Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică - dosarul 30138/3/2022
Cererea de chemare în judecată a INS din 3 noiembrie 2022
Întâmpinarea INS din 21 decembrie 2022
Răspunsul la Întâmpinarea INS din 29 martie 2023
https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001041728&id_inst=3
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2022/11/procesul-nationalitatea-armana-versus.html
Dosarul 30138/3/2022
Începând cu 31 august 2022 și până la 12 octombrie 2022, am trimis, pe email, către cele mai cunoscute ONG de apărare a drepturilor omului o cerere de „asistență juridică” pentru proces. Cu toate că nu am cerut „reprezentare în proces”, au răspuns puține organizații, refuzând pe diverse motive: nu au resurse, nu au expertiză, nu au scop juridic, nu se încadrează în domeniul lor de activitate, nu sunt din București. În schimb, s-au recomandat reciproc și mi-au sugerat să consult avocați. A refuzat chiar și un grup de avocați care pledează pro bono în cazurile de apărare a drepturilor omului.
Am fost la un avocat din Constanța, pe care îl cunoșteam, pentru a-l întreba cum trebuie să procedez ca să deschis un proces. A prelungit discuția timp de o oră pe chestiuni conexe și de context ale întrebării și a promis că va semna Petiția Naționalității Armăne, pe care am lansat-o la 1 august 2020 la adresa https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451 . Deoarece timpul trecea și nu a mai semnat-o, m-am gândit să nu-l mai implic într-o problemă existențială cum este rezistența Naționalității Armăne din Română la politica de asimilare a Statului Român.
Am redactat o cerere de chemare de judecată în care am integrat toate cele patru subiecte care vor forma ulterior dosarele 30136/3/2022, 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Întâmplător, am citit pe Facebook o știre de pe website-ul „România curată” (https://www.romaniacurata.ro/) și tot întâmplător am găsit, la rubrica „Instrumentele luptei anticorupție”, „Model de acțiune în caz de refuz pe legea 544”. Modelul era destinat cazurilor de achiziții publice, dar l-am adaptat situației. Oricum, am înțeles că trebuie să fac acțiuni separate pentru cele trei subiecte referitoare la Legea 544/2001: 30138/3/2022 (referitor la documentul în baza căruia INS mi-a schimbat declarația liber exprimată la „Etnie” și „Limbă Maternă” la recenzarea din ziua de 9 iulie 2022), 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Dar am făcut greșeala de a modifica finalul cererii de chemare în judecată fraza: „În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 22 din Legea 544/2001.” Am înlocuit art. 22 cu art. 6, care se referă dreptul cetățeanului de a solicita instituțiilor statului informații de interes public.
Deoarece INS este o instituție a Statului Român și mă judecam cu INS într-o instanță a Statului Român, INS avea toate șansele să-și mute procesele la București, dacă aș fi deschis acțiunile la Constanța. Pentru a nu prelungi inutil procesele, am depus la 3 noiembrie 2022 cele patru dosare la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, așa cum prevede Legea 544/2001. Acolo mi s-a precizat, așa cum bănuiam, că trebuia să mai aduc un exemplar pentru fiecare dosar. Și apoi am primit și citație în acest sens prin Poșta Română pentru unul din dosare. Pe 19 noiembrie 2022 am dus la Registratură și al doilea exemplar și când am ajuns acasă am găsit în cutia poștală o citație asemănătoare pentru un alt dosar. Ca urmare, am sunat la tribunal, iar centralista mi-a făcut legătura cu Registratura, care mi-a confirmat că din moment ce am adus al doilea exemplar, a doua citație și-a pierdut obiectul.
Întâmplător, am primit, prin Poșta Română, citațiile pentru termenul de judecată cuplate două câte două. Întâmplător, primele două citații, primite în ianuarie 2023, nu conțineau o cerere a instanței de a răspunde în scris la Întâmpinarea INS atașată la citație. Deoarece pe portalul tribunalului era trecut stadiul „fond”, am crezut că judecătorul nu mi-a cerut răspuns scris implicit pentru că nu a acceptat cererile din Întâmpinare. Ca urmare, când am primit celelalte două citații, la 2 februarie 2023, nu le-am mai deschis. Le-am deschis abia pe 27 martie 2023, luni, cu o zi înainte de a pleca la București pentru termenele din 29 martie 2023 (un dosar) și 30 martie 2023 (două dosare). Am constat că judecătorul din dosarul 30138/3/2022 îmi solicitase răspuns în scris la Întâmpinare în termen de 10 zile. Deși expirase termenul, am redactat totuși răspunsul și l-am depus marți dimineață, 28 martie 2023, când am ajuns la București. Modelul l-am găsit pe website-ul „Consultant avocat” la adresa https://consultantavocat.ro/model-raspuns-la-intampinarea-formulata-la-cererea-de-chemare-in-judecata/
La termenul de judecată din 13 aprilie 2023 al dosarului 30138/3/2022, instanța nu a făcut vreo remarcă despre întârzierea răspunsului scris. La invocarea excepției nulității cererii de chemare în judecată de către INS pentru că nu semnasem exemplarul trimis Institutului, am explicat că am adus al doilea exemplar separat și că uitasem să-l semnez în toate cele patru dosare. Am explicat judecătoarei că am întârziat cu depunerea dosarelor la 3 noiembrie 2022 deoarece am pierdut timp cu găsirea unui ONG pentru asistență juridică și nu am avut, implicit, „experiență procesuală”. Judecătoarea m-a întrebat: „Și acum aveți?” Am răspuns suspensiv: „După patru plângeri împotriva INS...”. Deoarece judecătoarea a admis excepția tardivității în introducerea acțiunii ridicată de INS, adică obiecția că am introdus acțiunea în instanță după termenul de 30 de zile prevăzut de Legea 544/2001, nu am mai uzat inutil de dreptul la recurs prevăzut în sentință. Pentru că dezbaterile ședinței de judecată sunt înregistrate pe calculator, la transcrierea în Sentință s-au făcut și greșeli. Ca exemplu, „Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea 554/2004 constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză ….”: Legea 554/2004 (contenciosul administrativ) nu are aliniate la art. 22, fiind de fapt vorba de Legea 544/2001 (informațiile de interes public), despre care este și vorba în dosar. De asemenea: „.. Direcția de Etnografie Generală care este condusă d-na Silvia Pisică.” De fapt, este vorba de Direcția Generală de Demografie și Statistică Socială a INS. Instanța a rămas în pronunțare, iar după amiază a postat pe portalul instanțelor soluția pe scurt, care mi-a fost expediată prin Poșta Română după 24 mai. De asemenea: „ Reclamantul, având cuvântul, arată faptul că a primit confirmarea de primire prin poștă că a fost primită cererea, nu i s-a răspuns și a depus reclamație în 30 zile.” Or, eu NU am depus reclamație și tocmai de aceea INS a obiectat cu excepția prematurității introducerii cererii de chemare în judecată.
