Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică – dosarul 30139/3/2022

 

Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică – dosarul 30139/3/2022

 

Dosarul 30139/3/2022

Cererea de chemare în judecată a INS din 3 noiembrie 2022

Adresa de răspuns INS 36/25.08.2022

Extras din Nota Metodologică privind structura etnică la RPL 2011

Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la R.P.L 2011

Întâmpinarea INS din 30 decembrie 2022

Minuta ședinței CCRPL 2011 din 2 februarie 2012

Adresa DRI 24/2545/AM din 3 octombrie 2011 către INS

Memorandumul aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008

Încheierea din ședința publică din 29 martie 2023

Hotărârea Civilă nr. 2061/2023 din 13 aprilie 2023

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2022/11/procesul-nationalitatea-armana-versus.html 

https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001041729&id_inst=3

 

  

Dosarul 30139/3/2022

Începând cu 31 august 2022 și până la 12 octombrie 2022, am trimis, pe email, către cele mai cunoscute ONG de apărare a drepturilor omului o cerere de „asistență juridică” pentru proces. Cu toate că nu am cerut „reprezentare în proces”, au răspuns puține organizații, refuzând pe diverse motive: nu au resurse, nu au expertiză, nu au scop juridic, nu se încadrează în domeniul lor de activitate, nu sunt din București. În schimb, s-au recomandat reciproc și mi-au sugerat să consult avocați. A refuzat chiar și un grup de avocați care pledează pro bono în cazurile de apărare a drepturilor omului.

Am fost la un avocat din Constanța, pe care îl cunoșteam, pentru a-l întreba cum trebuie să procedez ca să deschid un proces. A prelungit discuția timp de o oră pe chestiuni conexe și de context ale întrebării și a promis că va semna Petiția Naționalității Armăne, pe care am lansat-o la 1 august 2020 la adresa https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451 . Deoarece timpul trecea și nu a mai semnat-o, m-am gândit să nu-l mai implic într-o problemă existențială cum este rezistența Naționalității Armăne din Română la politica de asimilare a Statului din România. În mod paradoxal, Petiția a fost semnată de circa 50 de persoane cu nume de familie românești, iar cei circa 60 de semnatari cu nume anonimizate au nume de familie Armănești.

Am redactat o cerere de chemare de judecată în care am integrat toate cele patru subiecte care vor forma ulterior dosarele 30136/3/2022, 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Întâmplător, am citit pe Facebook o știre de pe website-ul „România curată” (https://www.romaniacurata.ro/) și tot întâmplător am găsit, la rubrica „Instrumentele luptei anticorupție”, „Model de acțiune în caz de refuz pe legea 544”. Modelul era destinat cazurilor de achiziții publice, dar l-am adaptat situației. Oricum, am înțeles că trebuie să fac acțiuni separate pentru cele trei subiecte referitoare la Legea 544/2001 (liberul acces la informațiile de interes public): 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Dar am făcut greșeala de a modifica finalul cererii de chemare în judecată fraza: „În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 22 din Legea 544/2001.” Am înlocuit art. 22 cu art. 6, care se referă însă la dreptul cetățeanului de a solicita instituțiilor statului informații de interes public. Judecătorul a observat neconcordanța și a menționat în Hotărâre: „În drept, cererea nu a fost întemeiată”.

Deoarece INS este o instituție a Statului Român și mă judecam cu INS într-o instanță a Statului Român, pârâtul avea toate șansele să-și mute procesele la București, dacă aș fi deschis acțiunile la Constanța. Pentru a nu prelungi inutil procesele, am depus la 3 noiembrie 2022 cele patru dosare la Tribunalul București, la Secția II Contencios Administrativ, așa cum prevede Legea 544/2001. Acolo mi s-a precizat, așa cum bănuiam, că trebuia să mai aduc un exemplar pentru fiecare dosar. Și apoi am primit și citație în acest sens prin Poșta Română pentru unul din dosare. Pe 19 noiembrie 2022 am dus la Registratură și al doilea exemplar și când am ajuns acasă am găsit în cutia poștală o citație asemănătoare pentru un alt dosar. Ca urmare, am sunat la tribunal, iar centralista mi-a făcut legătura cu Registratura, care mi-a confirmat că din moment ce am adus al doilea exemplar, a doua citație și-a pierdut obiectul.

În acest dosar, în citația din 12 ianuarie 2023 prin care mi s-a adus la cunoștință termenul din 29 martie 2023, instanța nu mi-a cerut să răspund în scris la Întâmpinarea INS primită cu citația și m-a informat că „În caz de neprezentare a părților, se va putea trimite un înscris, judecata urmând a se face în lipsă”.

Conform art. 22 al Legii 544/2001, procesele bazate pe acest act normativ sunt scutite de taxa de timbru judiciar, dar în Întâmpinare INS s-a considerat scutită ca instituție publică în baza OUG 80/2013 privind taxa de timbru.

 Obiectul dosarului era reprezentat de refuzul INS de a-mi comunica două documente: Memorandumul Propunerea unor soluții concrete la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvernul României la 30 ianuarie 2008, și Minuta ședinței Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 din 2 februarie 2012. În schimb, INS a utilizat cele două documente în apărarea sa în acest dosar și în dosarul 30140/3/2022, anexându-le la Întâmpinări, ca o expresie a umorului negru tipic instituțiilor Statului din România față de simplul cetățean petent, mai ales față de cetățeanul de Naționalitate Armănă care rezistă la politica de asimilare a Statului din România.

De asemenea, INS a negat în Întâmpinare că ar fi primit la 11 august 2022 cererea mea în baza Legii 544/2022 expediată prin Poșta Română la 9 august 2022: „Or, din confirmarea de primire nu rezultă primirea cererii în data de 11 august 2022.”  Or, pe confirmarea de primire este scrisă foarte clar data primirii la „11.08.2022” cu semnătura „Dumitru Elena” din partea INS.

Pârâtul a anexat la Întâmpinare și Sentințele Civile nr. 2228/03.07.2013 și nr. 1055/14.04.2015, ambele pronunțate de Secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București în dosarul 681/2/2012, intentat de „Comunitatea Armână din România” împotriva Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 prin Institutul Național de Statistică.

Instanța a respins cererea mea de chemare în judecată, deoarece a admis invocarea excepției tardivității introducerii acțiunii ridicată de pârât, pentru că am depus cererea după termenul legal de 30 de zile de la adresa de răspuns a INS la solicitarea mea în baza Legii 544/2001. Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)

Trebuie subliniat că în mod cu totul și cu totul întâmplător numele reclamantului din acest dosar a fost Marius Teja, deoarece adevăratul reclamant a fost Naționalitatea Armănă din România. De asemenea, în mod cu totul și cu totul întâmplător, numele pârâtului din acest dosar a fost Institutul Național de Statistică, deoarece adevăratul pârât a fost Statul din România, pentru că duce o politică de asimilare (românizare) a Națiunii Armăne non-statale încă din 1860, când a înființat la București Comitetul Macedo-Român, transformat în 1879 în Societatea de Cultură Macedo-Română, reînființată după 1989. De aceea, o sentință favorabilă reclamantului din acest proces ar fi însemnat începutul sfârșitului politicii de asimilare a Naționalității Române de către Statul din România.

Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Chiar dacă ședința de judecată se putea desfășura și în lipsa părților, a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de afirmare a Națiunii Armăne non statale cu Patria Cultural Istorică în Peninsula Balcanică. Dar va fi și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?”

 

 

Cererea de chemare în judecată a INS din 3 noiembrie 2022

DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de Naționalitate Armănă/Armână (ambele ortografii sunt uzuale), născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...),

Chem în judecată Institutul Național de Statistică, cu sediul în București, Sector 5, bulevardul Libertății numărul 16,

Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile pe care le-am solicitat prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 9 august 2022;

- fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații;

DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

MOTIVELE ACȚIUNII SUNT URMĂTOARELE:

Prin scrisoarea din expediată la 9 august 2022 am adresat pârâtului o cerere de informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, conținutul solicitării fiind următorul:

„Domnule Tudorel Andrei,

Președinte al Institutului Național de Statistică

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de naționalitate Armănă (Armână), posesor al cărții de identitate (...), domiciliat în municipiul Constanța, (...), vă rog să-mi aprobați, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), eliberarea unei copii xerox a unui document referitor la Recensământul Populației din 2011.

Deoarece statul român nu a recunoscut încă Naționalitatea Armănă/Armână, Armănii/ Armânii nu au fost incluși ca etnie separată (cod nivel 1) în Nomenclatorul Etniilor și Limbelor Materne folosit al recensământul din 2011. Cu toate acestea, unii Armăni/ Armâni s-au putut înregistra conform declarației liber exprimate ca etnie separată de etnia română. Precizez că formele „Armăn” și „Armân” sunt folosite oral și în scris de membrii naționalității pentru a se autodenumi în limba lor maternă.

