta Română la 18 aprilie 2022.
Mai mult, conform portalului instanțelor de judecată, în ceea ce privește dosarul nr. 30140/3/2022, supus prezentei judecăți, plângerea a fost introdusă la data de 3 noiembrie 2022, astfel încât constata fără putință de tăgadă că plângerea a fost introdusă în afară termenului prevăzut de lege.
Pe cale de consecință, și pentru aceste motive vă rugăm să respingeți acțiunea reclamantului ca fiind tardiv introdusă, ținând seama că, așa cum am mai precizat, de faptul că motivarea în drept a cererii de chemare în judecată se bazează pe dispozițiile Legii nr. 544/2001.
4.Nu în ultimul rând înțelegem să invocăm excepția nulității cererii de chemare în judecată
Rugăm onorata instanță să constate că cererea de chemare în judecată nu este semnată de reclamant.
Or, în conformitate cu prevederile art. 196 alin 1 și alin. 2 CPC: „(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia din părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acestei ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă.”
Pe cale de consecință apreciem că dispozițiile art. 200 sunt perfect aplicabile.
De asemenea alin. (2) atestă „Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.”
Prin urmare, invederăm instanței de judecată ca în baza textelor de lege invocate să constate nulitatea cererii de chemare în judecată, în cazul în care reclamantul nu aduce la îndeplinire această obligație legală.
În împrejurarea în care onorata instanță nu ne împărtășește punctul de vedere până aici, pe fondul cauzei înțelegem să formulăm următoarele apărări:
Potrivit primului capăt de cerere reclamantul solicită instanței de judecată obligarea instituției noastre la comunicarea informațiilor pe care le-a cerut direcțiilor regionale și județene de statistică prin adresele de solicitare de informații de interes public, expediate prin Poșta Română la 18 aprilie 2022, iar în cuprinsul aceleiași cereri de chemare în judecată se arată că nu i-au fost comunicate informațiile la cererea de solicitare de informații de interes public, cereri trimise prin Poșta Română la data de 20 aprilie 2022, 19 aprilie 2022, 20 aprilie 2022, 20 aprilie 2022, 3 mai 2022, 19 aprilie 2022, 28 aprilie 2022 și 21 aprilie 2022.
Contrar celor afirmate de reclamant prin prezenta cerere, acestuia i-au fost comunicate informațiile solicitate prin intermediul adresei nr. 11/26.04.2022, document atașat prezentei, potrivit căreia s-a precizat că persoanele care, eventual, s-au declarat de etnie armână au fost incluși la etnia aromână, iar cei care, eventual, au declarat limba maternă armâna au fost incluși vorbitorilor de limbă aromână.
Mai mult, prin adresa nr. 36/25.08.2022, i s-a comunicat Nomenclatorul etniilor și limbilor materne (postat pe site-ul www.recensamantromania.ro), aprobat de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL 2011) prin Minuta nr. 5206/VV/08.09.2011, precum și extras din Nota Metodologică a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 (RPL2011) – document postat pe site-ul www.recensamantromania.ro și în care este prevăzut numărul aromânilor, documente care au stat la baza desfășurării RPL2011 și pe care le atașăm prezentei.
Totodată, la răspunsul dat prin adresa amintită mai sus, a fost informat că prin Minuta CCRPL2011 din data de 02.02.2012 s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ de etnie armână să fie codificate și înregistrate la etnia aromână, document pe care îl atașăm pe care îl atașăm prezentei.
Prin adresa nr. 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011, atașată prezentei, Departamentul pentru Relații Interetnice a comunicat Institutului Național de Statistică că, potrivit Memorandumului cu tema: Propuneri unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvern la data de 30 ianuarie 2008, comunitatea aromână este considerată parte a națiunii române și, în consecință, nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne.
În acest sens a fost pronunțată și sentința civilă nr. 2228 din 03.07.2013 pronunțată în dosarul nr. 6471/2/2012 pe rolul Curții de Apel București, secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal, precum și sentința civilă nr. 1055 pronunțată în ședința publică din 14.04.2015 la Curtea de Apel București, secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul 681/2/2015.
Având în vedere cadrul motivării amplu expus, coroborat cu dispozițiile legale în vigoare în materie incidente în cauza dedusă judecății, vă solicităm respectuos respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată.
Probe: înscrisuri, dar înțelegem să ne prevalăm și de dispozițiile art. 254 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. (3) Cod proc. Civ. solicităm judecarea cauzei și în lipsa noastră la dezbateri.
Invederăm și faptul că instituția noastră este o instituție publică ce administrează venituri publice, motiv pentru care, în temeiul art. 30 din OUG nr. 80/213 privind taxele de timbru, considerăm că este scutită de taxele de timbru.
Anexăm la prezenta material documentațional: Sentința civilă nr. 2228 din 03.07.2013 pronunțată în dosarul nr. 6471/2/2012 pe rolul Curții de Apel București, secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal, sentința civilă nr. 1055 pronunțată în ședința publică din 14.04.2015 la Curtea de Apel București, secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul 681/2/2015, minuta CCRPL nr. 5026/VV/8.09.2011 prin care s-a aprobat Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, extras din Nota Metodologică a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 (RPL 2011), minuta CCRPL din data de 02.02.2012 prin care s-a aprobat modalitatea de codificare și înregistrare etniei armâne prin includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armăni la aromâni, adresa Departamentului pentru Relații Interetnice nr. 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011, adresa nr. 11/26.04.2022, mail din data de 19 august 2022 trimis de pe adresa madalina.navala@insse.ro către mariusteja@yahoo.com, adresa nr. 36/25.08.2022 transmis de pe adresa madalina.navala@insse.ro
Prezenta întâmpinare a fost întocmită în 3 exemplare, din care două urmează să fie comunicate instanței.
Cu deosebit respect,
PREȘEDINTE
Tudorel Andrei
Șef Serviciu Juridic și Contencios
Mitrea Laurențiu Nacian
i/r Consilier Juridic
Florin Mihalcea”
Extras din Nota Metodologică
privind structura etnică la RPL 2011
„Etnia
Etnia este definită ca fiind opțiunea unei persoane de a aparține unui grup uman cu trăsături comune de civilizație și cultură, prin una sau mai multe dintre caracteristicile referitoare la limbă, religie, tradiții și obiceiuri comune, stil de viață și alte caracteristici specifice.
La prelucrarea și prezentarea rezultatelor recensământului au fost efectuate următoarele grupări ale persoanelor care și-au declarat etnia: la etnia română s-au inclus și persoanele care s-au declarat aromâni (20384 persoane), macedoromâni (203), meglenoromâni, istroromâni, vlahi și cici (178 persoane); la maghiari s-au inclus secuii (1665 persoane) și ungurii (1133 persoane); la romi s-au inclus și persoanele care s-au declarat țigani (27904 persoane), rudari (20929 persoane), ursari (7596 persoane), spoitori (4682 persoane), căldărari (3782 persoane), gabori (3203 persoane), țigani de mătase (1602 persoane), vătrași, cărămidari, băieși, lăutari, lăieși, caștali, pletoși, boldeani, geambași, cocalari, zavragii (2474 persoane); la germani s-au inclus și cei care s-au declarat șvabi (3894 persoane), sași (1394 persoane), nemți, țipteri și landleri (209 persoane); la ucraineni s-au inclus și huțulii (1474 persoane) și haholii (90 persoane); dintre ruși-lipoveni, 10286 persoane s-au declarat; la albanezi s-au inclus și shqiptarii, iar la macedoneni, și macedo-slavii.
În tabele, la „Altă etnie” au fost incluse toate grupurile etnice care au întrunit, fiecare în parte, sub 1000 de persoane (ceea ce reprezintă 0,01% din populația stabilă), respectiv ruteni (497 persoane), albanezi (408 persoane), carașoveni (203 persoane), găgăuzi (32 persoane), precum și persoanele cu altă etnie din Uniunea Europeană (3848 persoane), din celelalte țări ale Europei (2746 persoane) sau din afara Europei (10790 persoane).
Pentru copiii care nu știau să vorbească și pentru cei sub 14 ani s-au înregistrat etnia, limba maternă și religia declarate pentru ei de către părinți/întreținători; pentru persoanele surdo-mute sau persoanele bolnave-mintal s-au înregistrat, de asemenea, cele declarate pentru ele de către persoanele cu care conviețuiau. Pentru copiii instituționalizați, cărora nu li se cunoștea etnia, limba maternă și religia, înregistrarea s-a făcut conform declarației conducerii respective.”
Minuta ședinței
CCRPL 2011 din 2 februarie 2012
„ROMÂNIA MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
ROMÂNIA INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
RECENSĂMÂMTUL POPULAȚIEI și LOCUINȚELOR 2011
MINUTA ședinței Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din data de 2.02.2012, ora 15.00, desfășurată la sediul Institutului Național de Statistică
I.Scopul întâlnirii
Analiză privind statdiul activităților de desfășurare a Recensământului Populației și al Locuințelor în anul 2011 și abordarea diseminării rezultatelor provizorii.
II.Ședința CCRPL a fost condusă de:
-dl. Gheorghe EMACU, Secretar de Stat, Vicepreședinte al CCRPL
III.Participanți:
-membrii Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor
-reprezentanții Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară
-reprezentanții Direcției pentru Evidența Populației și Administrarea Bazelor de Date
Lista completă a participanților este preznetată în Anexă.
IV.Temele dezbaterii:
1.Informare asupra stadiului actual privind organizarea și desfășurarea Recensământului Populației și Locuințelor
Prezentarea situației privind prelucrarea datelor înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor 2011.
2.Prezentarea proiectului de comunicat de presă privind rezultatelor provizorii ale RPL pentru transmiterea lui către mass-media și publicarea pe site-ul www.recensamantromania.ro
V.Concluzii și măsuri validate de CCRPL:
La punctul 1 de pe Ordinea de zi a fost prezentat stadiul actual al activităților RPL, astfel:
(…)
* modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne” - includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni (în urma solicitării Comunității Armâne din România ca grup etnic armân și limba armână să fie considerate distinct al recensământ și nu în rândul aromânilor asimilați etniei române, s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni, pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, s-a hotărât ca din cadrul națiunii Române să facă parte și comunitatea armână; nomenclatorul etniilor, limbii materne și a religiilor a fost aprobat în ordine de lucru de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și al Locuințelor în data de 08.09.2011 și a fost utilizat la colectarea datelor în perioada recensământului propriu-zis; se păstrează continuitatea seriilor de date de la recensămintele anterioare privind structura etnică).