Trebuie subliniat că în mod cu totul și cu totul întâmplător numele reclamantului din acest dosar a fost Marius Teja, deoarece adevăratul reclamant a fost Naționalitatea Armănă din România. De asemenea, în mod cu totul și cu totul întâmplător, numele pârâtului din acest dosar a fost Institutul Național de Statistică, deoarece adevăratul pârât a fost Statul Român, pentru că duce o politică de asimilare (românizare) a Națiunii Armăne non-statale încă din 1860, când a înființat la București Comitetul Macedo-Român, transformat în 1879 în Societatea de Cultură Macedo-Română, reînființată după 1989. De aceea, o sentință favorabilă reclamantului din acest proces ar fi însemnat începutul sfârșitului politicii de asimilare a Naționalității Române de către Statul Român.
Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Ședința de judecată se putea desfășura și în lipsa părților, dar a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de afirmare a Națiunii Armăne.
Cererea de chemare în
judecată a INS din 3 noiembrie 2022
DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI
Chem în judecată Institutul Național de Statistică, cu sediul în București, Sector 5, bulevardul Libertății numărul 16,
Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile pe care le-am solicitat prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 12 iulie 2022.
- fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații;
DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI
MOTIVELE ACȚIUNII SUNT
URMĂTOARELE:
Prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 12 iulie 2022 și cu confirmare de primire din 14 iulie 2022, am adresat pârâtului o cerere de informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, conținutul solicitării fiind următorul:
„Doamnei Silvia Pisică
Director al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică
Coordonator al Unității de Coordonare a Implementare a
Recensământului Populației 2021
Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de
naționalitate Armănă (Armână), posesor al cărții de identitate (...),
domiciliat în municipiul Constanța, (...), vă rog să-mi aprobați, în baza legii
544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
(conform art. 6, 9, 11, la adresa
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), eliberarea unei
copii xerox a unui document referitor la Recensământul Populației 2021.
Sâmbătă, 9 iulie 2022, la
ora 11, am primit azi vizita recenzorului Victor
Demintei. La rubricile „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân/Armăn” și
„Armână/Armănă”, deoarece eu nu sunt „Român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la
subcategoria „aromân”. Mi-a
răspuns că în chestionar nu există categoria „Armân/Armăn”. În consecință, a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că „m-a pus
deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon.
I-am explicat că
recenzorul-șef va trebui să raporteze coordonatorului pe municipiu, acesta
coordonatorului pe județ, acesta supervizorului, acesta headquarterului, acesta
șefului Unității Județene de Implementare a Recensământului, acesta Unității de
Coordonare a Implementării a Recensământului (UCIR) din cadrul Institutului
Național de Statistică, deoarece decizia depășește nivelul lor de competență.
Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost elaborat de Departamentul de
Relații Interetnice al guvernului în proporție de 99% , adică în privința
etniilor care sunt recunoscute de statul român ca minorități naționale, așa cum
rezultă din răspunsul DRI la cererea mea din 15.04.2022, iar restul de 1% de
INS.
Deoarece nu am primit
telefon, luni, 11 iulie 2022, la ora 14, am fost în audiență la doamna Monica
Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța a Implementare a Recensământului,
în calitatea dânsei de director al Direcției Județene Constanța de Statistică.
După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că persoanele care se declară la
Etnie ca „Armân/Armăn” sunt transferate la subcategoria „aromân” din cadrul
Etniei „Român”. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără
acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține UCIR,
condusă de doamna Silvia Pisică, în calitatea dânsei de director general al
Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din INS.
I-am menționat și doamnei
Constantin că îmi voi apăra în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei
declarații liber exprimate ca „Armăn/Armân” la Etnie și „Armână/Armănă” la
Limbă Maternă.
În cazul în care confirmați afirmația doamnei Constantin
referitoare la responsabilitatea UCIR pentru
modificarea declarațiilor persoanelor care s-au declarat la Etnie
„Armăn/Armân” la subcategoria „aromân” din Etnia „Român”, vă rog să-mi eliberați
o copie a documentului care stipulează această această decizie.
Așa cum i-am menționat și doamnei Constantin, îmi voi
apăra în instanță dreptul de a fi recenzat conform declarației liber exprimate
ca „Armân/Armăn” la Etnie și „Armân/Armăn” la Limbă Maternă.
Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele
despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al
Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe
blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web https://natiuneaarmana.blogspot.com/
Contact: mail - telefon -
Facebook Marius Teja
11.07.2022
Marius Teja”
Pârâtul nu a răspuns până la data de 3 noiembrie 2022 și nici nu a trimis pe email
înștiințare de înregistrare a cererii.
Precizez că, în textul
categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru Recenzarea
Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului Populației și
Locuințelor 2021, se subliniază cu litere majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE
LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIU NFEL DE CONSTRÂNGERE”.
Arăt că la înregistrarea datelor cetățenilor, Institutul
Național de Statistică, prin Unitatea
de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021, putea să modifice declarațiile liber exprimate ale cetățenilor care s-au
declarat „Armâni” incluzându-i la oricare altă Etnie din Nomenclatorul Etniilor
și Limbilor Materne, dacă dorea doar ca ei să dispară din rezultatele
Recensământului. Dar Institutul de Statistică, prin Unitatea de Coordonare a Implementării a
Recensământului 2021, le-a modificat declarația incluzându-i expres la
categoria „aromân” din Etnia „român”, care este Etnia majoritară în Statul
Național Român, conform articolului 1 din Constituția României. În consecință,
demersul Institutului Național de Statistică, ca instituție de stat, poate fi
încadrat la politică de asimilare.
Arăt că la 1 august 2020, am postat pe website-ul
„Petiție Online”, o „Petiție adresată Parlamentului României privind
recunoașterea Naționalității Armăne”. Dintre cei 261 de semnatari ai Petiției
înregistrați confirmați până la data de 16 octombrie 2022, peste 50 au nume de
familie românești, iar aproape 60 de semnatari cu nume de familie armănești au
evitat să-și expună numele public, aspect anticipat indirect în text.