Menționez că la 18.04.2022 am solicitat direcțiilor de statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea numărul persoanelor care s-au înregistrat la Etnie ca „Armăn/Armân” și la Limbă Maternă cu „Armănă/Armână” la Recensământul Populației din 2011.

În susținerea cererii mele am prezentat în propria mea experiență de la recensământul din 2011. Întâmplător, recenzorul a fost o tânără Armănă/Armână din familia Ianuș. Din discuția în limba maternă Armănă/Armână am aflat că există posibilitatea de a mă declara ca „Armăn/Armân”, adică neromân, ceea ce am și făcut, iar recenzorul a înregistrat declarația mea liber exprimată pe hârtia documentului de recenzare.

Au răspuns pe e-mail doar direcțiile București, care m-a direcționat la website-ul INS, și Călărași, care și-a declinat competența către INS.

În mod neașteptat, am primit un e-mail de la consilierul superior Mădălina Năvală de la INS, care a răspuns în numele direcțiilor Constanța și Ialomița. Citez paragraful clarificator al răspunsului: „Persoanele care, eventual, s-au declarat ca etnie „armân” au fost incluși la etnia „aromân”, ia cei care, eventual, au declarat limba maternă „armâna” au fost incluși vorbitorilor de limbă „aromână””.

Ca urmare, solicit INS copia xerox a documentului legal în baza căruia, la prelucrarea datelor Recensământului din 2011, au fost schimbate declarațiile liber exprimate ale cetățenilor români de Naționalitate Armănă/Armână fără acordul acestora.

Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă /Armână din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web https://natiuneaarmana.blogspot.com/

Contact: mariusteja@yahoo.com - 0770.523.089 - Facebook Marius Teja

08.08.2022

Marius Teja”

 

Potrivit confirmării de primire a Poștei Române, cererea de informații a fost trimisă pârătului la data de 11 august 2022.

La 12 august 2022, consilierul superior Mădălina Năvală m-a anunțat prin email că cererea a primit numărul de înregistrare 36 din 12.08.2022 și că voi primi răspuns în termen legal.

La 19 august, consilierul superior Mădălina Năvală m-a anunțat prin email că termenul de răspuns la cererea 36/12.08.2022 se va prelungi cu maximum 30 de zile.

La 25 august 2022, consilierul superior Mădălina Năvală mi-a trimis prin email răspunsul la cererea 36/12.08.2022, adăugând două documente: „Notă metodologică privind structura etnică la RPL 2011” și „Codificarea și centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă, a persoanelor înregistrate la RPL 2011”.

Extrag din răspuns pasajul referitor la cererea 36/12.08.2022: <(...) La 2 februarie 2012, în cadrul unei ședințe a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor, s-a discutat modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne”, în care s-a decis „includerea persoanelor care s-au declarat la Recensământ armâni la aromâni (... s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema „propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008 să facă parte și comunitatea armână; nomenclatorul etniilor, limba maternă și a religiilor a fost aprobat în ordine de lucru de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și al Locuințelor în data de 08.09.2011 și a fost utilizat la colectarea datelor în perioada recensământului propriu-zis; se păstrează continuitatea seriilor de date de la recensămintele anterioare privind structura etnică.)” Pentru etnia „armână” nu a existat o modalitate de codificare distinctă, iar la prelucrarea datelor s-a pus în aplicare decizia din 2 februarie 2012 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor. >

În răspuns, consilierul superior Mădălina Năvală a precizat două documente solicitate:

Memorandumul cu tema „propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008 și decizia și/sau procesul-verbal ale ședinței din 2 februarie 2012 Comisiei Centrală pentru Recensământul Populației și al Locuințelor 2011. Dar consilierul superior Mădălina Năvală nu a transmis și textele documentelor solicitate.

Arăt că la prelucrarea datelor înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011, Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor din 2011, din care Institutul Național de Statistică făcea parte, putea, teoretic, să modifice declarațiile liber exprimate ale cetățenilor care s-au declarat „Armâni” incluzându-i la oricare altă Etnie din Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne, dacă dorea doar ca ei să dispară din rezultatele Recensământului din 2011. Dar Comisia le-a modificat declarația incluzându-i expres la categoria „aromân” din Etnia „român”, care este etnia majoritară în Statul Național Român, conform articolului 1 din Constituția României. În consecință, demersul Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor din 2011, ca instituție de stat, poate fi încadrat la politică de asimilare.

 

Prezint, ca background informațional al problemei Națiunii Armăne non-statale, link-urile următoarelor texte redactate de mine în anii 2018-2022 și postate pe contul Facebook Marius Teja și pe website-ul „Sinopsis” (sinopsis.info.ro) și repostate pe blogul personal „Națiunea Armănă” (între paranteze website-uri care au preluat unele texte):

„Minoritatea armână din Balcani” - Sinopis” 25 februarie 2018

http://sinopsis.info.ro/2018/02/25/balcani-putin-despre-aromani/

„Trei instituții armânești importante pentru viitorul identității naționale armânești” - Facebook Marius Teja 8 septembrie 2018

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/trei-institutii-armanesti-importante.html

„Despre politrucii de la SCMR sau „Ca să se știe cine suntem și ce vrem” - Facebook Marius Teja 4 iunie 2019

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/despre-politrucii-de-la-scmr-sau-ca-sa.html

„Politruc la politruc trage sau Cine se aseamănă se adună” - Facebook Marius 29 septembrie 2019

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/politruc-la-politruc-trage-sau-cine-se.html

„Din istoria armănilor” - Facebook Marius Teja 4 aprilie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/din-istoria-armanilor.html

„Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 2 februarie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html

„Cuvinte cheie pentru Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 1 august 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cuvinte-cheie-pentru-cele-4-principii.html

(https://ioncoja.ro/cele-patru-principii-ale-aromanilor/)

(https://anonimus.ro/2021/03/cele-4-principii-de-bun-simt-ale-armanamei/)

„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Petiție Online” 1 august 2020

https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne

„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Ziua de Constanța” 3 august 2020

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-725569.html

(https://ziare.com/constanta/stiri-actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-8192317)

(https://www.ziarelive.ro/stiri/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane.html)

„Asimilarea Naționalității Armăne de către statul român” - Facebook Marius Teja 8 noiembrie 2020

(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)

(https://anonimus.ro/2022/10/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)

„Naționalitatea Armănă la Recensământul 2021” - „Sinopsis” 5 octombrie 2022

https://sinopsis.info.ro/2022/10/05/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/

(https://anonimus.ro/2022/10/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/)

„Armăni decedați în timpul deportării din Bărăgan” - Facebook Marius Teja 8 aprilie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-decedati-in-timpul-deportarii.html

„Armăni din județul Tulcea în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja 18 iunie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-tulcea-in-rezistenta.html

„Armăni din județul Constanța în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja octombrie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-constanta-in.html

 

Pentru susținerea acțiunii, anexez, în copie :

Cerere expediată prin Poșta Română, la 9 august 2022, domnului Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică. (1 filă)

Recipisa Oficiului Poștal 2 Constanța Poșta Română din 9 august 2022 privind scrisoarea expediată Institutului Național de Statistică. (1 filă)

Confirmarea de primire a Poștei Române din 11 august 2022 privind scrisoarea expediată la 9 august 2022 Institutului Național de Statistică. (1 filă)

Email din 12 august 2022 al consilierului superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică referitor la înregistrarea cererii expediate la 9 august 2022 cu numărul 36 din 12.08.2022. (1 filă)

Email din 19 august 2022 al consilierului superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică referitor la prelungirea termenului de răspuns la cererea mea 36/12.08.2022 cu maximum 30 de zile. (1 filă)

Email din 25 august 2022 al consilierului superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică. (1 filă)

Răspunsul din 25 august 2022 al consilierului superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică la cererea mea 36/12.08.2022. (2 file)

Documentul „Codificarea și centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă, a persoanelor înregistrate la RPL 2011”, atașat email-ului din 25 august 2022 al consilierului superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică. (3 file)

Documentul „Notă metodologică privind structura etnică la RPL 2011”, atașat email-ului din 25 august 2022 al consilierului superior Mădălina Năvală de la Institutul Național de Statistică. (1 filă)

 

În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 6 din Legea 544/2001.

Depun acțiunea (8 file) și anexele ().