Hotărârea CC RPL asupra acestui subiect va fi adusă la cunoștința tuturor Secretariatelor Tehnice Județene.
*
(...)
ANEXĂ
LISTA PARTICIPANȚILOR LA ȘEDINȚA COMISIEI CENTRALE PENTRY RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI AL LOCUINȚELOR DIN ROMÂNIA 2011 DIN DATA DE 02 FEBRUARIE 2012, ora 15.00
Institutul Național de Statistică – Sala „Dionisie Pop Marțian” (et. I)
Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor
Funcția în Comisia Centrală – Funcția în cadrul instituției – Prenume și Nume – Confirmare participare – Semnătura
Președinte – Ministrul administrației și internelor – Constantin Traian IGAȘ–
Vicepreședinți – Președintele Institutului Național de Statistică – Vergil VOINEAGU
- semnat
Vicepreședinți – Secretar de Stat în Ministerul Administrației și Internelor – Gheorghe EMACU - -
Vicepreședinți – Secretar de Stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului – Eugen Dicones CURTEANU – A participat consilier Bogdan SUDITU-
Vicepreședinți – Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor Publice – Gheorghe GHERGHINA – A participat dna Secretar gen. adj. Gherghina Florea
Vicepreședinți – Secretar de Stat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – Elvira Rodica ANDRONESCU – semnat
Secretar – Vicepreședinte la Institutul Național de Statistică – Beatrix GERED – semnat
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului – Iulia Adriana Oanea Badea – semnat
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Apărării Naționale – Mihail Vasile OZUNU – Au participat dl. general maior Tudor Munteanu și dl. col. Ion MIHĂLCESCU – semnat
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe – Anton Niculescu - Nu a participat nimeni
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Sănătății – Cristian Anton IRIMIE – A participat dl. Consilier Vasile NIMARĂ – semnat
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Justiției – Gabriel TĂNĂSESCU – A participat dl. Consilier Ilie CONSTANTIN - -
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național – Vasile TIMIȘ – A participat dl. Director Mircea ANGELESCU - -
Membri – Secretar de Stat la Secretariatul General al Guvernului – Eugen GEORGESCU – semnat
Membri – Secretar de Stat la Departamentul de Relații Interetnice – Marko ATTILA – A participat dna Director cabinet Dalma Janosi - semnat
Membri – Reprezentantul președintelui Academiei Române – Vasile Ghețău –
Membri – Reprezentantul structurilor associative ale autorităților administrației publice locale – Emil DRĂGHICI – A participat dl. Secretar Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia Nicoale PANDEA
Membri – Președintele Agenției Naționale pentru Romi – Ilie DINCĂ – semnat”
Minuta ședinței CCRPL 2011
din 8 septembrie 2011
Nr. 5206/VV/
Data 8.09.2011
APROBAT în ordine de lucru
1.Nomenclatorul de etnii și limbă maternă pentru RPL 2011
2.Instrumentarul Anchetei de Control RPL2011
Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor
Funcție în Comisia Centrală – Nume Prenume – Semnătura
(...)
Codificarea și centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la RPL 2011
(...)
Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne – NELM
Cod nivel 1 – Cod nivel 2 – Etnie – Limba Maternă
(...)
Adresa DRI
24/2545/AM din 3 octombrie 2011 către INS
„GUVERNUL ROMÂNIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE
SECRETAR DE STAT
Către Institutul Național de Statistică
Domnului Prof. Univ. Dr. Vergil Voineagu
Președinte
Ca urmare a adresei Dvs. cu numărul 14619/28.09.2011, înregistrat la Departamentul pentru Relații Interetnice cu numărul 24/2541/AM/03.10.2011, vă transmitem anexat Memorandumul cu tema: propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității armânilor din România, aprobat prin ședința de guvern din data de 30 ianuarie 2008.
După cum rezultă din acest Memorandum, comunitatea armână este considerată parte a națiunii române, în consecință nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne.
Cu deosebită considerație
Attila MARKO
Secretar de Stat”
Memorandumul aprobat de Guvern la 30
ianuarie 2008
„2460
3.10.2007 (ștampilă)
GUVERNUL ROMÂNIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE
SECRETAR DE STAT
APROB
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
PRIM-MINISTRU (semnătură și ștampilă)
De la
Domnul Attila Marko
Secretar de stat
Departamentul pentru Relații Interetnice (semnătură și ștampilă)
Ministrul Afacerilor Externe (semnătură și ștampilă)
Ministrul Educației, Cercetării și Tineretului (semnătură și ștampilă)
Ministrul Culturii și Cultelor (semnătură și ștampilă)
Temă: Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România
În cadrul ședinței Guvernului din data de 17 august 2006 au fost dezbătute aspectele cuprinse în Nota privind unele probleme referitoare la comunitatea aromânilor din România, notă redactată ca urmare a solicitării asociației „Comunitatea Aromână din România” de recunoaștere ca minoritate etnică a comunității aromânilor din România.
Existența în rândul comunității aromânilor din România a unei fracțiuni – reprezentată de asociația menționată care solicită recunoașterea comunității aromânilor ca minoritate națională a determinat organizarea unei dezbateri între ministerele implicate. În rândul comunității aromânilor din România există asociații și fundații care au exprimat o părere contrară asociației „Comunitatea Aromână din România”, protestând cu argumente față de demersurile inițate de aceasta.
În urrma dezbaterilor din cadrul ședinței de Guvern s-a decis elaborarea de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Culturii și Cultelor, ai Ministerului Educației și Cercetării, precum și ai Departamentului de Relații Interetnice, a unui memorandum privind soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.
În acest sens a fost constituit un grup de lucru. Experții ministerelor menționate au prezentat opiniile acestora referitoare la statutul acestei comunități, precum și implicarea acestor instituții în acțiuni de susținere financiară a manifestărilor culturale organizate de asociații și fundații ale aromânilor din România.
Ca urmare a dezbaterilor din cadrul grupului de lucru și având în vedere argumentele de ordin legal prezentate în nota supusă dezbaterii Guvernului în ședința din 17 august 2006, ministerele implicate au căzut de acord că reprezentanții asociației „Comunitatea Aromână din România” nu au îndreptățirea de a obține statutul de minoritate națională pentru comunitatea aromânilor din România, și nu au adus argumente legale convingătoare în susținerea acestui demers.
În susținerea opiniei noastre aducem următoarele argumente de ordin științific:
Academia Română susține că „aromânii aparțin și ei românității și fac parte din trupul romanității orientale, ca și românii din spațiul dacic. Distanța și separarea lor, prin alte etnii, de trupul principal al românității a dus la formarea dialectului aromân, ca dialect al limbii române. (…)
Academia Română nu poate fi de acord cu recunoașterea unei ramuri ca minoritate națională.”
Conform specialiștilor în lingvistică de la Academia Română „Aromânii nord – și sud-dunăreni sunt români, cu specifică lor dialectal, folclor și etnografic. Așadar, nu există temei științific în baza căruia, pe teritoriul României, aromână să fie considerată limbă maternă și, prin urmare, populația care o vorbește să învețe acest dialect.”
Din punct de vedere cultural, această comunitate are dreptul să dorească să se exprime în dialectal moștenit de la înaintași, să conserve și să asigure păstrarea nealterată a elementelor de etnografie și folclor specifice. Cercetătorii specializați în istoria limbii și dialectologie nu acceptă caracterizarea aromânei ca limbă diferită de limba română, ci, în mod argumentat, o situează în cadrul dialectelor limbii române.
Domnul academician Marius Sala consider că aromâna este un dialect al limbii române și nu poate fi limbă diferită de română pentru vorbitorii de pe teritoriul României. Aromâna este un idiom, variantă a limbii române, dezvoltată în situație identică celorlalte limbi care sunt vorbite de către comunitățile etnice. Prin urmare, aromâna nu este un dialect al limbii române. Din perspectivă istorică, aromâni sunt considerați de lingviștii români ca fiind o ramură sudică a poporului român, despărțită de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populației migratoare.
Conform afirmațiilor făcute de specialiști în dialectologie, „Aromânii sunt români și vorbesc un dialect românesc.” (Hristu Cândroveanu)
În aceeași ordine de idei, Muzeul Național de Istorie a României, consider că „limba română și poporul roman s-au format în spațiul aflat la nord și la sud de Dunăre. (…) Aromânii sunt cei dintâi români amintiți în istorie, încă din vremea cronicarilor bizantini, în secolul al X lea. (…) Atât în sudul Peninsulei Balcanice cât și la nordul Dunării, în Dacia, s-au vorbit și se vorbesc și astăzi patru dialecte înfrățite: daco-român, la nordul și de-a lungul Dunării, de o parte și de alta a fluviului, apoi cel aromân, cel megleno-român și cel istro-român, dialectul aromân mai purtând denumirea de macedo-român.”
Ca urmare a argumentelor expuse, Muzeul Național de Istorie a României consider inoportună acordarea pentru comunitatea aromânilor din România a statutului de minoritate națională, „această comunitate fiind legată de populația românească prin istorie, limbă, cultură, tradiții și obiceiuri.”
Argumente de ordin legal:
Autoritățile române recunosc comunității aromânilor dreptul de a se exprima în dialectul moștenit, precum și de a-și păstra nealterate elementele culturale.
Orice persoană are libertatea de a-și declara identitatea așa cum o consideră. Este cunoscut faptul că persoanele care se declară „sași”, „șvabi”, „secui”, „maghiari”, „romi”, „țigani” aparțin de fapt comunităților germane, maghiară și romă. În mod similar, persoane care aparțin comunității aromânilor care solicită statutul de minoritate națională aparțin comunității românești.
În opinia organizațiilor aromânilor care se consideră români, un demers legislativ în sensul trecerii aromânilor în categoria minorităților naționale recunoscute în România ar fi profund ofensator pentru aceștia.
Articolul 3 din Convenția – cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995 recunoaște oircărei persoane care aparține unei minorități naționale, dreptul de a allege liber dacă să fie sau nu ca atare. Alegerea acestei opțiuni nu implică dreptul unui individ de a alege arbitrar să aparțină vreunei minorități naționale. „Alegerea subiectivă a individului este inseparabilă legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei.” (Raport explicativ la Convenția cadru)
Având în vedere argumentele expuse, considerăm că acordarea statutului de minoritate națională comunității aromânilor din România nu este posibilă.