Prezint, ca background informațional al problemei Națiunii Armăne non-statale, link-urile următoarelor texte redactate de mine în anii 2018-2022 și postate pe contul Facebook Marius Teja și pe website-ul „Sinopsis” (sinopsis.info.ro) și repostate pe blogul personal „Națiunea Armănă” (în paranteze website-uri care au preluat unele texte):
„Minoritatea armână din Balcani” - Sinopis” 25 februarie 2018
http://sinopsis.info.ro/2018/02/25/balcani-putin-despre-aromani/
„Trei
instituții armânești importante pentru viitorul identității naționale armânești” - Facebook Marius Teja 8 septembrie 2018
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/trei-institutii-armanesti-importante.html
„Despre politrucii de la SCMR sau „Ca să se
știe cine suntem și ce vrem” - Facebook Marius Teja 4 iunie 2019
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/despre-politrucii-de-la-scmr-sau-ca-sa.html
„Politruc la politruc trage sau Cine se aseamănă se
adună” - Facebook Marius 29 septembrie 2019
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/politruc-la-politruc-trage-sau-cine-se.html
„Din istoria armănilor” - Facebook Marius
Teja 4 aprilie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/din-istoria-armanilor.html
„Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei”
- Facebook Marius Teja 2 februarie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html
„Cuvinte cheie pentru Cele 4 Principii de bun simț ale
Armănamei” - Facebook Marius Teja 1 august 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cuvinte-cheie-pentru-cele-4-principii.html
(https://ioncoja.ro/cele-patru-principii-ale-aromanilor/)
(https://anonimus.ro/2021/03/cele-4-principii-de-bun-simt-ale-armanamei/)
„Petiție adresată Parlamentului României
privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Petiție Online” 1 august 2020
„Petiție adresată Parlamentului României
privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Ziua de Constanța” 3 august
2020
„Asimilarea Naționalității Armăne de către
statul român” - Facebook Marius Teja 8 noiembrie 2020
(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)
(https://anonimus.ro/2022/10/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)
„Naționalitatea
Armănă la Recensământul 2021” - „Sinopsis” 5 octombrie 2022
https://sinopsis.info.ro/2022/10/05/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/
(https://anonimus.ro/2022/10/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/)
„Armăni decedați în timpul deportării din
Bărăgan” - Facebook Marius Teja 8 aprilie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-decedati-in-timpul-deportarii.html
„Armăni din județul Tulcea în rezistența
anticomunistă” - Facebook Marius Teja 18 iunie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-tulcea-in-rezistenta.html
„Armăni din județul Constanța în rezistența
anticomunistă” - Facebook Marius Teja octombrie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-constanta-in.html
Pentru susținerea acțiunii, anexez, în copie :
Cerere expediată prin Poșta Română, la 12 iulie 2022,
doamnei Silvia Pisică, director general al
Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național
de Statistică și coordonator al Unității de Coordonare a Implementării a
Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică. (2 file)
Recipisa Oficiului Poștal 2 Constanța referitoare la
expedierea scrisorii din 12 iulie 2022 către Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului
2021 din Institutul Național de Statistică. (1 filă)
Confirmare de primire din partea Poștei Române din data
de 14 iulie 2022 a scrisorii expediate Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021 din
Institutul Național de Statistică. (1 filă)
Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) din
Chestionarul-Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021. (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română, la 15 aprilie 2022,
Secretarului de Stat al Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului
României, Lacziko Eniko. (1 filă)
Confirmare de primire din partea Poștei Române din data
de 18 apirlie 2022 a scrisorii expediate Departamentului de Relații Interetnice
al Guvernului României. (1 filă)
Email expediat la 27 aprilie 2022 de Cabinet DRI. (1
filă)
Răspunsul din 27 de aprilie 2022 al Secretarului de Stat
al Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României, Lacziko
Eniko. (4 file)
„Petiție adresată Parlamentului României privind
recunoașterea Naționalității Armăne” postată la 1 august 2020 pe website-ul
„Petiție Online”. (2 file față-verso)
Cele 261 de semnături înregistrate și confirmate pe
„Petiția adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității
Armăne” până la 16 octombrie 2020. (15 file față-verso)
În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 6 din Legea 544/2001.
Depun acțiunea (8 file) și anexele (29 file).
Data
3 noiembrie 2022
Nume și prenume
TEJA V. MARIUS VIRGIL
Semnătura
Întâmpinarea INS din 21 decembrie 2022
Institutul Național de
Statistică
Cabinetul Președintelui
Nr. 7182/TA/21.12.2022
Tribunalul București
Secția a II a Contencios
Administrativ și Fiscal
Dosarul nr. 30138/3/2022
Domnule președinte,
Subscrisul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, B-dul Libertății nr. 16, sector 5, e-mail: romstat@insse.ro, tel (+40) 021 3181824, fax (+40) 021 3181851, prin reprezentant legal, domnul Tudorel Andrei – Președinte INS, conform deciziei Primului Ministru nr. 290/2022, în calitate de pârât, în cauza ce formează obiectul dosarului 30138/3/2022, în contradictoriu cu reclamantul Teja V. Marius Virgil, domiciliat în municipiul Constanța, (…), posesor al cărții de identitate (…), date de contact (…) – Facebook Marius Teja, în termen legal, în conformitate cu dispozițiile art. 205-208 NCPC, formulează prezenta
ÎNTÂMPINARE
prin
care solicităm respingerea cererii de chemare în judecată formulată de
reclamant , ca prematur introdusă, ca tardiv formulate, iar pe fond ca
netemeinică și nelegală, pentru următoarele
CONSIDERENTE:
Prin
cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulate, reclamantul a solicitat
obligarea instituției noastre la:
-Comunicarea
în scris a informațiilor pe care le-a solicitat prin scrisoarea expediată prin
Poșta Română la 12 iulie 2022;
-Fixarea
unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații.
Pentru
ca instanța de judecată să beneficieze de o corectă viziune de ansamblu a
situației de fapt, în vederea pronunțării unei hotărâri echitabile, coroborat
cu prevederile art. 124 din Constituția României, potrivit căruia justiția se
înfăptuiește în numele legii, ea este unică, imparțială și egală pentru toți,
iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, facem următoarele
precizări:
1.Invocarea excepției prematurității introducerii acțiunii
Potrivit
art.21 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 544/2001 privind liberul access la
informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare: „(1)
Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții
publice pentru aplicarea prezentei legi constituie abatere și atrage
răspunderea disciplinară a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se
poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice
respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana
lezată.”
Aducem
la cunoștință instanței de judecată faptul că instituția noastră NU a fost
sesizată cu reclamație în accepțiunea Legii 544/2001, fapt care a determinat
imposibilitatea instituției noastre, de a lămuri soluționa/pretenția
reclamantului prin aplicarea echivocă a dispozițiilor sus-menționate.
Întrucât
reclamantul nu a respectat această dispoziție legală, desi cererea de chemare
în judecată a fost întemeiată pe prevederile legii sus-rubricate respectuos solicităm
instanței de judecată să admită prezenta excepție și să respingă acțiunea ca
premature introdusă.
2.Invocarea excepției tardivității introducerii cererii de chemare în judecată
În
conformitate cu art. 22 alin. (1) din același act normativ, „În cazul în
care o persoană se consider vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta
lege, acesta poate face plângere la secția de contencios administrativ a
tribunalului în a cărei rază domiciliază sau a cărei rază teritorială se află
sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de
30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”
Conform
cererii de chemare în judecată reclamantul pretinde că nu i-a fost comunicat
răspunsul la cererea de solicitare informații de interes public, expediată prin
Poșta Română la 12 iulie 2022, fără a preciza obiectul acesteia în condițiile
în care petentul a formulat și introdus
numeroase cereri înregistrate în cadrul instituției noastre, două dintre
acestea chiar în aceeași zi – cererea înregistrată la INS sub nr. 35/12.08.2022
și 36/12.08.2022.
Mai
mult, conform portalului instanțelor de judecată, în cee ace privește dosarul
nr. 30138/3/2022, supus prezentei judecăți, plângerea a fost introdusă în data
de 3 noiembrie 2022, astfel încât se poate constata fără putință de tăgadă
faptul că plângerea a fost introdusă în afara termenului prevăzut de lege.
Pentru aceste motive, vă rugăm să respingeți acțiunea
reclamantului ca fiind tardiv introdusă, ținând seama,
cum am mai precizat, și de faptul că motivația în drept a cererii de chemare în
judecată o constituie dispozițiile Legii 544/2001.
3.Invocarea excepției nulității cereri de chemare în judecată
Demn
de remarcat este și faptul potrivit căruia cererea de chemare în judecată nu
este semnată de reclamant.