 

Data

3 noiembrie 2022

Nume si prenume

TEJA MARIUS VIRGIL

Semnătura”

 

Adresa de răspuns INS 36/25.08.2022 

„ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

DIRECȚIA DE COMUNICARE

Nr. 36/25.08.2022 

Către: Domnul Teja V. Marius Virgil

email: (…)

Referitor: Solicitare înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare - Compartimentul de Relații cu Publicul cu nr. 36/12.08.2022

Urmare solicitării dumneavoastră în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces, la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, înregistrată la Institutul Național de Statistică, Direcția de Comunicare, Compartimentul de Relații cu Publicul sub numărul 36/12.08.2022, vă transmitem atașat informațiile direcției de specialitate.

-Chestionarele completate în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011 nu sunt date publice. Prin urmare nu vă putem la dispoziție copii xerox după acestea. Mai mult, conform art. 16 alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1502/2009 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2011 (modificată și completată prin HG nr. 922/21.09.2011), ”După terminarea prelucrării și validării datelor, toate chestionarele care conțin date cu caracter personal sunt predate operatorilor economici specializați, în condiții care să asigure confidențialitatea datelor, pentru distrugere.”

-La 2 februarie 2012, în cadrul unei ședințe a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor, s-a discutat modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne” în care s-a decis ”includerea persoanelor care s-au declarat la Recensământ armâni la aromâni (... s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni, pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema „propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, aprobat în ședința de Guvern, s-a hotărât ca din cadrul națiunii Române să facă parte și comunitatea armână; nomenclatorul etniilor și limbilor materne și a religiilor a fost aprobat în ordine de lucru de către Comisia Centrală a Recensământului Populației și Locuințelor în data de 08.09.2011 și a fost utilizat la colectarea datelor din perioada recensământului propriu-zis; se păstrează continuitatea seriilor de date de la recensămintele anterioare privind structura etnică).”

-Pentru etnia „armână” nu a existat o modalitate de codificare distinctă, iar la prelucrarea datelor s-a pus în aplicare decizia din 2 februarie 2012 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor. Prin urmare, declarațiile la care faceți referire nu au putut fi codificate distinct în cadrul prelucrării datelor colectate la RPL2011.

Anexat vă trimitem și Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, aprobat de CCRPL2011 în data de 08.09.2011, precum și extras din Nota metodologică RPL 2011, documente care au stat la baza desfășurării RPL 2011 privind înregistrarea structurii etnice.

Mădălina Năvală

consilier superior”

 

Extras din Nota Metodologică privind structura etnică la RPL 2011

„Etnia

Etnia este definită ca fiind opțiunea unei persoane de a aparține unui grup uman cu trăsături comune de civilizație și cultură, prin una sau mai multe dintre caracteristicile referitoare la limbă, religie, tradiții și obiceiuri comune, stil de viață și alte caracteristici specifice.

La recensământul din anul 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare această caracteristică, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru această caracteristică. Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii de persoane din totalul celor 20.121,6 mii de persoane care formează populația stabilă (rezidentă).

La prelucrarea și prezentarea rezultatelor recensământului au fost efectuate următoarele grupări ale persoanelor care și-au declarat etnia: la etnia română s-au inclus și persoanele care s-au declarat aromâni (20384 persoane), macedoromâni (203), meglenoromâni, istroromâni, vlahi și cici (178 persoane); la maghiari s-au inclus secuii (1665 persoane) și ungurii (1133 persoane); la romi s-au inclus și persoanele care s-au declarat țigani (27904 persoane), rudari (20929 persoane), ursari (7596 persoane), spoitori (4682 persoane), căldărari (3782 persoane), gabori (3203 persoane), țigani de mătase (1602 persoane), vătrași, cărămidari, băieși, lăutari, lăieși, caștali, pletoși, boldeani, geambași, cocalari, zavragii (2474 persoane); la germani s-au inclus și cei care s-au declarat șvabi (3894 persoane), sași (1394 persoane), nemți, țipteri și landleri (209 persoane); la ucraineni s-au inclus și huțulii (1474 persoane) și haholii (90 persoane); dintre ruși-lipoveni, 10286 persoane s-au declarat; la albanezi s-au inclus și shqiptarii, iar la macedoneni, și macedo-slavii.

În tabele, la „Altă etnie” au fost incluse toate grupurile etnice care au întrunit, fiecare în parte, sub 1000 de persoane (ceea ce reprezintă 0,01% din populația stabilă), respectiv ruteni (497 persoane), albanezi (408 persoane), carașoveni (203 persoane), găgăuzi (32 persoane), precum și persoanele cu altă etnie din Uniunea Europeană (3848 persoane), din celelalte țări ale Europei (2746 persoane) sau din afara Europei (10790 persoane).

Pentru copiii care nu știau să vorbească și pentru cei sub 14 ani s-au înregistrat etnia, limba maternă și religia declarate pentru ei de către părinți/întreținători; pentru persoanele surdo-mute sau persoanele bolnave-mintal s-au înregistrat, de asemenea, cele declarate pentru ele de către persoanele cu care conviețuiau. Pentru copiii instituționalizați, cărora nu li se cunoștea etnia, limba maternă și religia, înregistrarea s-a făcut conform declarației conducerii respective.”

 

Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la R.P.L 2011

Pentru etnie şi limbă maternă recenzorul va utiliza -Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne – NELM;

RECENZORUL va avea de codificat:

- ETNIA = din formularul P (pct.23) şi din formularul PPI (pct. 11)

- LIMBA MATERNĂ = din formularul P (pct.24)

1. Codificarea în formularele de înregistrare a:

♦ ETNIEI – din formularele P şi PPI

După terminarea înregistrărilor, în funcţie de etnia declarată de fiecare persoană, în caseta rezervată înscrierii numărului de cod, recenzorul va înscrie în formularele P şi PPI unul dintre codurile de nivel 2 care se regăsesc în Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne - NELM.

♦ etniile pentru care recenzorul nu găseşte în nomenclatorul NELM un cod distinct, vor fi codificate cu codul:

– 3205 – altă etnie din ţări ale Uniunii Europene (austriac; belgian; cipriot; danez;

estonian; finlandaz; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez)

– 3206 – altă etnie din celelalte ţări ale Europei (norvegian; elveţian; islandez etc.);

– 3207 – altă etnie din ţări din afara Europei (sirian; iordanian; japonez etc.)

♦ pentru persoanele care nu au dorit să-şi declare etnia - pentru care pe linia punctată a fost înscris “nedeclarat” - recenzorul va codifica 9999;

♦ LIMBII MATERNE – din formularul P

După încheierea înregistrărilor, în caseta rezervată înscrierii limbii materne, respectiv a numărului de cod al acesteia, recenzorul va înscrie în formularul P unul dintre codurile de nivel 2 care se regăsesc în Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne - NELM.

♦ limba maternă pentru care recenzorul nu găseşte în nomenclatorul NELM un cod distinct, va fi codificată cu codul:

– 3205 – altă limbă maternă din ţări ale Uniunii Europene (austriacă; daneză; olandeză; portugheză; spaniolă; suedeză etc.);

– 3206 – altă limbă maternă din celelalte ţări ale Europei (norvegiană; elveţiană; islandeză etc.);

– 3207 – altă limbă maternă din ţări din afara Europei (siriană; iordaniană; japoneză etc.).

- pentru persoanele care nu au dorit să-şi declare limba maternă - pentru care recenzorul a înscris “nedeclarat” – codul înscris în caseta alăturată va fi 9999.

2. Completarea în centralizatorului CELR

♦ ETNIA

În centralizatorul CELR se vor înscrie la codurile pretipărie etniile înregistrate numai pe formularele în formularele P (punctul 23), nu şi pe formularele PPI.