Ministerele implicate propun următoarele măsuri:
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a venit în întâmpinare în întâmpinarea dorinței vorbitorilor dialectului aromân de a-l conserva, împreună cu elemente specifice de folclor și etnografie. Astfel, MEC a considerat că dialectul aromân se poate studia în școală în cadrul unui curs optional, pe baza unei programe. În consecință, MEC a aprobat realizarea unei programe de curs optional pentru elevii claselor II-XII/XIII care își exprimă această opțiune, predat de cadre didactice abilitate. Programa menționată a fost elaborată în cadrul unui grup de lucru alcătuit din profesori metodiști români și aromâni, inspector de specialitate, specialiști ai Consiliului Național pentru Curriculum, din cadrul Institutului de Științe ale Educației. Inițiativa MEC a fost refuzată de reprezentanții asociației „Comunitatea Aromână din România”.
Ministerul Culturii și Cultelor s-a implicat și se va implica direct prin instituțiile sale în păstrarea, conservarea, dezvoltarea și introducerea în circuitul național și European a valorilor și patrimoniului cultural armânesc, purtător al unei culture și tradiții distincte. Astfel, a sprijinit și avizat favorabil inițiativa Fundației „Mușeata Armână” din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, - Muzeul „Gheorghe Celea” – unde sunt expuse circa 1465 exponate ce ilustrează obiceiurile și meșteșugurile tradiționale ale aromânilor; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează anual, la sediul său, întâlnirea comunităților aromâne din întreg spațiul românesc și elaborează un repertoriu al colecțiilor de obiecte aparținând aromânilor aflate în patrimoniul propriu, ca rezultat al unor cercetări de teren și de arhivă laborioase; formațiile artistice de folclor aromân au fost prezente pe scenele festivalurilor interetnice, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor, precum PROETNICA de la Sighișoara, fiind primite în calitate de asociații etno-culturale.
Începînd din anul 2006, subvenționarea oricărei publicații culturale, deci și a revistelor „Armânimea” și „Deșteptarea Aromânilor” se va face prin Administrația Fondului Cultural Național. Totodată, editorii pot depune cerere de participare la Programul Național de Achiziție de Cărți și Abonamente la reviste, programul anual al Ministerului Culturii și Cultelor.
Ministerul Afacerilor Externe sprijină și va sprijini în continuare, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni comunitățile de origine română din diferite, printr care și pe cele ale aromânilor, ca fiind parte a diasporei românești.
MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR
Observațiile Ministerului Culturii și Cultelor la Memorandumul având ca temă „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”
„Ministerul Culturii și Cultelor s-a implicat și se va implica direct și prin instituțiile sale în păstrarea, conservarea, dezvoltarea și introducerea în circuitul national și European a valorilor și patrimoniului cultural armânesc, purtător al unei culturi și tradiții distincte. Astfel, a sprijinit și avizat favorabil inițiativa Fundației „Mușeata Armână” din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, privind înființarea muzeului aromânilor – Muzeul „Gheorghe Celea” – unde sunt expuse circa 1465 exponate ce ilustrează obicieurile și meșteșugurile tradiționale ale aromânilor; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează anual, la sediul său, întâlnirea comunităților aromâne din întreg spațiul românesc și elaborează un repertoriu al colecțiilor de obiecte aparținând aromânilor aflate în patrimoniu propriu, ca rezultat a unor cercetări de teren și de arhivă laborioase; formațiile artistice de folclor aromân au fost prezente pe scenele festivalurilor interetnice, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor, precum PROETNICA de la Sighișoara, fiind primate în calitate de asociații etno-culturale.
De asemenea, a acordat subvenții pentru aparația revistelor „Armânimea” și „Deșteptarea Aromânilor” a Fundației „Dimândarea părintească”.
Începând din anul 2006, subvenționarea oricărei publicații culturale, deci și a revistelor „Armânimea” și a „Deșteptarea Aromânilor” se va face prin Administrația Fondului Cultural Național. Totodată, editorii pot depune cerere de participare la Programul Național de Achiziție de Cărți și Abonamente la reviste, program anual al Ministerului Cultrii și Cultelor.””
Adresa de răspuns INS 36/25.08.2022
„ROMÂNIA
INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
DIRECȚIA DE COMUNICARE
Nr. 36/25.08.2022
Către: Domnul Teja V. Marius Virgil
email: (…)
Referitor: Solicitare înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare - Compartimentul de Relații cu Publicul cu nr. 36/12.08.2022
Urmare solicitării dumneavoastră în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces, la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare, Compartimentul de Relații cu Publicul sub numărul 36/12.08.2022, vă transmitem atașat informațiile direcției de specialitate.
-Chestionarele completate în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011 nu sunt date publice. Prin urmare nu vă putem la dispoziție copii xerox după acestea. Mai mult, conform art. 16 alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1502/2009 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2011 (modificată și completată prin HG nr. 922/21.09.2011), ”După terminarea prelucrării și validării datelor, toate chestionarele care conțin date cu caracter personal sunt predate operatorilor economici specializați, în condiții care să asigure confidențialitatea datelor, pentru distrugere.”
-La 2 februarie 2012, în cadrul unei ședințe a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor, s-a discutat modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne” în care s-a decis ”includerea persoanelor care s-au declarat la Recensământ armâni la aromâni (... s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni, pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema „propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, aprobat în ședința de Guvern, s-a hotărât ca din cadrul națiunii Române să facă parte și comunitatea armână; nomenclatorul etniilor și limbilor materne și a religiilor a fost aprobat în ordine de lucru de către Comisia Centrală a Recensământului Populației și Locuințelor în data de 08.09.2011 și a fost utilizat la colectarea datelor din perioada recensământului propriu-zis; se păstrează continuitatea seriilor de date de la recensămintele anterioare privind structura etnică).”
-Pentru etnia „armână” nu a existat o modalitate de codificare distinctă, iar la prelucrarea datelor s-a pus în aplicare decizia din 2 februarie 2012 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor. Prin urmare, declarațiile la care faceți referire nu au putut fi codificate distinct în cadrul prelucrării datelor colectate la RPL2011.
Anexat vă trimitem și Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, aprobat de CCRPL2011 în data de 08.09.2011, precum și extras din Nota metodologică RPL 2011, documente care au stat la baza desfășurării RPL 2011 privind înregistrarea structurii etnice.
Mădălina Năvală
consilier superior”
Sentință
civilă nr. 1691/30 martie 2023
„ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA II CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 30140/3/2022
SENTINȚA nr. 1691/30.03.2023
Tribunalul constituit din:
Președinte: Alexandru Cobîscan
Grefier: Elena Predușel
Pe rol se află soluționarea cererii de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL și pe pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, având ca obiect comunicare de informații de interes public (Legea Nr. 544/2001).
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamantul personal, având datele de identificare consemnate în caietul grefierului de ședință, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul constată procedura de citare legal îndeplinită.
În ceea ce privește excepția nulității cererii pentru lipsa semnăturii, invocată prin întâmpinare, instanța respinge excepția ca neîntemeiată, având în vedere că a fost aplicată semnătura de către reclamant.
În art. 248 alin. C. p. c., instanța unește cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, excepția prematurității și excepția tardivității.
La interpelarea instanței, legat de obiectul cererii, reclamantul, personal înveterează faptul că este o plângere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 544/2001.
Reclamantul, personal precizează faptul că a formulat plângere împotriva modului de soluționare a cererii din data de 18.04.2022.
Tribunalul ia act de precizarea formulată de reclamant.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța încuviințează proba cu înscrisuri, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă pentru justa soluționare a cauzei și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul atât cuvântul atât pe excepțiile invocate prin întâmpinare, cât și asupra fondului cauzei.
Reclamantul, personal înveterează faptul că INS nu i-a furnizat informațiile solicitate , respectiv numărul de cetățeni care la recensământul din 2011 s-au declarat „armâni”. În data de 15.04.2022 a trimis simultan cereri Direcțiilor județene de statistică cu populație armână și urma să compare răspunsurile și să trimită o cerere la INS. În mod surprinzător, în data de 26.04.2022 a primit un răspuns din partea Direcției de comunicații publice din cadrul INS, în sensul că, cererea sa a fost înregistrată și că va primi un răspuns, deși nu către aceștia a fost înaintată cererea sa. În data de 03.05.2022 a primit o adresă în care se menționa că răspunsul este doar pentru județele Ialomița și Constanța. În luna iulie a solicitat numărul de „aromâni” tot la Direcțiile județene, iar 3 județe i-au dat numărul de „aromâni” și celelalte 5 județe nu au trimis niciun răspuns. Ulterior a formulat o cerere către președintele INS pentru a-i oferi informațiile.
Se prezintă în ședință publică pârâtul, prin consilier juridic care depune delegație la dosar.
Reclamantul, personal înveterează faptul că a primit răspuns de la Ialomița, iar în adresă se vede clar că aceștia au primit cererea, au înregistrat-o, dar nu au trimis răspunsul, iar în textul răspunsului i-au trimis de faptul numărul de „armâni”, ceea ce solicitase la prima cerere. La data de 20.09.2022 Direcția Ialomița i-a trimis din nou un răspuns, fără să fi solicitat, prin care îi transmite că în 19 august, datele transmise au fost eronate, specificând că numărul de
„armâni” se găsesc la celelalte etnii.
Apărătorul pârâtului învederează faptul că susține excepțiile invocate, astfel cum au fost detaliate prin întâmpinare. Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată, având în vedere cadrul motivațional larg expus prin întâmpinare, dispozițiile legale în vigoare, precum și materialul probator.
Reclamantul, personal solicită obligarea pârâtului să-i ofere informațiile solicitate.
Tribunalul rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Asupra excepției tardivității, instanța reține următoarele:
În data de 18.04.2022 (dovezile de comunicare sunt la f. 45-52) reclamantul s-a adresat Direcțiilor de Statistică Brăila (f. 28), București (f. 30), Călărași (f. 32), Constanța (f. 34), Ialomița (f. 36), Ilfov (f. 38), Timiș (f. 40) și Tulcea (f. 42).
Conform art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, „În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”
Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 prevede că „Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor de documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximul 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.”
În ceea ce privește termenul de formulare a plângerii, instanța constată că termenul maxim obiectiv poate fi de 60 de zile de la data înregistrării cererii de informații de interes public, din care 30 de zile termen în care autoritatea poate să răspundă și alte 30 de zile de la împlinirii termenului de formulare a răspunsului autorității.
Cum în speță plângerea a fost depusă în 03.11.2022, respectiv după aproximativ 4 luni de la împlinirea termenului de 60 de zile, instanța constată că prezenta plângere a fost tardiv formulată.
Pe cale de consecință, având în vedere dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, instanța va admite excepția tardivității și va respinge plângerea ca fiind tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității.