În
conformitate cu prevederile art. 196 alin. 1 și alin 2 NCPC: „(1) Cererea de
chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz,
denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale
acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă.
Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile. (2) Cu toate acestea, lipsa
semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe.
Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va
trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind
înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este
prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată
nulitatea.”
Prin
urmare, învederăm instanței de judecată, ca în baza textelor de lege invocate să
constate nulitatea cererii de chemare în judecată, în cazul în care reclamantul
nu aduce la îndeplinire această obligație legală.
Pe fond:
Contrar
celor afirmate de reclamant în cererea de chemare în judecată, potrivit cărora
Institutul Național de Statistică ar fi elaborat în proporție de 1%
Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, menționăm că instituția noastră nu
avea această obligație legală. În acest sens stau dispozițiile art. 31 din OUG
nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și
locuințelor din România în anul 2021, cu modificările și completările
ulterioare: ”Departamentul de Relații Intertetnice, în colaborare cu grupurile
parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu
Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale,
are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne,
care este aprobat prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c).”
Așadar
obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne revenea
exclusiv instituțiilor prevăzute la art. 31 don OUG nr. 19/2020.
Potrivit prevederilor art. 3, lit. a) din HG nr.
143/2022
privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populațiilor și
locuințelor din România în anul 2021 se aprobă Nomenclatorul etniilor și
limbilor materne.
Menționăm că Nomenclatorul etniilor și limbilor
materne, aprobat prin HG 143/2022, a stat la baza desfășurării RPL2021 privind înregistrarea
structurii entice.
Precizăm că la etnie armân/armăn, la limba maternă
armână/armănă nu figurează în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne,
prevăzut în anexa nr. 2 a HG nr. 143/2022, document pe care îl atașăm prezentei.
Ținându-se
seama de Metodologia de recenzare și de prelucrare a datelor – Recensământul
populației și locuințelor runda 2021, aprobată prin Hotărârea nr. 7 din 05 mai
2022 de Comisia Centrală pentru Recensământul populației și locuințelor 2021,
pe care o atașăm prezentei, la Caracteristici etno-culturale se prevede în mod
expres că se vor completa caracteristicile etno-culturale (etnia, limba maternă
și religia) întocmai cum le declară persoana recenzată. Recenzorul nu trebuie,
în niciun moment și în nici un fel, să influențeze răspunsul respondentului sau
să-i ceară să declare o anumită etnie, limbă maternă sau religie.
Prin
urmare, se respect dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și declara
liber și după propria opinie, fără niciun fel de convingere aceste
caracteristici etno-culturale.
Având
în vedere cadrul motivațional amplu expus, coroborat cu dispozițiile legale în
vigoare în materie incidente în cauza dedusă judecății, respectuos vă solicităm
respingerea cererii de chemare în judecată formulate de reclamant, ca prematur
introdusă, ca tardiv formulate, ca netemeinică și nelegală.
Probe:
înscrisuri, dar înțelegem să ne prevalăm și de dispozițiile art. 254 alin. (2)
din Noul Cod de Procedură Civilă.
ÎN DREPT, ne întemeiem
susținerile pe dispozițiile art. 205-208 Cod Procedură Civilă cât și pe
dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes
public.
În
conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. (3) Cod proc. civ. solicităm judecarea
cauzei și în lipsa noastră de la dezbateri.
Învederăm
și faptul că instituția noastră este o instituție ce administrează venituri
publice, motiv pentru care, în temeiul art. 30 din OUG nr. 80/2013 privind
taxele de timbre, considerăm că este scutită de plata taxei de timbru.
Anexăm
la prezenta material documentar: Hotărârea nr. 7 din 05 mai 2022 a Comisiei
Centrale pentru Recensământul Populației și locuințelor 2021 și extras din
Metodologia de recenzare și prelucrare a datelor – Recensământul populației și
locuințelor runda 2021, HG 143/2022 – anexa 2 Nomenclatorul etniilor și
limbilor materne.
Prezenta
întâmpinare a fost întocmită în 3 exemplare, din care două urmează să fie
comunicate instanței.
Cu
deosebit respect
PREȘEDINTE
Tudorel
Andrei
Șef
Serviciu Juridic și Contencios
Mitrea
Laurențiu Nacian
i/r
Consilier juridic
Florin
Mihalcea”
Răspunsul la Întâmpinarea INS din 29 martie 2023
Sediul materiei
Art. 201 alin. (2) C. proc. civ.
Art. 148-151 C. proc. civ.
Tribunalul București
Secția II Contencios Administrativ-Fiscal
Dosar nr. 30138/3/2022
Domnule Președinte
Subsemnatul Teja V. Marius Virgil, personal, în calitatea
de reclamant în dosarul 30138/3/2022
în contradictoriu cu pârâta Institutul Național de
Statistică cu sediul în București, B-dul Libertății nr. 16, sector 5, prin
reprezentant legal, Președinte Tudorel Andrei, formulez
RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINARE
prin care solicit instanței să respingă excepții
procesuale (de procedură și de fond) invocate de pârât prin întâmpinare și
apărările pe fondul cauzei invocate de acesta, ca neîntemeiate
În fapt, arăt că excepțiile
invocate de pârât sunt neîntemeiate pe următoarele motive:
În primul rând și în primul rând contradicția flagrantă
în termeni „(...) ca prematur introdusă, ca tardiv formulată”.
1. Invocarea excepției prematurității introducerii acțiunii
Potrivit art. 21 alin. 1
din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes
public: „Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități
ori instituții publice pentru aplicare prevederilor prezentei legi constituie abatere
și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat”.
Pârâta susține că lipsa unei reclamații a mea în termen
de 30 de zile „a determinat imposibilitatea instituției noastre de a
lămuri/soluționa pretenția reclamantului”. Chiar dacă nu am depus reclamație în
termen de 30 de zile, cererea mea adresată instanței la 3 noiembrie 2022 îl
informa pe președintele INS că doamna Silvia Pisică, un funcționar de rang
înalt din Institut, a refuzat aplicarea legii 544/2021 privind o activitate de
maximă importanță pentru INS cum a fost Recensământul 2021.
În loc să declanșeze o investigație asupra cazului și
să-mi trimită informațiile solicitate la 12 iulie 2022 pentru a închide
onorabil dosarul, la 21 decembrie 2022 președintele INS și-a acoperit
subordonatul cerând respingerea cererii mele judiciare, fără să anunțe măcar
intenția de a acționa în cadrul instituției pe care o conduce, având în vedere
că nici la 28 martie 2023 nu am primit răspuns de la doamna Silvia Pisică.
2.Invocarea excepției tardivității introducerii cererii de chemare în judecată
Mai mult, pârâta pretinde contrar adevărului că nu am
precizat obiectul solicitării din 12 iulie 2022.
Reiau aici din nou obiectul concret al solicitării mele
adresate doamnei Silvia Pisică la 12 iulie 2022, scrisoare inclusă în întregime
în cererea adresată instanței la 3 noiembrie 2022: „După ce i-am prezentat problema, [Monica Constantin, DJS Constanța] mi-a răspuns că persoanele care se declară la
Etnie ca „Armân/Armăn” sunt transferate la subcategoria „aromân” din cadrul
Etniei „Român”. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără
acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține UCIR,
condusă de doamna Silvia Pisică, în calitatea dânsei de director general al
Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din INS.(...)