Coloanele A şi B cuprind codurile pretipărite , respectiv denumirile etniilor, de nivel 1 Pentru completarea corectă a centralizatorului, în coloana 1 recenzorul va face agregări de nivel 1, conform Nomenclatorului etniilor şi limbilor materne - NELM, adică va însuma toate persoanele al căror cod de nivel 2 al etniei au primele două cifre aceleaşi. Astfel, pentru:

codul 1000 – română vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 10, respectiv persoanele care au fost codificate cu următoarele coduri: 1001 – român, 1002 – aromân, 1003 – cic, 1004 – istroromân, 1005 – macedoromân, 1006 – meglenoromân, 1007 - vlah;

codul 1100 – maghiar vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 11, respectiv: 1101 – maghiar, 1102 – ungur, 1103 – secui;

codul 1200 – rom vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 12, respectiv: 1201– rom, 1202 – băieş, 1203 – boldean, 1204 – caştal, 1205 – căldărar,

1206 – cărămidar, 1207 - cocalar, 1208 - gabor, 1209 – geambaş, 1210 – lăieş,

1211 - lăutar, 1212 - pletos, 1213 – rudar, 1214 – spoitor, 1215 – ţigan, 1216 – ţigan

de mătase, 1217 – ursar, 1218 – vătraş, 1219 – zavragiu;

codul 1300 – german vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 13, respectiv: 1301 – german, 1302 – landler, 1303 – neamţ, 1304 – sas, 1305 – şvab,

1306 – ţipţăr;

codul 1400 – ucrainean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 14, respectiv: 1401 – ucrainean, 1402 – hahol, 1403 – huţul;

codul 2000 – rus-lipovean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 20, respectiv: 2001 – rus şi 2002 – lipovean;

codul 2400 – grec vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 24, respectiv: 2401 – grec şi 2402 – elen;

codul 2800 – rutean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 28, respectiv: 2801 – rutean şi 2802 – rusin;

codul 3000 – albanez vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 30, respectiv: 3001 – albanez şi 3002 – shqiptar;

codul 3100 – macedonean vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 31, respectiv: 3101 – macedonean şi 3102 – macedo-slav;

codul 3200 – alte etnii vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 32, respectiv:

• 3201 – ceangău;

3202 – caraşovean;

3203 – găgăuz;

3204 - chinez;

• 3205 – altă etnie din ţări ale Uniunii Europene (austriac; belgian; cipriot; danez; estonian; finlandez; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez);

• 3206 – altă etnie din celelalte ţări ale Europei (norvegian; elveţian; islandez etc.);

• 3207 – altă etnie din ţări din afara Europei (sirian; iordanian; japonez etc.)

În Centralizatorul CELR pentru persoanele încadrate la codul 3200 „ alte etnii”, recenzorul va înscrie pe rândurile libere alocate etnia declarată în formularul P, al cărui cod are primele două cifre 32. În coloana 1, suma persoanelor înregistrate pe aceste rânduri completate de către recenzor este egală cu numărul înscris pe rândul cu codul 3200 „alte etnii”. În cazul acestora Coloana A va rămâne liberă. Rândul de TOTAL în coloana 1, se va însuma numărul persoanelor înscrise în dreptul fiecărei etnii – care au codul pretiparit în coloana A, inclusiv cel de pe rândul alte etnii (cod 3200) şi cel de pe rândul nedeclarat (cod 9999). Astfel se va obţine totalul populaţiei stabile din sectorul de recensământ.

♦ LIMBA MATERNĂ

În mod similar cu precizările de la etnie, în formularul P - pentru limba maternă, se vor face codificări la nivel 2 urmând ca în centralizatorul CELR acestea să fie codificate la nivel 1, conform nomenclatorului NELM.

 

NOMENCLATORUL ETNIILOR SI LIMBILOR MATERNE – NELM

Cod nivel 1 Cod nivel 2 ETNIE - LIMBA MATERNĂ

1000 Român - Română

1001 Român - Română

1002 Aromân - Aromână

1003 Cic

1004 Istroromân

1005 Macedoromân - Macedoromână

1006 Meglenoromân

1007 Vlah

1100 Maghiar - Maghiară

1101 Maghiar - Maghiară

1102 Ungur - Ungară

1103 Secui - Secuiască

1200 Rom - Romani

1201 Rom - Romani, Ţigănească, Romanes

1202 Băieş

1203 Boldean

1204 Caştal

1205 Căldărar

1206 Cărămidar

1207 Cocalar

1208 Gabor

1209 Geambaş

1210 Lăieş

1211 Lăutar

1212 Pletos

1213 Rudar

1214 Spoitor

1215 Ţigan

1216 Ţigan de mătase

1217 Ursar

1218 Vătraş

1219 Zavragiu

1300 German - Germană

1301 German - Germană

1302 Landler

1303 Neamţ

1304 Sas - Săsească

1305 Şvab - Şvabă

1306 Ţipţăr

1400 Ucrainean - Ucraineană

1401 Ucrainean - Ucraineană

1402 Hahol

1403 Huţul

1500 Sârb - Sârbă

1501 Sârb - Sârbă

1600 Turc - Turcă

1601 Turc - Turcă

1700 Tătar - Tătară

1701 Tătar - Tătară

1800 Slovac - Slovacă

1801 Slovac - Slovacă

1900 Evreu - Idiş

1901 Evreu - Idiş

1902 - Ebraică (ivrit)

2000 Rus-Lipovean - Rusă

2001 Rus - Rusă

2002 Lipovean - Lipoveană

2100 Bulgar - Bulgară

2101 Bulgar - Bulgară

2200 Ceh - Cehă

2201 Ceh - Cehă

2300 Croat - Croată

2301 Croat - Croată

2400 Grec - Greacă

2401 Grec - Greacă

2402 Elen - Elenă

2500 Polonez - Poloneză

2501 Polonez - Poloneză

2600 Armean - Armeană

2601 Armean - Armeană

2800 Rutean - Ruteană

2801 Rutean - Ruteană

2802 Rusin - Rusină

2900 Italian - Italiană

2901 Italian - Italiană

3000 Albanez - Albaneză

3001 Albanez - Albaneză

3002 Shqiptar

3100 Macedonean - Macedoneană

3101 Macedonean - Macedoneană

3102 Macedo-slav

3200 Alte etnii - Alte limbi materne

3201 Ceangău

3202 Caraşovean - Caraşoveană

3203 Găgăuz - Găgăuză

3204 Chinez - Chineză

3205 Altă etnie din ţări ale Uniunii Europene (austriac; belgian; cipriot; danez; estonian; finandez; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez)

Altă limbă maternă din ţările Uniunii Europene (austriacă; daneză; olandeză; portugheză; spaniolă; suedeză etc.)

3206 Altă etnie din celelalte ţări ale Europei (norvegian, elveţian, islandez etc.)

Altă limbă maternă din celelalte ţări ale Europei (norvegiană; islandeză etc.)

3207 Altă etnie din ţări din afara Europei (sirian, iordanian, japonez etc.)

Altă limbă maternă din ţări din afara Europei (siriană; iordaniană; japoneză etc.)

9999 Etnie nedeclarată - Limbă maternă nedeclarată

 

Întâmpinarea INS din 30 decembrie 2022

„Institutul Național de Statistică

Cabinetul Președintelu

Nr. 7182/TA/21.12.2022

Tribunalul București

Secția a II a Contencios Administrativ și Fiscal

Dosarul nr. 30139/3/2022

Domnule președinte,

Subscrisul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, B-dul Libertății nr. 16, sector 5, e-mail: romstat@insse.ro, tel (+40) 021 3181824, fax (+40) 021 3181851, prin reprezentant legal, Președinte Tudorel Andrei INS, în calitate de pârât, în contradictoriu cu reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, în termen legal, în conformitate cu dispozițiile art. 205-208 NCPC, formulează prezenta

ÎNTÂMPINARE

prin care vă solicităm respingerea cererii de chemare în judecată privind lipsa olografă  a semnăturii reclamantului și deopotrivă, respingerea fiind prematur introdusă, tardiv formulată, iar pe fond ca nefondată, pentru următoarele

CONSIDERENTE:

Prin cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulate, reclamantul a solicitat obligarea instituției noastre la:

-Comunicarea în scris a informațiilor pe care le-a solicitat prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 9 august 2022;

-Fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații.

Pentru ca instanța de judecată să beneficieze de o corectă viziune de ansamblu a situației de fapt, în vederea pronunțării unei hotărâri echitabile, coroborat cu prevederile art. 124 din Constituția României, potrivit căruia justiția se înfăptuiește în numele legii, ea este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, facem următoarele precizări: 

1.Invocarea excepției nulității cererii de chemare în judecată:

Rugăm onorata instanță să constate că cererea de chemare în judecată nu este semnată de către reclamant.

Or, în conformitate cu prevederile art. 196 alin. 1 și alin. 2 CPC: ”(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Pe cale de consecință apreciem că dispozițiile art. 200 sunt perfect aplicabile.

De asemenea, alin. (2) atestă, ”Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu lal primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.”

Prin urmare, invederăm instanței de judecată, ca în baza textelor de lege invocate să constate nulitatea cererii de chemare în judecată, în cazul în care reclamantul nu aduce la îndeplinire această obligație legală.

2.Invocarea excepției prematurității introducerii acțiunii

Potrivit art. 21 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare: „(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.

(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.

Punem în vederea instanței de judecată faptul că instituția noastră NU a fost sesizată cu reclamație în accepțiunea Legii nr. 544/2001, fapt care a determinat imposibilitatea instițuției noastre, de a lămuri/soluționa pretenția reclamantului prin aplicarea echivocă a dispozițiilor sus-menționate.