Respinge plângerea formulată de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL cu domiciliul în Constanța, (...), județul Constanța în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ cu sediul în București, Bd. Libertății nr. 16, sector 5, ca tardiv formulată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul București.
Pronunțată azi, 30.03.2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.
Președinte
Alexandru Cobîscan
Grefier
Elena Predușel
Redactat: Alexandru Cobîscan
Număr de exemplare semnate: 2
Număr de exemplare comunicate: 2
Lucrat: 11.04.2022”
„Direcția Județeană de Statistică Constanța
Nr. 1659/26.07.2022
Referitor la adresa dumneavoastră înregistrată de către instituția noastră cu număr de intrare 1600./21.07.2022, vă trimitem în format electronic structura după etnie, pentru subcategoriile de etnie: aromân, macedoromân și meglenoromân, a populației stabile, pe localități ale județului Constanța, calculată în urma recensământului populației din 2011.
Întocmit
Inspector Superior
Nicoleta TRANDAFIR
Cu respect,
DIRECTOR EXECUTIV
Monica Eliana CONSTANTIN
Populația după etnie, pe localități la recensământul din 2011
|
localitate |
total
populatie stabila |
etnia _1001=
Roman |
etnia _1002=
Aroman |
etnia _1005=
Macedoroman |
etnia_1006=
Meglenoroman |
|
Total judet |
684082 |
557564 |
13119 |
45 |
6 |
|
MUNICIPIUL CONSTANTA |
283872 |
225864 |
10033 |
23 |
* |
|
MUNICIPIUL MANGALIA |
36364 |
29933 |
32 |
0 |
0 |
|
MUNICIPIUL MEDGIDIA |
39780 |
27966 |
464 |
* |
* |
|
ORAS BANEASA |
5384 |
3523 |
0 |
0 |
0 |
|
ORAS CERNAVODA |
17022 |
14909 |
0 |
0 |
0 |
|
ORAS EFORIE |
9473 |
7619 |
17 |
0 |
0 |
|
ORAS HARSOVA |
9642 |
7400 |
3 |
0 |
0 |
|
ORAS MURFATLAR |
10216 |
8595 |
17 |
0 |
0 |
|
ORAS NAVODARI |
32981 |
29443 |
58 |
3 |
0 |
|
ORAS NEGRU VODA |
5088 |
4623 |
0 |
0 |
0 |
|
ORAS OVIDIU |
13847 |
10361 |
849 |
8 |
0 |
|
ORAS TECHIRGHIOL |
7292 |
5460 |
160 |
* |
0 |
|
23 AUGUST |
5483 |
4733 |
* |
0 |
0 |
|
ADAMCLISI |
2250 |
2047 |
0 |
0 |
0 |
|
AGIGEA |
6992 |
5703 |
33 |
3 |
0 |
|
ALBESTI |
3428 |
3139 |
0 |
0 |
0 |
|
ALIMAN |
2876 |
2781 |
0 |
0 |
0 |
|
AMZACEA |
2712 |
2220 |
0 |
0 |
0 |
|
BARAGANU |
1991 |
1832 |
0 |
0 |
0 |
|
CASTELU |
4856 |
3402 |
20 |
5 |
0 |
|
CERCHEZU |
1399 |
1280 |
0 |
0 |
0 |
|
CHIRNOGENI |
3283 |
3085 |
0 |
0 |
0 |
|
CIOBANU |
3223 |
3086 |
0 |
0 |
0 |
|
CIOCARLIA |
3220 |
2738 |
0 |
0 |
0 |
|
COBADIN |
8779 |
6361 |
112 |
0 |
0 |
|
COGEALAC |
5039 |
3923 |
513 |
0 |
0 |
|
COMANA |
1804 |
1526 |
0 |
0 |
0 |
|
CORBU |
5689 |
5297 |
* |
0 |
0 |
|
COSTINESTI |
2866 |
2679 |
4 |
0 |
0 |
|
CRUCEA |
2945 |
2750 |
0 |
0 |
0 |
|
CUMPANA |
12333 |
10663 |
17 |
0 |
0 |
|
CUZA VODA |
3586 |
2508 |
0 |
0 |
0 |
|
DELENI |
2388 |
2246 |
* |
0 |
0 |
|
DOBROMIR |
3031 |
1079 |
0 |
0 |
0 |
|
DUMBRAVENI |
552 |
509 |
0 |
0 |
0 |
|
FANTANELE |
1585 |
1523 |
0 |
0 |
0 |
|
GARLICIU |
1619 |
1511 |
0 |
0 |
0 |
|
GHINDARESTI |
1973 |
43 |
0 |
0 |
0 |
|
GRADINA |
1050 |
962 |
* |
0 |
0 |
|
HORIA |
1115 |
1070 |
* |
0 |
0 |
|
INDEPENDENTA |
3121 |
2332 |
0 |
0 |
0 |
|
ION CORVIN |
1996 |
1822 |
0 |
0 |
0 |
|
ISTRIA |
2443 |
2351 |
* |
0 |
0 |
|
LIMANU |
6270 |
5336 |
* |
0 |
0 |
|
LIPNITA |
3168 |
2760 |
4 |
0 |
0 |
|
LUMINA |
8948 |
7513 |
26 |
0 |
0 |
|
MERENI |
2227 |
1905 |
0 |
0 |
0 |
|
MIHAI VITEAZU |
3244 |
2812 |
22 |
0 |
0 |
|
MIHAIL KOGALNICEANU |
9978 |
8020 |
692 |
0 |
0 |
|
MIRCEA VODA |
4886 |
4683 |
0 |
0 |
0 |
|
NICOLAE BALCESCU |
4757 |
4258 |
0 |
0 |
0 |
|
OLTINA |
2593 |
2497 |
0 |
0 |
0 |
|
OSTROV |
5069 |
4695 |
* |
0 |
0 |
|
PANTELIMON |
1608 |
1424 |
0 |
0 |
0 |
|
PECINEAGA |
3189 |
2945 |
0 |
0 |
0 |
|
PESTERA |
3307 |
3190 |
0 |
0 |
0 |
|
POARTA ALBA |
5208 |
4786 |
30 |
0 |
0 |
|
RASOVA |
3762 |
3532 |
0 |
0 |
0 |
|
SACELE |
2101 |
1995 |
7 |
0 |
0 |
|
SALIGNY |
2158 |
2072 |
0 |
0 |
0 |
|
SARAIU |
1282 |
1229 |
0 |
0 |
0 |
|
SEIMENI |
2023 |
1952 |
0 |
0 |
0 |
|
SILISTEA |
1373 |
1266 |
0 |
0 |
0 |
|
TARGUSOR |
1616 |
1555 |
0 |
0 |
0 |
|
TOPALU |
1785 |
1697 |
0 |
0 |
0 |
|
TOPRAISAR |
5533 |
4688 |
0 |
0 |
0 |
|
TORTOMAN |
1697 |
1602 |
0 |
0 |
0 |
|
TUZLA |
6711 |
5971 |
* |
0 |
0 |
|
VALU LUI TRAIAN |
12376 |
9676 |
6 |
0 |
* |
|
VULTURU |
625 |
608 |
0 |
0 |
0 |
|
* mai putin de 3 persoane |
|||||
|
localitate |
total |
limba
materna_1001=Romana |
limba materna _1002=Aromana |
limba materna
_1005=Macedoromana |
|
total judet |
684082 |
572131 |
9509 |
29 |
|
MUNICIPIUL CONSTANTA |
283872 |
232897 |
6915 |
15 |
|
MUNICIPIUL MANGALIA |
36364 |
30390 |
25 |
0 |
|
MUNICIPIUL MEDGIDIA |
39780 |
28974 |
379 |
* |
|
ORAS BANEASA |
5384 |
4022 |
0 |
0 |
|
ORAS CERNAVODA |
17022 |
15455 |
0 |
0 |
|
ORAS EFORIE |
9473 |
8050 |
16 |
0 |
|
ORAS HARSOVA |
9642 |
7803 |
3 |
0 |
|
ORAS MURFATLAR |
10216 |
8740 |
15 |
0 |
|
ORAS NAVODARI |
32981 |
30085 |
38 |
0 |
|
ORAS NEGRU VODA |
5088 |
4768 |
0 |
0 |
|
ORAS OVIDIU |
13847 |
10719 |
680 |
8 |
|
ORAS TECHIRGHIOL |
7292 |
5705 |
97 |
* |
|
23 AUGUST |
5483 |
4807 |
* |
0 |
|
ADAMCLISI |
2250 |
2047 |
0 |
0 |
|
AGIGEA |
6992 |
5939 |
17 |
3 |
|
ALBESTI |
3428 |
3153 |
0 |
0 |
|
ALIMAN |
2876 |
2784 |
0 |
0 |
|
AMZACEA |
2712 |
2352 |
0 |
0 |
|
BARAGANU |
1991 |
1861 |
0 |
0 |
|
CASTELU |
4856 |
3481 |
15 |
0 |
|
CERCHEZU |
1399 |
1280 |
0 |
0 |
|
CHIRNOGENI |
3283 |
3099 |
0 |
0 |
|
CIOBANU |
3223 |
3086 |
0 |
0 |
|
CIOCARLIA |
3220 |
2768 |
0 |
0 |
|
COBADIN |
8779 |
6447 |
95 |
0 |
|
COGEALAC |
5039 |
3906 |
534 |
0 |
|
COMANA |
1804 |
1531 |
0 |
0 |
|
CORBU |
5689 |
5309 |
* |
0 |
|
COSTINESTI |
2866 |
2710 |
* |
0 |
|
CRUCEA |
2945 |
2757 |
0 |
0 |
|
CUMPANA |
12333 |
10712 |
5 |
0 |
|
CUZA VODA |
3586 |
3071 |
0 |
0 |
|
DELENI |
2388 |
2266 |
0 |
0 |
|
DOBROMIR |
3031 |
1080 |
0 |
0 |
|
DUMBRAVENI |
552 |
511 |
0 |
0 |
|
FANTANELE |
1585 |
1523 |
0 |
0 |
|
GARLICIU |
1619 |
1511 |
0 |
0 |
|
GHINDARESTI |
1973 |
81 |
0 |
0 |
|
GRADINA |
1050 |
964 |
0 |
0 |
|
HORIA |
1115 |
1071 |
* |
0 |
|
INDEPENDENTA |
3121 |
2341 |
0 |
0 |
|
ION CORVIN |
1996 |
1824 |
0 |
0 |
|
ISTRIA |
2443 |
2351 |
* |
0 |
|
LIMANU |
6270 |
5410 |
0 |
0 |
|
LIPNITA |
3168 |
2897 |
0 |
0 |
|
LUMINA |
8948 |
7612 |
4 |
0 |
|
MERENI |
2227 |
1930 |
0 |
0 |
|
MIHAI VITEAZU |
3244 |
2922 |
19 |
0 |
|
MIHAIL KOGALNICEANU |
9978 |
8095 |
625 |
0 |
|
MIRCEA VODA |
4886 |
4705 |
0 |
0 |
|
NICOLAE BALCESCU |
4757 |
4349 |
0 |
0 |
|
OLTINA |
2593 |
2497 |
0 |
0 |
|
OSTROV |
5069 |
4889 |
* |
0 |
|
PANTELIMON |
1608 |
1424 |
0 |
0 |
|
PECINEAGA |
3189 |
2959 |
0 |
0 |
|
PESTERA |
3307 |
3190 |
0 |
0 |
|
POARTA ALBA |
5208 |
4861 |
5 |
0 |
|
RASOVA |
3762 |
3533 |
0 |
0 |
|
SACELE |
2101 |
2003 |
6 |
0 |
|
SALIGNY |
2158 |
2073 |
0 |
0 |
|
SARAIU |
1282 |
1229 |
0 |
0 |
|
SEIMENI |
2023 |
1955 |
0 |
0 |
|
SILISTEA |
1373 |
1266 |
0 |
0 |
|
TARGUSOR |
1616 |
1556 |
0 |
0 |
|
TOPALU |
1785 |
1697 |
0 |
0 |
|
TOPRAISAR |
5533 |
4730 |
0 |
0 |
|
TORTOMAN |
1697 |
1602 |
0 |
0 |
|
TUZLA |
6711 |
6023 |
* |
0 |
|
VALU LUI TRAIAN |
12376 |
9885 |
6 |
0 |
|
VULTURU |
625 |
608 |
0 |
0 |
|
* mai putin de 3 persoane” |
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
DIRECȚIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
În atenția domnului Marius Virgil TEJA
Stimate domn,
Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră primită prin poștă și înregistrată la Direcția Regională de Statistică a Municipiului București cu nr. 2173/18.07.2022, menționăm că datele disponibile, la nivelul instituției noastre, s-au furnizat prin adresa cu numărul de înregistrare 2173/19.04.2022.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să vă adresați Institutului Național de Statistică la adresa de e-mail datestat@insse.ro .