În cazul în care confirmați afirmația doamnei Constantin
referitoare la responsabilitatea UCIR pentru
modificarea declarațiilor persoanelor care s-au declarat la Etnie
„Armăn/Armân” la subcategoria „aromân” din Etnia „Român”, vă rog să-mi
eliberați o copie a documentului care stipulează această această decizie.”
3.Invocarea excepției nulității cererii de chemare în judecată
Art. 196 alin. 2 CPC atestă: „Cu toate acestea, lipsa
semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe.
Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va
trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind
înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este
prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată
nulitatea.”
De asemenea, susținem că apărările invocate de pârât la fondul cauzei sunt în mod similar neîntemeiate pe următoarele motive bazate pe două paragrafe foarte explicite din răspunsul doamnei Lacziko Eniko Katalin, Secretar de Stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, din 27 aprilie 2022 la cererea mea din 15 aprilie 2022, document inclus în dosar:
1.
„(...) Cu respectarea reglementărilor legale în vigoare,
Departamentul pentru Relații Interetnice a consultat organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților membre ale Consiliului Minorităților Naționale și, în
colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale și cu Institutul
pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și, la solicitarea INS, a
propus Nomenclatorul etniilor și limbilor materne pentru minoritățile
naționale recunoscute în România (albaneză, armeană, bulgară, cehă, croată,
elenă, evreiască, germană, italiană, macedoneană, maghiară, poloneză,
rusă-lipoveană, romă, ruteană, sârbă, slovacă, tătară, turcă, ucraineană).
Anexăm, în copie, propunerea de NELM înaintată de instituția noastră
Institutului Național de Statistică. Subliniem faptul că etniile și limbile în
proiectul de nomenclator comunicat de instituția noastră Institutului Național
de Statistică au fost numai cele ce aparțin celor 20 de minorități naționale
recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând competența legală de
a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi materne ce nu intră sub
incidența atribuțiilor sale. (...) ” Sublinierile boldate din text aparțin
DRI.
2.
„(...) Conform prevederilor legale, forma și conținutul
instrumentarului recensământul și clasificările și nomenclatoarele utile
recensământului elaborate de alte instituții au fost supuse aprobării prin
hotărâre a Guvernului, la inițiativa Institutului Național de Statistică
și a Secretariatului General al Guvernului. Aceasta s-a concretizat prin
publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Guvernului nr. 143/2022
privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populației
și locuințelor din România și a
Anexelor 1-4 la HG 143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului
recensământului populației și
locuințelor din România.” Sublinierile italice aparțin DRI, iar
sublinierile liniate îmi aparțin. Precizez că textul HG 143/2022, furnizat
involuntar de INS în anexe, este semnat și de președintele INS, Tudorel Andrei.
Dacă aceste pasaje din răspunsul DRI privind autorii NELM
nu sunt suficient de clare, atunci va fi necesar ca instanța s-o audieze pe
doamna Lacziko, pentru a înțelege astfel și mai bine de ce INS evită prezența
la proces.
Pârâta pretinde că contrar adevărului că „se respectă
dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și declara liber și după propria
opinie, fără nici un fel de constrângere aceste caracteristici etnoculturale”.
Cazul meu, ca subiect al acestui dosar, este o dovadă a modificării în
înregistrare a declarației liber exprimate conform celebrului dicton al lui
Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”.
În drept, întemeiez cererea
pe dispozițiile art. 201 alin. (2) C. proc. civ.
Depun prezentul răspuns într-un exemplar.
29 martie 2023
Semnătura
Teja Marius”
Cerere, în baza
Legii 544/2001, adresată DRI la 15 aprilie 2022
„Doamnă Lacziko Eniko Katalin,
Secretar de Stat al Departamentului de Relații Intertnice
Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de
naționalitate Armănă (Armână), posesor al cărții de identitate KZ 205156,
domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei nr. 12, bl. L 111, ap. 48, cu
adresa email mariusteja@yahoo.com, vă rog să-mi aprobați, în baza legii 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), eliberarea unor
copii xerox ale documentelor pe baza cărora au fost elaborate nomenclatorul
etniilor și nomenclatorul limbilor materne pentru recensămintele din 2011 și
2021, așa cum apar la adresa web https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/251336
Precizez că mă interesează în special datele privind, la nomenclatorul etniilor, codul 1 - 1000 Român cu codurile 2 - 1001 Român, 1002 Aromân, 1003 Cic, 1004 Istroromân, 1005 Macedoromân, 1006 Meglenoromân, 1007 Vlah, și, respectiv, la nomenclatorul limbilor materne, codul 1 - 1000 limba Română, codurile 2 - 1001 Română, 1002 dialectul aromân/macedoromân, 1003 dialectul Istroromân, 1006 dialectul meglenoromân, 1007 subdialectul bănățean.
De asemenea, mă interesează în particular datele despre, la nomenclatorul etniilor, codul 1 - 2800 Rutean, codul 1 - 1700 Tătar, codul 2 - 3201 Ceangău și codul 2 - 3203 Găgăuz, și respectiv, la nomenclatorul limbilor materne, codul 1 - 2800 Ruteană, codul 1 - 1700 Tătară, și codul 2 - 3203 Găgăuză.
Menționez că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web natiuneaarmana.blogspot.com
Arăt că informația referitoare la DRI este cuprinsă în știrea „De ce pare că aromânii ar fi o altă etnie decât cea română în formularul de Recensământ 2022 ”, postată de Radu Morariu pe website „R3media” la data de 15.03.2022 ora 14,42: „Conform informațiilor obținute de R3media, decizia privind nomenclatorul etniilor a fost luată de Departamentul de Relații Interetnice din cadrul Guvernului, nu de Institutul Național de Statistică (INS)”, la link https://r3media.ro/update-de-ce-pare-ca-aromanii-ar-fi-o-alta-etnie-decat-cea-romana-in-formularul-de-recensamant-2022/
15.04.2022
Marius Teja”
Adresa de răspuns DRI 24/Nr. 395/EL din 27 aprilie 2022
„DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE
Stimate domnule Teja V. Marius Virgil
Referitor la adresa dumneavoastră trimisă Departamentului pentru Relații Interetnice, înregistrată al sediul instituției cu nr. 24/935/EL din 18 aprilie 2022, și prin care solicitați transmiterea unor informații în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă comunicăm următoarele:
Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului
populației și locuințelor în anul 2021, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 178/2020, prevede la art. 31 că
Departamentul pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile
parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu
Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația
elaborării Nomenclatorului Etniilor și Limbilor Materne. Conform prevederilor
legale în vigoare, forma și conținutul instrumentarului recensământului și
clasificările și nomenclatoarele utile recensământului elaborate de alte instituții
au fost supuse aprobării prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Institutului
Național de Statistică și a Secretariatului General al Guvernului. Aceasta s-a
concretizat prin publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii Guvernului nr. 143/2022
privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populației și
locuințelor din România în anul 2021 și a Anexelor nr. 1-4 la HG nr.
143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului recensământului
populației și locuințelor din România în anul 2021.