Or, întrucât reclamantul nu a respectat această dispoziție legală, desi cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile legii sus-rubricate solicităm respectuos instanței de judecată să admită prezenta excepție și să respingă acțiunea ca fiind prematur introdusă.

3.Nu în ultimul rând înțelegem să evocăm excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată

În conformitate cu art. 22 alin. (1) din același act normative, ”În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază de teritorială domiciliază sau a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”

Or, potrivit cererii de chemare în judecată reclamantul pretinde că nu i-au fost comunicate informațiile solicitate prin cererea de solicitare de informații de interes public, expediată prin Poșta Română la 9 august 2022.

Mai mult, conform portalul instanțelor de judecată, în ceea ce privește dosarul nr. 30139/3/2022, supus prezentei judecăți, plângerea a fost introdusă la data de 3 noiembrie 2022, astfel încât se poate constata fără putință de tăgadă faptul că plângerea a fost introdusă în afara termenului prevăzut de lege.

Pe cale de consecință, și pentru aceste motive, vă rugăm să respingeți acțiunea reclamantului ca fiind tardiv introdusă, ținând seama că, cum am mai precizat, de faptul că motivarea în drept a cererii de chemare în judecată se bazează pe dispozițiile Legii nr. 544/2001.

 

În împrejurarea în care nu ne împărtășește punctul de vedere până aici, pe fondul cauzei înțelegem să formulăm următoarele apărări:

Potrivit primului capăt de cerere de chemare în judecată reclamantul cere instanței de judecată să oblige instituția noastră la comunicarea informațiilor pe care le-a solicitat prin cererea de solicitare de informații de interes public, expediată prin Poșta Română la 09 august 2022, iar în cuprinsul aceleiași cereri de chemare în judecată se arată că nu i-au fost comunicate două din documentele menționate în răspunsul la cererea de solicitare de informații de interes public, cerere trimisă prin Poșta Română la data de 11 august 2022. Or, din confirmarea de primire nu rezultă primirea cererii în data de 11 august 2022.

Contrar celor afirmate de reclamant prin prezenta cerere, acestuia i-au fost comunicate informațiile solicitate, respectiv prin intermediul mail-ului din data de 19 august 2022 trimis de pe adresa madalina.navala@insse.ro către mariusteja@yahoo.com prin care reclamantul a fost informat că termenul de răspuns la cerere se va prelungi cu maxim 30 de zile, iar prin mail-ul din data de 25.08.2022 transmis de pe adresa madalina.navala@insse.ro s-a răspuns la cererea sa cu adresa nr. 36/25.08.2022, documente atașate prezentei.

Prin intermediul acestei adrese i s-a comunicat și Nomenclatorul etniilor și limbilor materne  (postat pe site-ul www.recensamantromania.ro), aprobat de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2011 (CCRPL2011) prin Minuta nr. 5206/VV/08.09.2011, precum și extras din Nota Metodologică a Recensământului Populației și Locuințelor (RPL2011) – documentat postat pe site-ul www.recensamantromania.ro și în care este prevăzut numărul aromânilor, documente care au stat la baza desfășurării RPL2011 și pe care le atașăm prezentei.

Din analiza Nomenclatorului etniilor și limbilor materne se poate observa că acesta nu prevede etnia și limba armână, nici pe cod nivel 1 nici pe cod nivel 2, în schimb prevede etnia și limba aromână pe codul de nivel 2 (1102), ca ramură a etniei române prevăzute pe codul de nivel 1 (1000).

Totodată, la răspunsul dat prin adresa amintită mai sus, a fost informat că prin Minuta CCRPL2011 din data de 02.02.2012 s-a decis includerea persoanelor care s-au declarant la recensământ de etnie să fie codificate și înregistrate la etnia aromână, document pe care îl atașăm prezentei.

Mai mult, prin adresa nr. 24/Nr. 2545/AM/3.10.2011, atașată prezentei, Departamentul pentru Relații Interetnice a comunicat Institutului Național de Statistică că, potrivit Memorandumului cu tema: Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvern la data de 30 ianuarie 2008, comunitatea armână este considerată parte a națiunii române și, în consecință, nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne.

În acest sens a fost pronunțată și sentința civilă nr. 2228 din 03.07.2013 pronunțată în dosarul nr. 6471/2/2012 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal, precum și sentința civilă nr. 1055 pronunțată în ședința publică din 14.04.2015 la Curtea de Apel București, secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 681/2015.

Având în vedere cadrul motivării amplu expus, coroborat cu dispozițiile legale în vigoare în materie incidente în cauza dedusă judecății, vă solicităm respectuos respingerea cererii de chemare în judecată.

Probe: înscrisuri, dar înțelegem să ne prevalăm și de dispozițiile art. 254 alin. (2) din Noul Cod de Procedură Civilă.

În drept ne întemeiem susținerile pe dispozițiile art. 205-208 Cod Procedură Civilă cât și pe dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul access la informațiile de interes public.

În conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. (3) Cod proc. civ solicităm judecarea cauzei și în lipsa noastră de la dezbateri.

Invederăm și faptul că instituția noastră este o instituție o instituție publică ce administrează venituri publice, motiv pentru care, în termenul art. 30 din OUG nr. 80/2013 privind taxele de timbru, considerăm ca este scutită de plata taxei de timbre.

Anexam la prezenta material documentațial: Sentința civilă nr. 2228 din 03.07.2013 pronunțată în dosarul nr. 6471/2/2012 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul 681/2/2015, minuta CCRPL nr. 5206/VV/8.09.2011 prin care s-a aprobat Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, extras din Nota Metodologică a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 (RPL2011), minuta CCRPL din data de 02.02.2012 prin care s-a aprobat modalitatea de codificare și înregistrarea etniei armâne prin includerea persoanelor care s-au declarant la rcensământ armâni la aromâni, adresa Departementului de Relații Interetnice nr.24/Nr.2545/AM/03.10.2011, mail din data de 19 august 2022 trimis de pe adresa madalina.navala@insse.ro , adresa nr. 36/25.08.2022, mail din data de 25.08.2022 transmis de pe adresa madalina.navala@insse.ro

Prezenta întâmpinare a fost întocmită în 3 exemplare, din care 2 urmează să fie comunicate instanței.

Cu deosebit respect,

PREȘEDINTE

Tudorel Andrei

Șef Seviciu Juridic și Contencios

Mitrea Laurențiu Nacian

Consilier Juridic

Florin Mihalcea

DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI”

 

Minuta ședinței CCRPL 2011 din 2 februarie 2012

„ROMÂNIA MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR

ROMÂNIA INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

RECENSĂMÂMTUL POPULAȚIEI și LOCUINȚELOR 2011

MINUTA ședinței Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din data de 2.02.2012, ora 15.00, desfășurată la sediul Institutului Național de Statistică

I.Scopul întâlnirii

Analiză privind statdiul activităților de desfășurare a Recensământului Populației și al Locuințelor în anul 2011 și abordarea diseminării rezultatelor provizorii.

II.Ședința CCRPL a fost condusă de:

-dl. Gheorghe EMACU, Secretar de Stat, Vicepreședinte al CCRPL

III.Participanți:

-membrii Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor

-reprezentanții Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară

-reprezentanții Direcției pentru Evidența Populației și Administrarea Bazelor de Date

Lista completă a participanților este prezentată în Anexă.

IV.Temele dezbaterii:

1.Informare asupra stadiului actual privind organizarea și desfășurarea Recensământului Populației și Locuințelor

Prezentarea situației privind prelucrarea datelor înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor 2011.

2.Prezentarea proiectului de comunicat de presă privind rezultatelor provizorii ale RPL pentru transmiterea lui către mass-media și publicarea pe site-ul www.recensamantromania.ro

V.Concluzii și măsuri validate de CCRPL:

La punctul 1 de pe Ordinea de zi a fost prezentat stadiul actual al activităților RPL, astfel:

(…)

* modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne” - includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni  (în urma solicitării Comunității Armâne din România ca grup etnic armân și limba armână să fie considerate distinct al recensământ și nu în rândul aromânilor asimilați etniei române, s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni, pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, s-a hotărât ca din cadrul națiunii Române să facă parte și comunitatea armână; nomenclatorul etniilor, limbii materne și a religiilor a fost aprobat în ordine de lucru de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și al Locuințelor în data de 08.09.2011 și a fost utilizat la colectarea datelor în perioada recensământului propriu-zis; se păstrează continuitatea seriilor de date de la recensămintele anterioare privind structura etnică).