DIRECTOR EXECUTIV,
Mihaela Florentina Șerban”
„Madalina Navala
Bună ziua,
Vă informăm că la solicitarea dvs înregistrată la Direcția de Comunicare, Compartimentul Relații publice cu nr. 35/12.08.2022, urmează sa primiți un răspuns de la DJS Ialomița.
Cu respect,
Madalina NAVALA
Consilier superior
Institutul National de Statistica
Directia de Comunicare
B-dul Libertăţii nr. 16, cod 050706
BUCURESTI, Sector 5, Romania
e-mail : madalina.navala@insse.ro”
Nr. 2190/27.07.2022
Către,
DOMNUL TEJA V. MARIUS VIRGIL
Ca urmare a solicitării dumneavoastră înregistrată la DJS Ialomița cu nr. 2190/27.07.2022, vă transmitem datele disponibile conform Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011 referitoare la populația armână din municipiile Slobozia și Urziceni.
POPULAȚIE STABILĂ DUPĂ ETNIE LA RPL 2011
DENUMIRE LOCALIATE – Număr persoane de etnie armână
MUNICIPIUL SLOBOZIA – 5
MUNICIPIUL URZICENI – 0
Director Executiv
Mihaela Boroș”
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Nr. 35/25.08.2022
Către: Domnul Teja V. Marius Virgil
email: (…)
Referitor: Solicitare înregistrată la Institutul Național de Statistică
Direcția de Comunicare – Compartimentul de relații cu publicul cu nr. 35/25.08.2022
Urmare solicitării dumneavoastră în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces al informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare–Compartimentul de Relații cu Publicul sub nr. 35/25.08.2022, vă transmitem atașat informațiile direcției de specialitate.
Referitor la răspunsul primit de la Direcția Județeană de Statistică Ialomița nr. 2190/19.08.2022, vă informăm că s-a strecurat o eroare material, la nivelul Institutului Național de Statistică neexistând informații legate de persoane care s-au declarant „armâni” la RPL 2011.
Mădălina Năvală
consilier superior
POPULAȚIE REZIDENTĂ (STABILĂ) DUPĂ ETNIE ȘI LIMBĂ MATERNĂ, PE ANUMITE JUDEȚE, LA 20 OCTOMBRIE 2011
JUDEȚUL – POPULAȚIA REZIDENTĂ (STABILĂ) TOTAL / de etnie: Aromân – Macedoromân – Meglenoromân / cu limbă maternă: Aromână – Macedoromână
JUDEȚUL BRĂILA – 321212 / 79 – 0 – 0 / 36 - 0
DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ IALOMIȚA
Nr. 2630/20.09.2022
Către,
DOMNUL TEJA V. MARIUS VIRGIL
Având în vedere răspunsul cu numărul 2190/19.08.2022, formulat de Direcția Județeană de Statistică Ialomița la solicitarea dumneavoastră, revenim cu mențiunea că datele furnizate pentru Municipiile Slobozia și Urziceni sunt eronate, etnia armână se încadrează la alte etnii, conform metodologiei Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011.
Solicitarea dumneavoastră a fost transmisă către Direcția de specialitate din cadrul Institutului Național de Statistică, din partea căruia ați primit răspunsul cu nr. 36/25.08.2022.
Director Executiv
Mihaela Boroș”
„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
CABINETUL PREȘEDINTELUI
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
Secția II Contencios Administrativ și Fiscal
Dosarul nr. 301403/2022
Nr. 7403 TA
Data 30.12.2022
Domnule Președinte
Subscrisul, INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, B-dul Libertății nr. 16, sector 5, (...), email: romstat@insse.ro, tel. (+40) 021 318824, fax (+40) 021 318851, prin reprezentant legal Președinte Tudorel Andrei, în calitate de pârât, în contradictoriu cu reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL; în termen legal, în conformitate cu dispozițiile art. 205-208 NCPC, formulăm prezenta
prin care solicităm respingerea cererii de chemare în judecată formulată ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ca prematur introdusă, ca tardiv formulate și nu în ultimul rând privind nulitatea acesteia iar pe fond ca netemeinică și nelegală, pentru următoarele
CONSIDERENTE:
Prin cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, reclamantul a solicitat obligarea instituției noastre la:
-Comunicarea în scris a informațiilor pe care le-a solicitat prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Direcției Regionale de Statistică Brăila, Direcției Regionale de Statistică a Municipiului București, Direcției Regionale de Statistică Călărași, Direcției Județene de Statistică Constanța, Direcției Județene de Statistică Ialomița, Direcției Județene de Statistică Ilfov, Direcției Regionale de Statistică Timiș, Direcției Județene de Statistică Tulcea;
-Fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații.
Rugăm instanța de judecată să pună în vedere reclamantului să-și precizeze cererea de chenare în judecată sub aspectul căror solicitări formulate în baza Legii 544/2001 a înțeles să formuleze prezenta cerere.
Prin primul capăt de cerere s-a solicitat obligarea instituției noastre la comunicarea în scris a informațiilor cerute prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Direcției Regionale de Statistică Brăila, Direcției Regionale de Statistică a Municipiului București, Direcției Regionale de Statistică Călărași, Direcției Județene de Statistică Constanța, Direcției Județene de Statistică Ialomița, Direcției Județene de Statistică Ilfov, Direcției Regionale de Statistică Timiș, Direcției Județene de Statistică Tulcea.
Prin al doilea capăt de cerere se solicită instanței de judecată să fixeze un termen prin care să îi fie comunicate în scris informațiile solicitate.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată reiese totodată că reclamantul face referire și la solicitarea către Institutul Național de Statistică expediată prin Poșta Română în data de 9 august 2022, motivând că prin cererea sa de solicitare de informații de interes public a cerut instituției noastre „informații particulare” (în condițiile în care avea la dispoziție depunerea reclamației la conducătorul autorității sau al instituției publice respective, așa cum prevede Legea 544/2001) și pe care nu le-au furnizat Direcția Regională de Statistică Brăila, Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Direcția Regională de Statistică Călărași, Direcția Județeană de Statistică Constanța, Direcția Județeană de Statistică Ialomița, Direcția Județeană de Statistică Ilfov, Direcția Regională de Statistică Timiș, Direcția Județeană de Statistică Tulcea.
De asemenea, pentru ca instanța de judecată să beneficieze de o corectă viziune de ansamblu a situației de fapt, în vederea pronunțării unei hotărâri echitabile, coroborate cu prevederile art. 124 din Constituția României, potrivit căruia justiția se înfăptuiește în numele legii, ea este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, formulăm următoarele apărări:
1.Invocăm excepția lipsei procesual pasive
După cum se poate observa din prezenta cerere reclamantul cheamă în judecată Institutul Național de Statistică arătând că a dispus cereri de solicitare de informații de interes public, la direcțiile regionale și județene de statistică, direcții aflate în subordinea Institutului Național de Statistică, instituții publice cu personalitate juridică potrivit prevederilor art. 11 din HG nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru aceste motive vă rugăm să constatați că există alte structuri bine înrudite de către legiuitor, cu personalitate juridică, ce au competența legală materială să ofere informațiile și documentele solicitate, drept urmare, vă rugăm să respingeți cererea de chemare în judecată ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
2.Invocăm excepția prematurității introducerii acțiunii
Potrivit art. 21 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă arătăm că:
„(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prezentei legi constituie abatere și atragere răspunderea disciplinară a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.
Punem în vederea instanței de judecată faptul că instituția noastră NU a fost sesizată cu reclamație în accepțiunea Legii nr. 544/2001, împrejurare care a determinat imposibilitatea instituției noastre de a lămuri/soluționa pretenția reclamantului prin aplicarea echivocă a dispozițiilor sus-menționate.
3.Invocăm excepției tardivității introducerii cererii de chemare în judecată
În conformitate cu art. 22 alin. (1) din actul normativ arătat mai sus, „În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”
Or, potrivit conținutului cererii de chemare în judecată reclamantul pretinde că nu i-a fost comunicat răspunsul la cererile de solicitare de informații de interes public, expediate prin Poșta Română la 18 aprilie 2022.