Cu respectarea
reglementărilor legale în vigoare, Departamentul pentru Relații Interetnice a
consultat organizațiile cetățenilor aparținând minorităților membre ale
Consiliului Minorităților Naționale și, în colaborare cu grupurile parlamentare
ale minorităților naționale și cu Institutul pentru Studierea Problemelor
Minorităților Naționale și, la solicitarea INS, a propus Nomenclatorul etniilor
și limbilor materne pentru minoritățile naționale recunoscute în România (albaneză,
armeană, bulgară, cehă, croată, elenă, evreiască, germană, italiană,
macedoneană, maghiară, poloneză, rusă-lipoveană, romă, ruteană, sârbă, slovacă,
tătară, turcă, ucraineană). Anexăm, în copie, propunerea de NELM înaintată de
instituția noastră Institutului Național de Statistică.
Subliniem faptul că
etniile și limbile în proiectul de nomenclator comunicat de instituția noastră
Institutului Național de Statistică au fost numai cele ce aparțin celor 20
de minorități naționale recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând
competența legală de a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi
materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale. Astfel, etniile și limbile
materne cuprinse în proiectul DRI s-au bazat pe datele comunicate de organizațiile
cetățenilor aparținând minorităților naționale din România membre ale
Consiliului Minorităților Naționale și au fost stabilite în colaborare cu
grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și
cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, pe baza
observațiilor și propunerilor acestora.
Departamentul pentru
Relații Interetnice a atras atenția actorilor implicați, atât la momentul adoptării
OG nr. 19/2020, cât și pe parcursul dialogul interinstituțional pentru
adoptarea NELM, asupra faptului că Departamentul nu are competența legală de a
se pronunța la etnii și limbi materne care nu intră în domeniul de activitate
al instituției noastre.
Având în vedere cele
expuse mai sus, vă recomandăm, ca pentru lămurirea celorlalte aspecte menționate
în solicitarea dumneavoastră să vă adresați și Institutului Național de
Statistică, Academiei Române și Ministerului Afacerilor Externe.
Cu deosebită considerație,
LACZIKO Eniko Katalin
Secretar de stat
NOMENCLATORUL ETNIILOR
ȘI LIMBILOR MATERNE
ETNIE – LIMBĂ MATERNĂ
Maghiar – Maghiară
Maghiar – Maghiară
Secui –
Rom – Romani
Rom – Romani
Argintar
Băieș
Bidinar
Boldean
Căldărar
Fierar
Gabor
Geambaș
Lăutar
Rudar
Spoitor
Ursar
Vătraș
German – Germană
German – Germană
Landler
Neamț
Sas – Săsească
Șvab – Șvăbească
Țiptăr
Ucrainean – Ucraineană
Ucrainean - Ucraineană
Hahol
– Ucrianeană
Huțul
– Ucraineană
Huțan
– Ucraineană
Cazac
zaporojean – Ucraineană
Sârb – Sârbă
Sârb
– Sârbă
Turc – Turcă
Turc
– Turcă
Tătar – Tătară
Tătar
– Tătar
Slovac – Slovacă
Slovac
– Slovacă
Evreu
– Idiș
-Ebraică
(ivrit)
Rus
Lipovean – Rusă
Rus
Lipovean – Rusă
Rus
– Rusă
Lipovean
– Rusă
Rus
starover – Rusă
Bulgar – Bulgară
Bulgar
- Bulgară
Ceh – Cehă
Ceh
– Cehă
Croat – Croată
Carașovean
– Carașoveană
Grec - Greacă
Grec
– Greacă
Elen
– Elenă
Cipriot
grec – Greacă
Polonez – Polonă
Polonez
– Polonă
Armean – Armeană
Armean
– Armeană
Rutean – Ruteană
Rutean – Ruteană
Rusin – Rusină
Italian – Italiană
Italian – Italiană
Albanez – Albaneză
Shiqptar
Macedonean – Macedoneană”
Sentința Civilă 2025/2023 din 13 aprilie 2023
„Dosar nr. 30138/3/2022
România
Tribunalul
București
Secția
II – Contencios Administrativ și Fiscal
Sentința
Civilă nr. 2025
Ședința
Publică din data de 13.04.2023
Tribunalul
constituit din:
Președinte:
FLAVIA CRISTINA MĂRICUȚOIU
Grefier:
ELENA GEORGIANA BÎRCĂ
Pe
rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de
reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL
NAȚIONAL DE STATISTICĂ, având ca obiect comunicare informații de interes public
(Legea nr. 544/2001).
La
apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamantul personal,
legitimate cu C. I., și pârâtul reprezentat de consilier care depune delegație
la dosar.
Procedura
de citare este legal îndeplinită.
S-a
făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul reclamantul
a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, răspuns la întâmpinare,
într-un exemplar, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Tribunalul
acordă cuvântul cu privire la competență.
Atât
reclamantul cât și reprezentantul pârâtului, având cuvântul pe rând, apreciază
că această instanță este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (1)
din Legea 554/2004 constată că este competent general, material și teritorial să
soluționeze prezenta cauză, după care,
Verificând
actele dosarului, Tribunalul constată că pârâtul a invocate, prin întâmpinarea
formulate, excepția lipsei de semnătură, excepția prematurității și excepția
tardivității.
Pârâtul,
prin consilier juridic, având cuvântul cu privire la excepția nulității cererii
de chemare în judecată, solicit a se constata nulitatea cererii în măsura în
care reclamantul nu a dus la îndeplinire a această obligație legală întrucât
exemplarul cererii de chemare în judecată care i-a fost comunicat nu este
semnat.
Tribunalul
solicit precizări reclamantului cu privire la semnătura aplicată pe cererea de chemare
în judecată aflată la fila 12 din dosarul cauzei.
Reclamantul
arată faptul că aceea este semnătura sa. Totodată, învederează faptul că a
depus 4 plângeri și când a depus exemplarele i s-a spus că trebuie să mai aducă
încă un exemplar și când le-a depus pe celelalte 4 nu le-a mai semnat.
La
interpelarea instanței dacă înțelege să mențină excepția lipsei de semnătură,
reprezentantul pârâtului arată faptul că în situația în care se constată
existența semnăturii înțelege să renunțe la această excepție invocată.
Tribunalul,
verificând actele dosarului, constată faptul că la fila 12 din dosar se află
depusă cererea de chemare în judecată semnată de reclamant.
Tribunalul ia act de faptul că pârâtul, prin consilier
juridic, înțelege să renunțe a mai invoca excepția lipsei de semnătură și
acordă cuvântul cu privire la excepția prematurității.
Reprezentantul
pârâtului, având cuvântul, solicit a se constata că deși cererea de chemare în
judecată a reclamantului a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public instituția pârâtă nu a
fost sesizată cu o reclamație în accepțiunea acestui act normativ cu o
reclamație în accepțiunea acestui act normative fapt care a determinat
imposibilitatea pârâtului de a lămuri sau de a soluționa pretenția
reclamantului prin aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. 1 și 2 din actul
normativ menționat. Pentru aceste considerente solicit a se considera
prematuritatea introducerii acțiunii prin neîndeplinirea dispozițiilor legale
reglementate de Legea nr. 544/2001 și că nu a fost vorba de un refuz al vreunui
angajat pentru ca împotriva acestuia să se poată depună reclamația la
conducătorul autorității sau instituției.