Hotărârea CC RPL asupra acestui subiect va fi adusă la cunoștința tuturor Secretariatelor Tehnice Județene. 

*

(...)

ANEXĂ

LISTA PARTICIPANȚILOR LA ȘEDINȚA COMISIEI CENTRALE PENTRY RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI AL LOCUINȚELOR DIN ROMÂNIA 2011 DIN DATA DE 02 FEBRUARIE 2012, ora 15.00

Institutul Național de Statistică – Sala „Dionisie Pop Marțian” (et. I)

Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor

Funcția în Comisia Centrală – Funcția în cadrul instituției – Prenume și Nume – Confirmare participare – Semnătura

Președinte – Ministrul administrației și internelor – Constantin Traian IGAȘ–

Vicepreședinți – Președintele Institutului Național de Statistică – Vergil VOINEAGU

- semnat

Vicepreședinți – Secretar de Stat în Ministerul Administrației și Internelor – Gheorghe EMACU - -

Vicepreședinți – Secretar de Stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului – Eugen Dicones CURTEANU – A participat consilier Bogdan SUDITU-

Vicepreședinți – Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor Publice – Gheorghe GHERGHINA – A participat dna Secretar gen. adj. Gherghina Florea

Vicepreședinți – Secretar de Stat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – Elvira Rodica ANDRONESCU – semnat

Secretar – Vicepreședinte la Institutul Național de Statistică – Beatrix GERED – semnat

Membri – Secretar de Stat la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului – Iulia Adriana Oanea Badea – semnat

Membri – Secretar de Stat la Ministerul Apărării Naționale – Mihail Vasile OZUNU – Au participat dl. general maior Tudor Munteanu și dl. col. Ion MIHĂLCESCU – semnat

Membri – Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe – Anton Niculescu - Nu a participat nimeni

Membri – Secretar de Stat la Ministerul Sănătății – Cristian Anton IRIMIE – A participat dl. Consilier Vasile NIMARĂ – semnat

Membri – Secretar de Stat la Ministerul Justiției – Gabriel TĂNĂSESCU – A participat dl. Consilier Ilie CONSTANTIN - -

Membri – Secretar de Stat la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național – Vasile TIMIȘ – A participat dl. Director Mircea ANGELESCU - -

Membri – Secretar de Stat la Secretariatul General al Guvernului – Eugen GEORGESCU – semnat

Membri – Secretar de Stat la Departamentul de Relații Interetnice – Marko ATTILA – A participat dna Director cabinet Dalma Janosi - semnat

Membri – Reprezentantul președintelui Academiei Române – Vasile Ghețău –

Membri – Reprezentantul structurilor associative ale autorităților administrației publice locale – Emil DRĂGHICI – A participat dl. Secretar Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia Nicoale PANDEA

Membri – Președintele Agenției Naționale pentru Romi – Ilie DINCĂ – semnat”

                                                                         

Adresa DRI 24/2545/AM din 3 octombrie 2011 către INS

„GUVERNUL ROMÂNIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE

SECRETAR DE STAT

Către Institutul Național de Statistică

Domnului Prof. Univ. Dr. Vergil Voineagu

Președinte

Ca urmare a adresei Dvs. cu numărul 14619/28.09.2011, înregistrat la Departamentul pentru Relații Interetnice cu numărul 24/2541/AM/03.10.2011, vă transmitem anexat Memorandumul cu tema: propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității armânilor din România, aprobat prin ședința de guvern din data de 30 ianuarie 2008.

După cum rezultă din acest Memorandum, comunitatea armână este considerată parte a națiunii române, în consecință nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne.

Cu deosebită considerație

Attila MARKO

Secretar de Stat”

 

Memorandumul aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008

„2460

3.10.2007 (ștampilă)

GUVERNUL ROMÂNIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE

SECRETAR DE STAT

APROB

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

PRIM-MINISTRU (semnătură și ștampilă)

 

MEMORANDUM

De la

Domnul Attila Marko

Secretar de stat

Departamentul pentru Relații Interetnice (semnătură și ștampilă)

Domnul Adrian CIOROIANU

Ministrul Afacerilor Externe (semnătură și ștampilă)

Domnul Cristian ADOMNIȚEI

Ministrul Educației, Cercetării și Tineretului (semnătură și ștampilă)

Domnul Adrian IORGULESCU

Ministrul Culturii și Cultelor (semnătură și ștampilă)

Cu observații

Temă: Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România

În cadrul ședinței Guvernului din data de 17 august 2006 au fost dezbătute aspectele cuprinse în Nota privind unele probleme referitoare la comunitatea aromânilor din România, notă redactată ca urmare a solicitării asociației „Comunitatea Aromână din România” de recunoaștere ca minoritate etnică a comunității aromânilor din România.

Existența în rândul comunității aromânilor din România a unei fracțiuni – reprezentată de asociația menționată care solicită recunoașterea comunității aromânilor ca minoritate națională a determinat organizarea unei dezbateri între ministerele implicate. În rândul comunității aromânilor din România există asociații și fundații care au exprimat o părere contrară asociației „Comunitatea Aromână din România”, protestând cu argumente față de demersurile inițate de aceasta.

În urrma dezbaterilor din cadrul ședinței de Guvern s-a decis elaborarea de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Culturii și Cultelor, ai Ministerului Educației și Cercetării, precum și ai Departamentului de Relații Interetnice, a unui memorandum privind soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.

În acest sens a fost constituit un grup de lucru. Experții ministerelor menționate au prezentat opiniile acestora referitoare la statutul acestei comunități, precum și implicarea acestor instituții în acțiuni de susținere financiară a manifestărilor culturale organizate de asociații și fundații ale aromânilor din România.

Ca urmare a dezbaterilor din cadrul grupului de lucru și având în vedere argumentele de ordin legal prezentate în nota supusă dezbaterii Guvernului în ședința din 17 august 2006, ministerele implicate au căzut de acord că reprezentanții asociației „Comunitatea Aromână din România” nu au îndreptățirea de a obține statutul de minoritate națională pentru comunitatea aromânilor din România, și nu au adus argumente legale convingătoare în susținerea acestui demers.

În susținerea opiniei noastre aducem următoarele argumente de ordin științific:

Academia Română susține că „aromânii aparțin și ei românității și fac parte din trupul romanității orientale, ca și românii din spațiul dacic. Distanța și separarea lor, prin alte etnii, de trupul principal al românității a dus la formarea dialectului aromân, ca dialect al limbii române. (…)

Academia Română nu poate fi de acord cu recunoașterea unei ramuri ca minoritate națională.”

Conform specialiștilor în lingvistică de la Academia Română „Aromânii nord – și sud-dunăreni sunt români, cu specifică lor dialectal, folclor și etnografic. Așadar, nu există temei științific în baza căruia, pe teritoriul României, aromână să fie considerată limbă maternă și, prin urmare, populația care o vorbește să învețe acest dialect.”

Din punct de vedere cultural, această comunitate are dreptul să dorească să se exprime în dialectal moștenit de la înaintași, să conserve și să asigure păstrarea nealterată a elementelor de etnografie și folclor specifice. Cercetătorii specializați în istoria limbii și dialectologie nu acceptă caracterizarea aromânei ca limbă diferită de limba română, ci, în mod argumentat, o situează în cadrul dialectelor limbii române.

Domnul academician Marius Sala consider că aromâna este un dialect al limbii române și nu poate fi limbă diferită de română pentru vorbitorii de pe teritoriul României. Aromâna este un idiom, variantă a limbii române, dezvoltată în situație identică celorlalte limbi care sunt vorbite de către comunitățile etnice. Prin urmare, aromâna nu este un dialect al limbii române. Din perspectivă istorică, aromâni sunt considerați de lingviștii români ca fiind o ramură sudică a poporului român, despărțită de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populației migratoare.

Conform afirmațiilor făcute de specialiști în dialectologie, „Aromânii sunt români și vorbesc un dialect românesc.” (Hristu Cândroveanu)

În aceeași ordine de idei, Muzeul Național de Istorie a României, consider că „limba română și poporul roman s-au format în spațiul aflat la nord și la sud de Dunăre. (…) Aromânii sunt cei dintâi români amintiți în istorie, încă din vremea cronicarilor bizantini, în secolul al X lea. (…) Atât în sudul Peninsulei Balcanice cât și la nordul Dunării, în Dacia, s-au vorbit și se vorbesc și astăzi patru dialecte înfrățite: daco-român, la nordul și de-a lungul Dunării, de o parte și de alta a fluviului, apoi cel aromân, cel megleno-român și cel istro-român, dialectul aromân mai purtând denumirea de macedo-român.”