Mai mult, conform portalului instanțelor de judecată, în ceea ce privește dosarul nr. 30140/3/2022, supus prezentei judecăți, plângerea a fost introdusă la data de 3 noiembrie 2022, astfel încât constata fără putință de tăgadă că plângerea a fost introdusă în afară termenului prevăzut de lege.
Pe cale de consecință, și pentru aceste motive vă rugăm să respingeți acțiunea reclamantului ca fiind tardiv introdusă, ținând seama că, așa cum am mai precizat, de faptul că motivarea în drept a cererii de chemare în judecată se bazează pe dispozițiile Legii nr. 544/2001.
4.Nu în ultimul rând înțelegem să invocăm excepția nulității cererii de chemare în judecată
Rugăm onorata instanță să constate că cererea de chemare în judecată nu este semnată de reclamant.
Or, în conformitate cu prevederile art. 196 alin 1 și alin. 2 CPC: „(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia din părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acestei ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă.”
Pe cale de consecință apreciem că dispozițiile art. 200 sunt perfect aplicabile.
De asemenea alin. (2) atestă „Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.”
Prin urmare, invederăm instanței de judecată ca în baza textelor de lege invocate să constate nulitatea cererii de chemare în judecată, în cazul în care reclamantul nu aduce la îndeplinire această obligație legală.
În împrejurarea în care onorata instanță nu ne împărtășește punctul de vedere până aici, pe fondul cauzei înțelegem să formulăm următoarele apărări:
Potrivit primului capăt de cerere reclamantul solicită instanței de judecată obligarea instituției noastre la comunicarea informațiilor pe care le-a cerut direcțiilor regionale și județene de statistică prin adresele de solicitare de informații de interes public, expediate prin Poșta Română la 18 aprilie 2022, iar în cuprinsul aceleiași cereri de chemare în judecată se arată că nu i-au fost comunicate informațiile la cererea de solicitare de informații de interes public, cereri trimise prin Poșta Română la data de 20 aprilie 2022, 19 aprilie 2022, 20 aprilie 2022, 20 aprilie 2022, 3 mai 2022, 19 aprilie 2022, 28 aprilie 2022 și 21 aprilie 2022.
Contrar celor afirmate de reclamant prin prezenta cerere, acestuia i-au fost comunicate informațiile solicitate prin intermediul adresei nr. 11/26.04.2022, document atașat prezentei, potrivit căreia s-a precizat că persoanele care, eventual, s-au declarat de etnie armână au fost incluși la etnia aromână, iar cei care, eventual, au declarat limba maternă armâna au fost incluși vorbitorilor de limbă aromână.
Mai mult, prin adresa nr. 36/25.08.2022, i s-a comunicat Nomenclatorul etniilor și limbilor materne (postat pe site-ul www.recensamantromania.ro), aprobat de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL 2011) prin Minuta nr. 5206/VV/08.09.2011, precum și extras din Nota Metodologică a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 (RPL2011) – document postat pe site-ul www.recensamantromania.ro și în care este prevăzut numărul aromânilor, documente care au stat la baza desfășurării RPL2011 și pe care le atașăm prezentei.
Totodată, la răspunsul dat prin adresa amintită mai sus, a fost informat că prin Minuta CCRPL2011 din data de 02.02.2012 s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ de etnie armână să fie codificate și înregistrate la etnia aromână, document pe care îl atașăm pe care îl atașăm prezentei.
Prin adresa nr. 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011, atașată prezentei, Departamentul pentru Relații Interetnice a comunicat Institutului Național de Statistică că, potrivit Memorandumului cu tema: Propuneri unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvern la data de 30 ianuarie 2008, comunitatea aromână este considerată parte a națiunii române și, în consecință, nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne.
În acest sens a fost pronunțată și sentința civilă nr. 2228 din 03.07.2013 pronunțată în dosarul nr. 6471/2/2012 pe rolul Curții de Apel București, secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal, precum și sentința civilă nr. 1055 pronunțată în ședința publică din 14.04.2015 la Curtea de Apel București, secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul 681/2/2015.
Având în vedere cadrul motivării amplu expus, coroborat cu dispozițiile legale în vigoare în materie incidente în cauza dedusă judecății, vă solicităm respectuos respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată.
Probe: înscrisuri, dar înțelegem să ne prevalăm și de dispozițiile art. 254 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. (3) Cod proc. Civ. solicităm judecarea cauzei și în lipsa noastră la dezbateri.
Invederăm și faptul că instituția noastră este o instituție publică ce administrează venituri publice, motiv pentru care, în temeiul art. 30 din OUG nr. 80/213 privind taxele de timbru, considerăm că este scutită de taxele de timbru.
Anexăm la prezenta material documentațional: Sentința civilă nr. 2228 din 03.07.2013 pronunțată în dosarul nr. 6471/2/2012 pe rolul Curții de Apel București, secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal, sentința civilă nr. 1055 pronunțată în ședința publică din 14.04.2015 la Curtea de Apel București, secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul 681/2/2015, minuta CCRPL nr. 5026/VV/8.09.2011 prin care s-a aprobat Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, extras din Nota Metodologică a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 (RPL 2011), minuta CCRPL din data de 02.02.2012 prin care s-a aprobat modalitatea de codificare și înregistrare etniei armâne prin includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armăni la aromâni, adresa Departamentului pentru Relații Interetnice nr. 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011, adresa nr. 11/26.04.2022, mail din data de 19 august 2022 trimis de pe adresa madalina.navala@insse.ro către mariusteja@yahoo.com, adresa nr. 36/25.08.2022 transmis de pe adresa madalina.navala@insse.ro
Prezenta întâmpinare a fost întocmită în 3 exemplare, din care două urmează să fie comunicate instanței.
Cu deosebit respect,
PREȘEDINTE
Tudorel Andrei
Șef Serviciu Juridic și Contencios
Mitrea Laurențiu Nacian
i/r Consilier Juridic
Florin Mihalcea”
„Etnia
Etnia este definită ca fiind opțiunea unei persoane de a aparține unui grup uman cu trăsături comune de civilizație și cultură, prin una sau mai multe dintre caracteristicile referitoare la limbă, religie, tradiții și obiceiuri comune, stil de viață și alte caracteristici specifice.
La prelucrarea și prezentarea rezultatelor recensământului au fost efectuate următoarele grupări ale persoanelor care și-au declarat etnia: la etnia română s-au inclus și persoanele care s-au declarat aromâni (20384 persoane), macedoromâni (203), meglenoromâni, istroromâni, vlahi și cici (178 persoane); la maghiari s-au inclus secuii (1665 persoane) și ungurii (1133 persoane); la romi s-au inclus și persoanele care s-au declarat țigani (27904 persoane), rudari (20929 persoane), ursari (7596 persoane), spoitori (4682 persoane), căldărari (3782 persoane), gabori (3203 persoane), țigani de mătase (1602 persoane), vătrași, cărămidari, băieși, lăutari, lăieși, caștali, pletoși, boldeani, geambași, cocalari, zavragii (2474 persoane); la germani s-au inclus și cei care s-au declarat șvabi (3894 persoane), sași (1394 persoane), nemți, țipteri și landleri (209 persoane); la ucraineni s-au inclus și huțulii (1474 persoane) și haholii (90 persoane); dintre ruși-lipoveni, 10286 persoane s-au declarat; la albanezi s-au inclus și shqiptarii, iar la macedoneni, și macedo-slavii.
În tabele, la „Altă etnie” au fost incluse toate grupurile etnice care au întrunit, fiecare în parte, sub 1000 de persoane (ceea ce reprezintă 0,01% din populația stabilă), respectiv ruteni (497 persoane), albanezi (408 persoane), carașoveni (203 persoane), găgăuzi (32 persoane), precum și persoanele cu altă etnie din Uniunea Europeană (3848 persoane), din celelalte țări ale Europei (2746 persoane) sau din afara Europei (10790 persoane).
Pentru copiii care nu știau să vorbească și pentru cei sub 14 ani s-au înregistrat etnia, limba maternă și religia declarate pentru ei de către părinți/întreținători; pentru persoanele surdo-mute sau persoanele bolnave-mintal s-au înregistrat, de asemenea, cele declarate pentru ele de către persoanele cu care conviețuiau. Pentru copiii instituționalizați, cărora nu li se cunoștea etnia, limba maternă și religia, înregistrarea s-a făcut conform declarației conducerii respective.”
„ROMÂNIA MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
ROMÂNIA INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
RECENSĂMÂMTUL POPULAȚIEI și LOCUINȚELOR 2011
MINUTA ședinței Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din data de 2.02.2012, ora 15.00, desfășurată la sediul Institutului Național de Statistică
I.Scopul întâlnirii
Analiză privind statdiul activităților de desfășurare a Recensământului Populației și al Locuințelor în anul 2011 și abordarea diseminării rezultatelor provizorii.
II.Ședința CCRPL a fost condusă de:
-dl. Gheorghe EMACU, Secretar de Stat, Vicepreședinte al CCRPL
III.Participanți:
-membrii Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor
-reprezentanții Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară
-reprezentanții Direcției pentru Evidența Populației și Administrarea Bazelor de Date
Lista completă a participanților este preznetată în Anexă.
IV.Temele dezbaterii:
1.Informare asupra stadiului actual privind organizarea și desfășurarea Recensământului Populației și Locuințelor
Prezentarea situației privind prelucrarea datelor înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor 2011.
2.Prezentarea proiectului de comunicat de presă privind rezultatelor provizorii ale RPL pentru transmiterea lui către mass-media și publicarea pe site-ul www.recensamantromania.ro
V.Concluzii și măsuri validate de CCRPL:
La punctul 1 de pe Ordinea de zi a fost prezentat stadiul actual al activităților RPL, astfel:
(…)
* modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne” - includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni (în urma solicitării Comunității Armâne din România ca grup etnic armân și limba armână să fie considerate distinct al recensământ și nu în rândul aromânilor asimilați etniei române, s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni, pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, s-a hotărât ca din cadrul națiunii Române să facă parte și comunitatea armână; nomenclatorul etniilor, limbii materne și a religiilor a fost aprobat în ordine de lucru de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și al Locuințelor în data de 08.09.2011 și a fost utilizat la colectarea datelor în perioada recensământului propriu-zis; se păstrează continuitatea seriilor de date de la recensămintele anterioare privind structura etnică).
Hotărârea CC RPL asupra acestui subiect va fi adusă la cunoștința tuturor Secretariatelor Tehnice Județene.
*
(...)