Reclamantul,
având cuvântul, arată faptul că a primit confirmarea de primire prin poștă că a
fost primită cererea, nu i s-a răspuns și a depus reclamație în 30 zile.
Tribunalul, după eliberare, respinge ca nefondată excepția
prematurității introducerii acțiune față de motivele invocate în susținerea
acesteia apreciind că depunerea reclamației administrative la care face referire
pârâtul nu este o condiție prealabilă pentru formularea la instanța de
contencios administrativ.
În ceea ce privește excepția tardivității, Tribunalul
având nevoie de verificarea de înscrisuri, respectiv de administrarea de probe
pentru soluționarea acestei excepții, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. 4
CPC, dispune unirea acestei excepții cu administrarea probelor necesare parțial
cercetării judecătorești, după care,
Tribunalul acordă cuvântul cu privire la probe.
Reclamantul
și reprezentantul pârâtului solicit proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 258
coroborat cu art. 255 CPC, încuviințează pentru ambele părți proba cu
înscrisurile depuse la dosarul cauzei atât pentru soluționarea excepției
tardivității invocate de pârât și unită cu administrarea probelor necesare
parțial cercetării judecătorești închisă și acordă cuvântul cu privire la
excepția tardivității invocate de pârât și cu privire la fondul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de soluționat sau probe de
administrat. Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 244 CPC, declară
cercetarea judecătorească închisă și acordă cu privire la excepția tardivității
invocate de pârât și cu privire la fondul cauzei.
Pârâtul, prin consiler juridic, având
cuvântul cu privire la excepția tardivității, solicit a se constata faptul că
reclamantul prin cererea de chemare în judecată a pretins faptul că nu i-a fost
comunicat un răspuns la o altă cerere de solicitare a unor informații de
interes public, cerere expediată prin poșta română la data de 13.06.2022 fără a
preciza obiectul acesteia. În conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. 1 din
Legea 544/2001 solicită a se constata faptul că plângerea la care face referire
articolul menționat se face în termen de 30 zile.
De
asemenea, solicită a se constata faptul că în conformitate cu mențiunile
cuprinse pe portalul instanței de judecată în ceea ce privește prezentul dosar
plângerea a fost introdusă la data de 03.11.2022 astfel încât se poate constata
faptul că plângerea a fost introdusă în afara termenului prevăzut de lege.
Pentru
motivele expuse, solicită respingerea acțiunea reclamantului ca tardiv
introdusă.
Reclamantul, având cuvântul, arată
faptul că s-a menținut că nu a indicat în cerere obiectul cererii, dar în
ultimele paragrafe a solicitat a se elibera copie a documentului care
stipulează această decizie, astfel că a menționat ceea ce solicit. În legătură
cu excepția tardivității, învederează faptul că a pierdut o lună de zile
trimițând e-mailuri la cele mai importante ONG-uri din țară care nu i-au
răspuns, iar cele care i-au răspuns au refuzat să-i acorde asistență juridică.
Pe
fond, menționează faptul că în ziua recensământului a venit recenzorul, iar el
i-a spus că se declară armân și nu român. Acesta i-a spus că în nomenclator nu
există etnia armân și că va comunica șefului său. Acest lucru s-a întâmplat
sâmbătă. Având în vedere că până luni la ora 12 nu a primit niciun telefon s-a
dus la Direcția de Statistică Județeană în audiență la d-na Monica Constantin
căreia i-a explicat problema și aceasta i-a spus că cei care se declară armâni
sunt trecuți la subcategoria aromâni de la armâni și când a întrebat cine este
decidentul i-a spus că Direcția de Etnografie Generală care este condusă d-na
Silvia Pisică.
A
formulat cerere către d-na Silvia Pisică pentru a-i comunica decizia în baza
căreia s-a hotărât ca armânii să fie trecuți la subcategoria aromâni.
Reprezentantul pârâtului, având cuvântul,
precizează că în mod contrar celor afirmate de reclamant prin cererea de
chemare în judecată, potrivit cărora instituția pârâtă ar fi elaborat în
proporție de 1% nomenclatorul etniilor și limbilor materne, pârîtul nu are această
obligație legală.
Raportat
la dispozițiile legale interactive reglementate de art. 31 din OUG nr. 19/2020
privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor
în anul 2021 Departamentul pentru relații interetnice în colaborare cu
grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și
cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale are
obligația elaborării nomenclatorului etniilor și limbilor materne care este
aprobat prin HG prevăzută la art. 29. Solicită a se constata faptul că în
conformitate cu HG nr. 143/2022 privind forma și conținutul instrumentat de
recensământul populației din România în anul 2021 se aprobă acel nomenclator al
etniilor și al limbilor materne.
Menționează
faptul că în acel nomenclator la etnie aromân sau armân la limba maternă nu
figurează nomenclator etniilor și al limbilor materne prevăzut în anexa 2,
document pe care l-a depus la dosar. De asemenea, învederează faptul că acest
nomenclator aprobat prin HG nr. 143/2022 a stat la baza desfășurării în anul
2021 privind înregistrarea structurii etnice.
Pentru
motivele expuse solicită respingerea acțiunii formulate ca nefondată.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 394 alin.
(1) CPC, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a II a de
Contencios Administrativ și Fiscal în data de 03.11.2022, sub nr. 30138/3/2022,
reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL a solicitat obligarea pârâtului INSTITUTULUI
NAȚIONAL DE STATISTICĂ să comunice în scris informațiile pe care le-a solicitat
prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 12.07.2022 și fixarea unui
termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații.
În
motivare, reclamantul a arătat că prin scrisoarea din 12.07.2022, a cărei
primire a fost confirmată în data de 14.07.2022, a solicitat pârâtului o
cerere de informații în baza Legii 544/2001, prin care i-a solicitat eliberarea
unei copii xerox a unui document referitor la Recensământul Populației 2021.
Reclamantul
a susținut că în data de 09.07.2022 a primit vizita unui recenzent, iar la
rubricile „etnie” și „limbă maternă” a declarant „Armân/Armăn” și „Armână/Armănă”,
deoarece el nu este român și nu poate fi înregistrat la subcategoria „aromân”,
iar recenzorul i-a spus că în chestionar nu există categoria „Armân/Armăn”. În
consecință, a sunat recenzorul-șef, care nu i-a răspuns, și i-a spus că „l-a
pus deoparte”, solicitându-i numărul de telefon.
Deoarece
nu a primit telefon, a mers în audiență în data de 11.07.2022, la ora 14, la
coordonatorul Unității Județene Constanța de implementare a recensământului,
doamna Monica Constantin, în calitatea sa director al Direcției Județene de
Statistică Constanța și, după ce i-a prezentat problema, doamna Constantin i-a
spus că persoanele care se declară la etnie ca fiind „Armăn/Armân” sunt
transferate la subcategoria „aromân” din cadrul etniei „român”.
La
întrebarea reclamantului privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul
persoanelor în cauză, doamna Constantin i-a răspuns că responsabilitate
aparține UCIR, condusă de doamna Silvia Pisică, în calitatea dânsei de director
general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din INS.