Ca urmare a argumentelor expuse, Muzeul Național de Istorie a României consider inoportună acordarea pentru comunitatea aromânilor din România a statutului de minoritate națională, „această comunitate fiind legată de populația românească prin istorie, limbă, cultură, tradiții și obiceiuri.”

Argumente de ordin legal:

Caracterul de minoritate națională reprezintă dreptul membrilor unui grup de a-și exprima în mod liber identitatea etnică și pe cale de consecință presupune apartenența acestui grup la o categorie diferită de cea a majorității. Astfel, desi membrii comunității aromânilor din România își exprimă în mod legal și corect identitatea etnică, acest grup nu este diferit de majoritate, potrivit argumentelor de ordin științific invocate.

Autoritățile române recunosc comunității aromânilor dreptul de a se exprima în dialectul moștenit, precum și de a-și păstra nealterate elementele culturale.

Orice persoană are libertatea de a-și declara identitatea așa cum o consideră. Este cunoscut faptul că persoanele care se declară „sași”, „șvabi”, „secui”, „maghiari”, „romi”, „țigani” aparțin de fapt comunităților germane, maghiară și romă. În mod similar, persoane care aparțin comunității aromânilor care solicită statutul de minoritate națională aparțin comunității românești.

În opinia organizațiilor aromânilor care se consideră români, un demers legislativ în sensul trecerii aromânilor în categoria minorităților naționale recunoscute în România ar fi profund ofensator pentru aceștia.

Articolul 3 din Convenția – cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995 recunoaște oircărei persoane care aparține unei minorități naționale, dreptul de a allege liber dacă să fie sau nu ca atare. Alegerea acestei opțiuni nu implică dreptul unui individ de a alege arbitrar să aparțină vreunei minorități naționale. „Alegerea subiectivă a individului este inseparabilă legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei.” (Raport explicativ la Convenția cadru)

Având în vedere argumentele expuse, considerăm că acordarea statutului de minoritate națională comunității aromânilor din România nu este posibilă.

Ministerele implicate propun următoarele măsuri:

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a venit în întâmpinare în întâmpinarea dorinței vorbitorilor dialectului aromân de a-l conserva, împreună cu elemente specifice de folclor și etnografie. Astfel, MEC a considerat că dialectul aromân se poate studia în școală în cadrul unui curs optional, pe baza unei programe. În consecință, MEC a aprobat realizarea unei programe de curs optional pentru elevii claselor II-XII/XIII care își exprimă această opțiune, predat de cadre didactice abilitate. Programa menționată a fost elaborată în cadrul unui grup de lucru alcătuit din profesori metodiști români și aromâni, inspector de specialitate, specialiști ai Consiliului Național pentru Curriculum, din cadrul Institutului de Științe ale Educației. Inițiativa MEC a fost refuzată de reprezentanții asociației „Comunitatea Aromână din România”.

MEC susține introducerea în planul de învățământ a orelor de istorie, de civilizație și de cultură aromână numai în regim de cursuri opționale (conform Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 3449/1999).

Ministerul Culturii și Cultelor s-a implicat și se va implica direct prin instituțiile sale în păstrarea, conservarea, dezvoltarea și introducerea în circuitul național și European a valorilor și patrimoniului cultural armânesc, purtător al unei culture și tradiții distincte. Astfel, a sprijinit și avizat favorabil inițiativa Fundației „Mușeata Armână” din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, - Muzeul „Gheorghe Celea” – unde sunt expuse circa 1465 exponate ce ilustrează obiceiurile și meșteșugurile tradiționale ale aromânilor; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează anual, la sediul său, întâlnirea comunităților aromâne din întreg spațiul românesc și elaborează un repertoriu al colecțiilor de obiecte aparținând aromânilor aflate în patrimoniul propriu, ca rezultat al unor cercetări de teren și de arhivă laborioase; formațiile artistice de folclor aromân au fost prezente pe scenele festivalurilor interetnice, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor, precum PROETNICA de la Sighișoara, fiind primite în calitate de asociații etno-culturale.

De asemenea, a acordat subvenții pentru apariția revistelor „Armânimea” și „Deșteptarea Aromânilor” a Fundației „Dimândarea părintească”.

Începând din anul 2006, subvenționarea oricărei publicații culturale, deci și a revistelor „Armânimea” și „Deșteptarea Aromânilor” se va face prin Administrația Fondului Cultural Național. Totodată, editorii pot depune cerere de participare la Programul Național de Achiziție de Cărți și Abonamente la reviste, programul anual al Ministerului Culturii și Cultelor.

Ministerul Afacerilor Externe sprijină și va sprijini în continuare, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni comunitățile de origine română din diferite, printr care și pe cele ale aromânilor, ca fiind parte a diasporei românești.

Prin urmare, nu se poate admite că această comunitate poate fi considerată minoritate națională și tratată ca atare pe teritoriul României.

MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR

Observațiile Ministerului Culturii și Cultelor la Memorandumul având ca temă „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”

„Ministerul Culturii și Cultelor s-a implicat și se va implica direct și prin instituțiile sale în păstrarea, conservarea, dezvoltarea și introducerea în circuitul national și European a valorilor și patrimoniului cultural armânesc, purtător al unei culturi și tradiții distincte. Astfel, a sprijinit și avizat favorabil inițiativa Fundației „Mușeata Armână” din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, privind înființarea muzeului aromânilor – Muzeul „Gheorghe Celea” – unde sunt expuse circa 1465 exponate ce ilustrează obicieurile și meșteșugurile tradiționale ale aromânilor; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează anual, la sediul său, întâlnirea comunităților aromâne din întreg spațiul românesc și elaborează un repertoriu al colecțiilor de obiecte aparținând aromânilor aflate în patrimoniu propriu, ca rezultat a unor cercetări de teren și de arhivă laborioase; formațiile artistice de folclor aromân au fost prezente pe scenele festivalurilor interetnice, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor, precum PROETNICA de la Sighișoara, fiind primate în calitate de asociații etno-culturale.

De asemenea, a acordat subvenții pentru aparația revistelor „Armânimea” și „Deșteptarea Aromânilor” a Fundației „Dimândarea părintească”.

Începând din anul 2006, subvenționarea oricărei publicații culturale, deci și a revistelor „Armânimea” și a „Deșteptarea Aromânilor” se va face prin Administrația Fondului Cultural Național. Totodată, editorii pot depune cerere de participare la Programul Național de Achiziție de Cărți și Abonamente la reviste, program anual al Ministerului Cultrii și Cultelor.””

                                                                                                   

Încheierea din ședința publică din 29 martie 2023

„Dosar nr. 30139/3/2022

România

Tribunalul București

Secția a II a Contencios Administrativ și Fiscal

Încheiere

Ședință Publică din data de 29 martie 2023

Tribunalul constituit din

Președinte Stela Stoicescu

Grefier Rodica Baciu

Pe rol se află judecarea cererii de chemare de contencios administrativ și fiscal formulate de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, în contadictoriu cu pârâta INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, având ca obiect comunicare informații de interes public.

La apelul nominal făcut în ședință publică de azi, se prezintă reclamantul personal și pârâta prin consilier juridic, în temeiul delegației de reprezentare pe care o depune la dosarul cauzei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Datele de identificare ale reclamantului sunt consemnate în caietul grefierului de ședință.

Tribunalul acordă cuvântul asupra comptenței instanței.

Reclamantul și apărătorul pârâtei precizează că apreciază instanța de față competentă să soluționeze cauza.

Tribunalul conform dispozițiilor art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, se declară competent general, material și teritorial să soluționeze cauza.

Tribunalul acordă cuvântul asupra excepțiilor nulității și prematurității invocate prin întâmpinare.

Apărătorul cazuei precizează că nu mai susține excepția nulității observând că acțiunea este semnată la fila 12 din dosar.

Tribunalul ia act de renunțarea pârâtei la excepția nulității.

Având cuvântul asupra exceptiei prematurității, apărătorul pârâtei formulează concluzii de admitere susținând că pârăta nu a fost sesizată cu nici o reclamație din partea reclamantului.

Reclamantul solicit respingerea excepției susținând că a adesat cererea direct conducătorului pârâtei.

Tribunalul, deliberând cu privire la excepția prematurității, o respinge ca neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile art. 21 din Legea nr. 544//2001 nu impun formularea unei reclamații anterior sesizării instanței de judecată, ci consacră un drept de opțiune în favoarea solicitantului, drept de care acesta nu a înțeles a uza; totuși, acest aspect nu antrenează concluzia prematurității cererii, acțiunea putând fi introdusă în instanță.

Tribunalul acordă cuvântul asupra excepției tardivității invocată prin întâmpinare.