ANEXĂ
LISTA PARTICIPANȚILOR LA ȘEDINȚA COMISIEI CENTRALE PENTRY RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI AL LOCUINȚELOR DIN ROMÂNIA 2011 DIN DATA DE 02 FEBRUARIE 2012, ora 15.00
Institutul Național de Statistică – Sala „Dionisie Pop Marțian” (et. I)
Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor
Funcția în Comisia Centrală – Funcția în cadrul instituției – Prenume și Nume – Confirmare participare – Semnătura
Președinte – Ministrul administrației și internelor – Constantin Traian IGAȘ–
Vicepreședinți – Președintele Institutului Național de Statistică – Vergil VOINEAGU
- semnat
Vicepreședinți – Secretar de Stat în Ministerul Administrației și Internelor – Gheorghe EMACU - -
Vicepreședinți – Secretar de Stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului – Eugen Dicones CURTEANU – A participat consilier Bogdan SUDITU-
Vicepreședinți – Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor Publice – Gheorghe GHERGHINA – A participat dna Secretar gen. adj. Gherghina Florea
Vicepreședinți – Secretar de Stat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – Elvira Rodica ANDRONESCU – semnat
Secretar – Vicepreședinte la Institutul Național de Statistică – Beatrix GERED – semnat
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului – Iulia Adriana Oanea Badea – semnat
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Apărării Naționale – Mihail Vasile OZUNU – Au participat dl. general maior Tudor Munteanu și dl. col. Ion MIHĂLCESCU – semnat
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe – Anton Niculescu - Nu a participat nimeni
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Sănătății – Cristian Anton IRIMIE – A participat dl. Consilier Vasile NIMARĂ – semnat
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Justiției – Gabriel TĂNĂSESCU – A participat dl. Consilier Ilie CONSTANTIN - -
Membri – Secretar de Stat la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național – Vasile TIMIȘ – A participat dl. Director Mircea ANGELESCU - -
Membri – Secretar de Stat la Secretariatul General al Guvernului – Eugen GEORGESCU – semnat
Membri – Secretar de Stat la Departamentul de Relații Interetnice – Marko ATTILA – A participat dna Director cabinet Dalma Janosi - semnat
Membri – Reprezentantul președintelui Academiei Române – Vasile Ghețău –
Membri – Reprezentantul structurilor associative ale autorităților administrației publice locale – Emil DRĂGHICI – A participat dl. Secretar Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia Nicoale PANDEA
Membri – Președintele Agenției Naționale pentru Romi – Ilie DINCĂ – semnat”
Nr. 5206/VV/
Data 8.09.2011
APROBAT în ordine de lucru
1.Nomenclatorul de etnii și limbă maternă pentru RPL 2011
2.Instrumentarul Anchetei de Control RPL2011
Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor
Funcție în Comisia Centrală – Nume Prenume – Semnătura
(...)
Codificarea și centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la RPL 2011
(...)
Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne – NELM
Cod nivel 1 – Cod nivel 2 – Etnie – Limba Maternă
(...)
„GUVERNUL ROMÂNIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE
SECRETAR DE STAT
Către Institutul Național de Statistică
Domnului Prof. Univ. Dr. Vergil Voineagu
Președinte
Ca urmare a adresei Dvs. cu numărul 14619/28.09.2011, înregistrat la Departamentul pentru Relații Interetnice cu numărul 24/2541/AM/03.10.2011, vă transmitem anexat Memorandumul cu tema: propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității armânilor din România, aprobat prin ședința de guvern din data de 30 ianuarie 2008.
După cum rezultă din acest Memorandum, comunitatea armână este considerată parte a națiunii române, în consecință nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne.
Cu deosebită considerație
Attila MARKO
Secretar de Stat”
„2460
3.10.2007 (ștampilă)
GUVERNUL ROMÂNIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE
SECRETAR DE STAT
APROB
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
PRIM-MINISTRU (semnătură și ștampilă)
De la
Domnul Attila Marko
Secretar de stat
Departamentul pentru Relații Interetnice (semnătură și ștampilă)
Ministrul Afacerilor Externe (semnătură și ștampilă)
Ministrul Educației, Cercetării și Tineretului (semnătură și ștampilă)
Ministrul Culturii și Cultelor (semnătură și ștampilă)
Temă: Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România
În cadrul ședinței Guvernului din data de 17 august 2006 au fost dezbătute aspectele cuprinse în Nota privind unele probleme referitoare la comunitatea aromânilor din România, notă redactată ca urmare a solicitării asociației „Comunitatea Aromână din România” de recunoaștere ca minoritate etnică a comunității aromânilor din România.
Existența în rândul comunității aromânilor din România a unei fracțiuni – reprezentată de asociația menționată care solicită recunoașterea comunității aromânilor ca minoritate națională a determinat organizarea unei dezbateri între ministerele implicate. În rândul comunității aromânilor din România există asociații și fundații care au exprimat o părere contrară asociației „Comunitatea Aromână din România”, protestând cu argumente față de demersurile inițate de aceasta.
În urrma dezbaterilor din cadrul ședinței de Guvern s-a decis elaborarea de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Culturii și Cultelor, ai Ministerului Educației și Cercetării, precum și ai Departamentului de Relații Interetnice, a unui memorandum privind soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.
În acest sens a fost constituit un grup de lucru. Experții ministerelor menționate au prezentat opiniile acestora referitoare la statutul acestei comunități, precum și implicarea acestor instituții în acțiuni de susținere financiară a manifestărilor culturale organizate de asociații și fundații ale aromânilor din România.
Ca urmare a dezbaterilor din cadrul grupului de lucru și având în vedere argumentele de ordin legal prezentate în nota supusă dezbaterii Guvernului în ședința din 17 august 2006, ministerele implicate au căzut de acord că reprezentanții asociației „Comunitatea Aromână din România” nu au îndreptățirea de a obține statutul de minoritate națională pentru comunitatea aromânilor din România, și nu au adus argumente legale convingătoare în susținerea acestui demers.
În susținerea opiniei noastre aducem următoarele argumente de ordin științific:
Academia Română susține că „aromânii aparțin și ei românității și fac parte din trupul romanității orientale, ca și românii din spațiul dacic. Distanța și separarea lor, prin alte etnii, de trupul principal al românității a dus la formarea dialectului aromân, ca dialect al limbii române. (…)
Academia Română nu poate fi de acord cu recunoașterea unei ramuri ca minoritate națională.”
Conform specialiștilor în lingvistică de la Academia Română „Aromânii nord – și sud-dunăreni sunt români, cu specifică lor dialectal, folclor și etnografic. Așadar, nu există temei științific în baza căruia, pe teritoriul României, aromână să fie considerată limbă maternă și, prin urmare, populația care o vorbește să învețe acest dialect.”
Din punct de vedere cultural, această comunitate are dreptul să dorească să se exprime în dialectal moștenit de la înaintași, să conserve și să asigure păstrarea nealterată a elementelor de etnografie și folclor specifice. Cercetătorii specializați în istoria limbii și dialectologie nu acceptă caracterizarea aromânei ca limbă diferită de limba română, ci, în mod argumentat, o situează în cadrul dialectelor limbii române.
Domnul academician Marius Sala consider că aromâna este un dialect al limbii române și nu poate fi limbă diferită de română pentru vorbitorii de pe teritoriul României. Aromâna este un idiom, variantă a limbii române, dezvoltată în situație identică celorlalte limbi care sunt vorbite de către comunitățile etnice. Prin urmare, aromâna nu este un dialect al limbii române. Din perspectivă istorică, aromâni sunt considerați de lingviștii români ca fiind o ramură sudică a poporului român, despărțită de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populației migratoare.
Conform afirmațiilor făcute de specialiști în dialectologie, „Aromânii sunt români și vorbesc un dialect românesc.” (Hristu Cândroveanu)
În aceeași ordine de idei, Muzeul Național de Istorie a României, consider că „limba română și poporul roman s-au format în spațiul aflat la nord și la sud de Dunăre. (…) Aromânii sunt cei dintâi români amintiți în istorie, încă din vremea cronicarilor bizantini, în secolul al X lea. (…) Atât în sudul Peninsulei Balcanice cât și la nordul Dunării, în Dacia, s-au vorbit și se vorbesc și astăzi patru dialecte înfrățite: daco-român, la nordul și de-a lungul Dunării, de o parte și de alta a fluviului, apoi cel aromân, cel megleno-român și cel istro-român, dialectul aromân mai purtând denumirea de macedo-român.”
Ca urmare a argumentelor expuse, Muzeul Național de Istorie a României consider inoportună acordarea pentru comunitatea aromânilor din România a statutului de minoritate națională, „această comunitate fiind legată de populația românească prin istorie, limbă, cultură, tradiții și obiceiuri.”
Argumente de ordin legal:
Autoritățile române recunosc comunității aromânilor dreptul de a se exprima în dialectul moștenit, precum și de a-și păstra nealterate elementele culturale.
Orice persoană are libertatea de a-și declara identitatea așa cum o consideră. Este cunoscut faptul că persoanele care se declară „sași”, „șvabi”, „secui”, „maghiari”, „romi”, „țigani” aparțin de fapt comunităților germane, maghiară și romă. În mod similar, persoane care aparțin comunității aromânilor care solicită statutul de minoritate națională aparțin comunității românești.
În opinia organizațiilor aromânilor care se consideră români, un demers legislativ în sensul trecerii aromânilor în categoria minorităților naționale recunoscute în România ar fi profund ofensator pentru aceștia.
Articolul 3 din Convenția – cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995 recunoaște oircărei persoane care aparține unei minorități naționale, dreptul de a allege liber dacă să fie sau nu ca atare. Alegerea acestei opțiuni nu implică dreptul unui individ de a alege arbitrar să aparțină vreunei minorități naționale. „Alegerea subiectivă a individului este inseparabilă legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei.” (Raport explicativ la Convenția cadru)
Având în vedere argumentele expuse, considerăm că acordarea statutului de minoritate națională comunității aromânilor din România nu este posibilă.
Ministerele implicate propun următoarele măsuri:
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a venit în întâmpinare în întâmpinarea dorinței vorbitorilor dialectului aromân de a-l conserva, împreună cu elemente specifice de folclor și etnografie. Astfel, MEC a considerat că dialectul aromân se poate studia în școală în cadrul unui curs optional, pe baza unei programe. În consecință, MEC a aprobat realizarea unei programe de curs optional pentru elevii claselor II-XII/XIII care își exprimă această opțiune, predat de cadre didactice abilitate. Programa menționată a fost elaborată în cadrul unui grup de lucru alcătuit din profesori metodiști români și aromâni, inspector de specialitate, specialiști ai Consiliului Național pentru Curriculum, din cadrul Institutului de Științe ale Educației. Inițiativa MEC a fost refuzată de reprezentanții asociației „Comunitatea Aromână din România”.