Susține
reclamantul că a menționat doamnei Constantin că își va apăra în instanță
dreptul său de a fi recenzat conform declarației liber exprimate ca
„Armân/Armăn”, iar în cazul în care pârâtul confirm afirmația doamnei
Constantin privind responsabilitatea UCIR pentru modificarea declarațiilor
persoanelor care s-au declarant la etnie „Armân/Armăn” la subcategoria „aromân”
din etnia „român”, să-i elibereze o copie de pe documentul care stipulează această
decizie.
În
drept, reclamantul a invocat prevederile art. 6 din Legea nr. 544/2001.
În
probațiune, a solicitat proba cu înscrisurile atașate cererii.
La
data de 23.12.2022, pârâtul a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția
prematurității, excepția tardivității și excepția nulității
cererii, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Referitor
la excepția prematurității, a invocat prevederile art. 21 alin. 1 și 2
din Legea 544/2001 și a susținut că reclamantul nu a formulat o reclamație
conform art. 21 alin. 2 din Legea nr. 544/2001, fapt ce a determinat
imposibilitatea pârâtului de a lămuri/soluționa pretenția reclamantului prin
aplicarea echivocă a dispozițiilor sus menționate.
În
ceea ce privește excepția tardivității, pârâtul a invocat prevederile art. 22
alin. (1) din Legea nr. 544/2001 și a arătat că reclamantul pretinde că nu i-au
fost comunicate informațiile solicitate prin cererea de solicitare de
informații de interes public, expediată prin Poșta Română la 12.07.2022, fără a
preciza obiectul acesteia, în condițiile în care a formulat și introdus
numeroase cereri înregistrate la instituția pârâtă, două dintre ele în aceeași
zi – cererea înregistrată cu nr. 35/12.08.2022 și cea cu 36/12.08.2022.
Mai
mult, conform portalului instanțelor de judecată, în ceea ce privește dosarul
nr. 30138/3/2022, supus prezentei judecăți, plângerea a fost introdusă la data
de 3 noiembrie 2022, astfel că se poate constata fără putință de tăgadă faptul
că plângerea a fost introdusă în afara termenului prevăzut de lege.
Pe
fond, pârâtul a arătat că în mod contrar celor afirmate de reclamant în cererea
de chemare în judecată – respectiv că INS ar fi elaborat în proporție de 1%
Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne – pârâtul nu are această
obligație legală, sens în care sunt prevederile art. 31 din OUG nr. 19/2020
privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor
din România, din care rezultă că obligația elaborării Nomenclatorului etniilor
și limbilor materne revenea exclusiv instituțiilor prevăzute la art. 31 din OUG
nr. 19/2020.
Prin
HG nr. 143/2022 a fost aprobat Nomenclatorul care a stat la baza RPL 2021
privind înregistrarea structurii etnice, iar „armân/armăn” și „armână/armănă”
nu figurează la etnie și, respective, limbă maternă în Nomenclatorul etniilor
și limbilor materne prevăzut la anexa 2 la HG nr. 143/2022.
Ținându-se
seama de Metodologia de recenzare și prelucrare a datelor – Recensământul
populației și locuințelor runda 2021, aprobată prin Hotărârea nr. 7/2022 a
Comisiei Centrale pentru Recensământul populației și locuințelor 2021, la
caracteristici etno-culturale (etnia, limba maternă și religia) întocmai cum
persoana le declară, iar recenzorul nu trebuie în nici un moment să influențeze
răspunsul respondentului sau să declare o anumită etnie, limbă maternă sau
religie.
Prin
urmare, se respectă dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și declara
liber și după propria opinie fără niciun fel de constrângeri aceste
caracteristici etno-culturale.
În
drept, a invocat art. 205-208 Cod Procedură Civilă și dispozițiile Legii nr. 544/2001.
În
probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri.
La
termenul de judecată de astăzi, instanța a luat act de renunțarea pârâtului la
invocarea excepției nulității cererii, pentru lipsa semnăturii, și a respins ca
nefondată excepția prematurității cererii, pentru motivele expuse în partea
introductivă a prezentei hotărâri.
În
cauză, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând, cu prioritate, excepția tardivității,
invocată de pârât, instanța o consider fondată, pentru următoarele
considerente:
Reclamantul
a solicitat pârâtului să-i răspundă la cererea de solicitare de informații de
interes public expediată în data de 12.07.2022 și primită de pârât în data de
14.07.2022.
Conform
art. 22 alin. (1) din Legea 544/2001, „În cazul în care o persoană se consider
vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, acesta poate face
plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază
teritorială domiciliază sau în a cărui rază teritorială se află sediul
autorității sau instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile
de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”
Art.
7 din același act normativ prevede că „(1) Autoritățile și instituțiile publice
au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes
public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la
înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor
documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru
identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul
va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării
acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. (2) Refuzul
comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5
zile de la primirea petițiilor. (3)Solicitarea și obținerea informațiilor de
interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare,
și în format electronic.”
În
speță, cererea din data de 12.07.2022 a fost comunicată pârâtului în data de
14.07.2022 (f. 16).
Așa
fiind, cererea de la data de 14.07.2022 a început să curgă termenul de 10 zile de
formulare răspunsului la cererea reclamantului, termen care,
nefiind prelungit în condițiile art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr.
544/2001, a expirat în data de 26.07.2022, conform modului de calcul
expus la art. 16 alin. (3) și 4 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr.
544/2001 (Termenele prevăzute la alin. (1) se calculează de la data de înregistrare
a solicitării, în condițiile art. 20 alin. (4); nu intră în calcul termenelor
ziua de la care a început să curgă termenul, nici ziua în care acesta se
împlinește).
De
la data de 26.07.2022 a început să curgă și termenul de 30 de zile,
prevăzut de art. 22 alin. (1) teza finală din Legea nr. 544/2001, pentru
introducerea plângerii în instanță împotriva refuzului de soluționare a
cererii din data de 12.07.2022, termen care a expirat la data de 29.08.2022.
Cererea
de față a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 03.11.2022, după
expirarea termenului de 30 de zile.
Art.
185 alin. (1) NCPC prevede că atunci când un drept procesual trebuie exercitat
într-un anumit termen, nerespectarea termenului atrage decăderea din exercitare
dreptului, cu excepția cazului în care legea dispune altfel.
Legea
nr. 544/2001 nu conține norme derogatorii de la Codul de procedură civilă în
ceea ce privește nerespectarea dreptului procedural de introducere a plângerii,
astfel că sancțiunea decăderii este pe deplin incidentă, iar plângerea tardive
formulate.
Prin
urmare, instanța va admite excepția tardivității invocată de pârât și va
respinge cererea reclamantului ca tardive, fără a mai intra în cercetarea
fondului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității
invocată de pârât.
Respinge, ca tardivă, cererea
formulată de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, CNP…, cu domiciliul în
Constanța, …, în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTL NAȚIONAL DE STATISTICĂ,
cu sediul în București, sector 5, Bd. Libertății, nr. 16.
Cu drept de recurs în termen de 15
zile de la comunicare.
Cererea de recurs și motivele
recursului se vor depune, sub sancțiunea nulității, la Tribunalul București –
Secția a II a de Contencios Administrativ și Fiscal.
Pronunțată, astăzi, 13.04.2022,
prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE
Flavia-Cristina MĂRICUȚOIU
GREFIER
Elena Gheorghe BÎRCĂ”