Apărătorul pârâtei solicită admiterea excepției tardivității arătând că conform portalului instanțelor, plângerea a fost introdusă peste termenul legal, la data de 03.11.2022.

Reclamantul solicită respingerea excepției. La interpelarea instanței, arată că nu a depus acțiunea în termenul legal.

Tribunalul reține cauza în pronunțare cu privire la excepția tardivității.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea.

Pentru acest motiv,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 13 aprilie 2023.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 martie 2023.

PREȘEDINTE

STELA STOICESCU

GREFIER

RODICA BACIU”

 

 

Hotărârea Civilă nr. 2061 din 13 aprilie 2023

„DOSAR NR. 30139/3/2022

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA A II A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

HOTĂRÂRE NR. 2061

ȘEDINȚĂ PUBLICĂ DIN DATA DE 13 APRILIE 2023

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: STELA STOICESCU

GREFIER: RODICA BACIU

Pe rol se află judecarea cererii de contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, în contradictoriu cu pârâta INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, având ca obiect comunicare informații de interes public.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea din data de 29.03.2023, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13.04.2023.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a II a de Contencios Adminstrativ și Fiscal în data de 03.11.2022, sub nr. 30139/3/2022, reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, în contradictoriu cu pârâta INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, a solicitat instanței obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile pe care le-a solicitat prin scrisoarea expediată prin Poșta Română la 8 august 2022 și fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații.

În motivarea cererii, în esență, reclamantul a arătat că, deoarece statul român nu a recunoscut încă Naționalitatea Armănă/Armână, Armănii/Armânii nu au fost incluși ca etnie separată (cod nivel 1) în Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne folosit la recensământul din 2011. Cu toate acestea, unii Armăni/Armâni s-au putut înregistra potrivit declarației liber exprimate ca etnie separată de etnia română. Precizează că formulele ”Armăn” și ”Armân” sunt folosite oral și în scris de membrii naționalității pentru a se autodenumi în limba lor maternă.

Menționează că la 18.04.2022 a solicitat direcțiilor de statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea numărul persoanelor care s-au înregistrat la Etnie ca ”Armăn/Armân” și la Limba Maternă cu ”Armănă/Armână” la Recensământul Populației din 2011. În susținerea cererii, a prezentat propria experiență de la recensământul din 2011. Întâmplător, recenzorul a fost o tânără Armănă/Armână din familia Ianuș. Din discuția în limba maternă Armănă/Armână a aflat că există posibilitatea de a se declara ca ”Armăn/Armân”, adică neromân, ceea a și făcut, iar recenzorul a înregistrat declarația mea liber pe hârtia documentului de recenzare.

Au răspuns pe e-mail doar direcțiile București, care l-au dircționat la website-ul INS, și Călărași, care și-a declinat competența către INS. În mod neașteptat, a primit un e-mail de la consilierul superior Mădălina Năvală de la INS, care a răspuns în numele direcțiilor Constanța și Ialomița. Citează paragraful clarificator al răspunsului: ”Persoanele care, eventual, s-au declarat ca etnie armân au fost incluși la etnia „aromân”, iar cei care, eventual, au declarant limba maternă ”armâna” au fost incluși vorbitorilor de limbă ”aromână”. A menționat reclamantul că datele îi sunt necesare pentru studiile sale despre naționalitatea Armănă/Armână din România , în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal ”Națiunea Armănă” la adresa web https://natiuneaarmana.blogspot.com.

Ca urmare, solicit INS copia xeox a documentului legal în baza căruia, la prelucrarea datelor Recensământului din 2011, au fost schimbate declarațiile liber exprimate ale cetățenilor români de Naționalitate Armănă/Armână fără acordul acestora.

În drept, cererea nu a fost întemeiată.

În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisurile atașate cererii.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în baza art. 22 alin. 5 din Legea nr. 544/2001.

La data de 30.12.2022, pârâta a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității, excepția prematurității, excepția tardivității și, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În susținerea excepției prematurității, s-a menționat că instituția nu a fost sesizată cu o reclamație conform art. 21 alin. 2 din Lege, iar în susținerea excepției tardivității, s-a arătat că, potrivit cererii de chemare în judecată reclamantul pretinde că nu i-au fost comunicate informațiile solicitate prin cererea de solicitare de informații de interes public, expediată prin Poșta Română la 9 august 2022. Mai mult, conform portalului instanțelor de judecată, în ceea ce privește dosarul nr. 30139/3/2022, supus prezentei judecăți, plângerea a fost introdusă la data de 3 noiembrie 2022, astfel încât se poate constata fără putință de tăgadă că plângerea a fost introdusă în afara termenului prevăzut de lege.

Pe fond, pârâta a arătat că reclamantului i-au fost comunicate informațiile solicitate, respectiv prin intermediul mail-ului din data de 19 august 2022 trimis de pe adresa madalina.navala@insse.ro către mariusteja@yahoo.com prin care reclamantul a fost informat că termenul de răspuns la cerere se va prelungi cu maxim 30 de zile, iar prin mail-ul din data de 25.08.2022 transmis de pe adresa madalina.navala@insse.ro s-a răspuns la cererea sa cu adresa 36/25.08.2022, documente atașate prezentei.

Prin intermediul acestei adrese i s-a comunicat și Nomenclatorul etniilor și limbilor materne (postat pe site-ul www.recensamantromania.ro ), aprobat de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2011 (CCRPL2011) prin Minuta nr. 5206/VV/08.09.2011 (RPL2011) – document postat pe site-ul www.recensamantromania.ro și în care este prevăzut numărul aromânilor, documente care au stat la baza desfășurării RPL2011 și pe care le atașăm prezentei.

Din analiza Nomenclatorului etniilor și limbilor materne se poate observa că acesta nu prevede etnia și limba armână, nici pe cod nivel 1 nici pe cod nivel 2, în schimb prevede etnia și limba aromână pe codul de nivel 2 (1002), ca ramură a etniei române prevăzută pe codul de nivel 1 (1000). Totodată, la răspunsul dat prin adresa amintită mai sus, a fost informat că prin Minuta CCRPL2011 din data de 02.02.2012 s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ de etnie armână să fie codificate și înregistrate la etnia aromână, document pe care îl atașăm prezentei.

Mai mult, prin adresa nr. 24/Nr. 2545/AM/3.10.2011, atașată prezentei, Departamentul pentru Relații Interetnice a comunicat Institutului Național de Statistică că, potrivit Memorandumului cu tema Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvern la data de 30 ianuarie 2008, comunitatea aromână este considerată parte a națiunii române și, în consecință, nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne.

În acest sens a fost pronunțată și sentința civilă nr. 2228 din 03.07.2013 pronunțată în dosarul nr. 647112/2012 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal, precum și sentința civilă nr. 1055 pronunțată în ședința publică din 14.04.2015 la Curtea de Apel București, secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 68112/2015.

În drept, au fost invocate art. 205-208 Cod Procedură Civilă și dispozițiile Legii nr. 544/2001.

În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisuri.         

La termenul de judecată din data de 29.03.2023, s-a luat act de renunțarea pârâtei la excepția nulității cererii de chemare în judecată și s-a respins ca neîntemeiată excepția prematurității, invocată de pârâtă, pentru considerentele din încheierea de amânare a pronunțării.

Analizând cu prioritate excepția tardivității, Tribunalul apreciază că este întemeiată și o va admite, pentru următoarelor motive:

conform art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001 în cazul în care o persoană se consider vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.

Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 544/2001, Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cui condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

Conform art. 22 alin. 1 din Lege, În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.

Se reține, conform adresei depuse la fila 19 din dosar, înregistrate sub nr. 36/25.08.2022, că reclamantului i s-a răspuns de către instituția publică la data de 25.08.2022, aspect, de altfel, menționat de reclamant chiar în acțiunea introductivă. Or, calculând termenul prevăzut de dispozițiile art. 22 coroborat cu art. 7 din Legea 544/2001 în raport cu data răspunsului, se constată că acțiunea a fost formulate de reclamant tardiv la data de 03.11.2022, cu încălcarea termenului procedural de 30 de zile.

Pentru toate aceste considerente, va admite excepția tardivității formulării acțiunii și va respinge acțiunea ca tardive formulate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția tardivității, invocată de pârâtă.

Respinge acțiunea formulate de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în Constanța, (…), în contradictoriu cu pârâta INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, bd. Libertății, nr. 16, ca tardiv introdusă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se va depune la Tribunalul București – Secția a II a de contencios administrative și fiscal.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 13,04.2023.

PREȘEDINTE

STELA STOICESCU

GREFIER

RODICA BACIU

Red.jud.S.S./4 ex./02.05.2023”