Ministerul Culturii și Cultelor s-a implicat și se va implica direct prin instituțiile sale în păstrarea, conservarea, dezvoltarea și introducerea în circuitul național și European a valorilor și patrimoniului cultural armânesc, purtător al unei culture și tradiții distincte. Astfel, a sprijinit și avizat favorabil inițiativa Fundației „Mușeata Armână” din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, - Muzeul „Gheorghe Celea” – unde sunt expuse circa 1465 exponate ce ilustrează obiceiurile și meșteșugurile tradiționale ale aromânilor; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează anual, la sediul său, întâlnirea comunităților aromâne din întreg spațiul românesc și elaborează un repertoriu al colecțiilor de obiecte aparținând aromânilor aflate în patrimoniul propriu, ca rezultat al unor cercetări de teren și de arhivă laborioase; formațiile artistice de folclor aromân au fost prezente pe scenele festivalurilor interetnice, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor, precum PROETNICA de la Sighișoara, fiind primite în calitate de asociații etno-culturale.
Începînd din anul 2006, subvenționarea oricărei publicații culturale, deci și a revistelor „Armânimea” și „Deșteptarea Aromânilor” se va face prin Administrația Fondului Cultural Național. Totodată, editorii pot depune cerere de participare la Programul Național de Achiziție de Cărți și Abonamente la reviste, programul anual al Ministerului Culturii și Cultelor.
Ministerul Afacerilor Externe sprijină și va sprijini în continuare, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni comunitățile de origine română din diferite, printr care și pe cele ale aromânilor, ca fiind parte a diasporei românești.
MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR
Observațiile Ministerului Culturii și Cultelor la Memorandumul având ca temă „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”
„Ministerul Culturii și Cultelor s-a implicat și se va implica direct și prin instituțiile sale în păstrarea, conservarea, dezvoltarea și introducerea în circuitul national și European a valorilor și patrimoniului cultural armânesc, purtător al unei culturi și tradiții distincte. Astfel, a sprijinit și avizat favorabil inițiativa Fundației „Mușeata Armână” din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, privind înființarea muzeului aromânilor – Muzeul „Gheorghe Celea” – unde sunt expuse circa 1465 exponate ce ilustrează obicieurile și meșteșugurile tradiționale ale aromânilor; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează anual, la sediul său, întâlnirea comunităților aromâne din întreg spațiul românesc și elaborează un repertoriu al colecțiilor de obiecte aparținând aromânilor aflate în patrimoniu propriu, ca rezultat a unor cercetări de teren și de arhivă laborioase; formațiile artistice de folclor aromân au fost prezente pe scenele festivalurilor interetnice, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor, precum PROETNICA de la Sighișoara, fiind primate în calitate de asociații etno-culturale.
De asemenea, a acordat subvenții pentru aparația revistelor „Armânimea” și „Deșteptarea Aromânilor” a Fundației „Dimândarea părintească”.
Începând din anul 2006, subvenționarea oricărei publicații culturale, deci și a revistelor „Armânimea” și a „Deșteptarea Aromânilor” se va face prin Administrația Fondului Cultural Național. Totodată, editorii pot depune cerere de participare la Programul Național de Achiziție de Cărți și Abonamente la reviste, program anual al Ministerului Cultrii și Cultelor.””
„ROMÂNIA
INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
DIRECȚIA DE COMUNICARE
Nr. 36/25.08.2022
Către: Domnul Teja V. Marius Virgil
email: (…)
Referitor: Solicitare înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare - Compartimentul de Relații cu Publicul cu nr. 36/12.08.2022
Urmare solicitării dumneavoastră în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces, la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare, Compartimentul de Relații cu Publicul sub numărul 36/12.08.2022, vă transmitem atașat informațiile direcției de specialitate.
-Chestionarele completate în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011 nu sunt date publice. Prin urmare nu vă putem la dispoziție copii xerox după acestea. Mai mult, conform art. 16 alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1502/2009 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2011 (modificată și completată prin HG nr. 922/21.09.2011), ”După terminarea prelucrării și validării datelor, toate chestionarele care conțin date cu caracter personal sunt predate operatorilor economici specializați, în condiții care să asigure confidențialitatea datelor, pentru distrugere.”
-La 2 februarie 2012, în cadrul unei ședințe a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor, s-a discutat modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne” în care s-a decis ”includerea persoanelor care s-au declarat la Recensământ armâni la aromâni (... s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni, pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema „propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, aprobat în ședința de Guvern, s-a hotărât ca din cadrul națiunii Române să facă parte și comunitatea armână; nomenclatorul etniilor și limbilor materne și a religiilor a fost aprobat în ordine de lucru de către Comisia Centrală a Recensământului Populației și Locuințelor în data de 08.09.2011 și a fost utilizat la colectarea datelor din perioada recensământului propriu-zis; se păstrează continuitatea seriilor de date de la recensămintele anterioare privind structura etnică).”
-Pentru etnia „armână” nu a existat o modalitate de codificare distinctă, iar la prelucrarea datelor s-a pus în aplicare decizia din 2 februarie 2012 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor. Prin urmare, declarațiile la care faceți referire nu au putut fi codificate distinct în cadrul prelucrării datelor colectate la RPL2011.
Anexat vă trimitem și Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, aprobat de CCRPL2011 în data de 08.09.2011, precum și extras din Nota metodologică RPL 2011, documente care au stat la baza desfășurării RPL 2011 privind înregistrarea structurii etnice.
Mădălina Năvală
consilier superior”
„ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA II CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 30140/3/2022
SENTINȚA nr. 1691/30.03.2023
Tribunalul constituit din:
Președinte: Alexandru Cobîscan
Grefier: Elena Predușel
Pe rol se află soluționarea cererii de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL și pe pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, având ca obiect comunicare de informații de interes public (Legea Nr. 544/2001).
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamantul personal, având datele de identificare consemnate în caietul grefierului de ședință, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul constată procedura de citare legal îndeplinită.
În ceea ce privește excepția nulității cererii pentru lipsa semnăturii, invocată prin întâmpinare, instanța respinge excepția ca neîntemeiată, având în vedere că a fost aplicată semnătura de către reclamant.
În art. 248 alin. C. p. c., instanța unește cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, excepția prematurității și excepția tardivității.
La interpelarea instanței, legat de obiectul cererii, reclamantul, personal înveterează faptul că este o plângere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 544/2001.
Reclamantul, personal precizează faptul că a formulat plângere împotriva modului de soluționare a cererii din data de 18.04.2022.
Tribunalul ia act de precizarea formulată de reclamant.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța încuviințează proba cu înscrisuri, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă pentru justa soluționare a cauzei și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul atât cuvântul atât pe excepțiile invocate prin întâmpinare, cât și asupra fondului cauzei.
Reclamantul, personal înveterează faptul că INS nu i-a furnizat informațiile solicitate , respectiv numărul de cetățeni care la recensământul din 2011 s-au declarat „armâni”. În data de 15.04.2022 a trimis simultan cereri Direcțiilor județene de statistică cu populație armână și urma să compare răspunsurile și să trimită o cerere la INS. În mod surprinzător, în data de 26.04.2022 a primit un răspuns din partea Direcției de comunicații publice din cadrul INS, în sensul că, cererea sa a fost înregistrată și că va primi un răspuns, deși nu către aceștia a fost înaintată cererea sa. În data de 03.05.2022 a primit o adresă în care se menționa că răspunsul este doar pentru județele Ialomița și Constanța. În luna iulie a solicitat numărul de „aromâni” tot la Direcțiile județene, iar 3 județe i-au dat numărul de „aromâni” și celelalte 5 județe nu au trimis niciun răspuns. Ulterior a formulat o cerere către președintele INS pentru a-i oferi informațiile.
Se prezintă în ședință publică pârâtul, prin consilier juridic care depune delegație la dosar.
Reclamantul, personal înveterează faptul că a primit răspuns de la Ialomița, iar în adresă se vede clar că aceștia au primit cererea, au înregistrat-o, dar nu au trimis răspunsul, iar în textul răspunsului i-au trimis de faptul numărul de „armâni”, ceea ce solicitase la prima cerere. La data de 20.09.2022 Direcția Ialomița i-a trimis din nou un răspuns, fără să fi solicitat, prin care îi transmite că în 19 august, datele transmise au fost eronate, specificând că numărul de
„armâni” se găsesc la celelalte etnii.
Apărătorul pârâtului învederează faptul că susține excepțiile invocate, astfel cum au fost detaliate prin întâmpinare. Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată, având în vedere cadrul motivațional larg expus prin întâmpinare, dispozițiile legale în vigoare, precum și materialul probator.
Reclamantul, personal solicită obligarea pârâtului să-i ofere informațiile solicitate.
Tribunalul rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Asupra excepției tardivității, instanța reține următoarele:
În data de 18.04.2022 (dovezile de comunicare sunt la f. 45-52) reclamantul s-a adresat Direcțiilor de Statistică Brăila (f. 28), București (f. 30), Călărași (f. 32), Constanța (f. 34), Ialomița (f. 36), Ilfov (f. 38), Timiș (f. 40) și Tulcea (f. 42).
Conform art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, „În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”
Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 prevede că „Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor de documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximul 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.”
În ceea ce privește termenul de formulare a plângerii, instanța constată că termenul maxim obiectiv poate fi de 60 de zile de la data înregistrării cererii de informații de interes public, din care 30 de zile termen în care autoritatea poate să răspundă și alte 30 de zile de la împlinirii termenului de formulare a răspunsului autorității.
Cum în speță plângerea a fost depusă în 03.11.2022, respectiv după aproximativ 4 luni de la împlinirea termenului de 60 de zile, instanța constată că prezenta plângere a fost tardiv formulată.
Pe cale de consecință, având în vedere dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, instanța va admite excepția tardivității și va respinge plângerea ca fiind tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității.
Respinge plângerea formulată de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL cu domiciliul în Constanța, (...), județul Constanța în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ cu sediul în București, Bd. Libertății nr. 16, sector 5, ca tardiv formulată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul București.
Pronunțată azi, 30.03.2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.
Președinte
Alexandru Cobîscan
Grefier
Elena Predușel
Redactat: Alexandru Cobîscan
Număr de exemplare semnate: 2
Număr de exemplare comunicate: 2
Lucrat: 11.04.2022”
