Postare prezentată

Nume de familie armăne

Armăni cu nume de familie cu inițiala A Armăni cu nume de familie cu inițiala B Armăni cu nume de familie cu inițiala C Armăni cu nume de fa...

Se afișează postările cu eticheta etnie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta etnie. Afișați toate postările

joi, octombrie 03, 2024

DOSAR CEDO 21689/24

 DOSAR CEDO 21689/24

 

La 22 iulie 2024 am expediat, prin Poșta Română, o cerere pe adresa Grefei Curții Europene a Drepturilor din Strabourg, Franța, având ca subiect dosarul 30136/32022, în care solicitasem instanței să oblige Institutul Național de Statistică să atașeze la rezultatele definitive ale Recensământului din 2021 adevărata mea declarație de operația de recenzare din 9 iulie 2021, care mi-a fost ulterior modificată, sub pretextul de a se conforma cu Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne 2021: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.” https://natiuneaarmana.blogspot.com/2024/02/procesul-nationalitatea-armana-versus.html

La 26 septembrie 2024, CEDO în complet de judecătorul unic, în persoana judecătorului belgian Frederic Krenc, a calificat cererea ca „inadmisibilă”, deoarece nu am epuizat căile de atac interne, conform art. 35 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La 3 octombrie 2024, Grefei Curții Europene a Drepturilor mi-a expediat prin poștă răspunsul judecătorului F. Krenc.

Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Dar va veni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)

Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici. 

Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)


Cerere către CEDO la 22 iulie 2024

Decizia CEDO din 26 septembrie 2024

Scrisoarea Grefei CEDO din 3 octombrie 2024

 

 

 

Cerere către CEDO la 22 iulie 2024

 

„1/13

EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

 

Precizări cu privire la acest formular de cerere

Prezentul formular este un document juridic oficial şi are incidență directă asupra drepturilor şi obligaţiilor dumneavoastră. Urmaţi instrucţiunile care figurează în broșura intitulată „Cum se

completează formularul de cerere”, completând toate rubricile formularului și anexând toate documentele pertinente.

 

RUM - 2022/2

Formular de cerere

Avertisment: Cererea dumneavoastră nu va fi examinată dacă este incompletă (articolul 47 din Regulamentul Curții). Vă atragem atenția asupra faptului că expunerea concisă atât a faptelor și a capetelor de cerere, cât și a respectării de către reclamant a condițiilor de admisibilitate TREBUIE să figureze în rubricile corespunzătoare ale formularului de cerere, conform prevederilor articolului 47 paragraful 2 a) din Regulament. Formularul trebuie completat astfel încât să permită Curții să identifice natura și obiectul cererii fără a fi nevoie ca aceasta să consulte alte documente.

 

A.Reclamant

A1 Persoană fizică

1.Nume TEJA

2.Prenume (toate) MARIUS VIRGIL

3.Data nașterii 07/07/1969

4.Locul nașterii CONSTANȚA

5. Cetățenie ROMÂNĂ

6.Adresă (...) MUNICIPIUL CONSTANȚA, JUDEȚUL CONSTANȚA, ROMÂNIA

7.Telefon (inclusiv prefixul țării)

8.Email (dacă este cazul)

9. Sex *masculin feminin

 

2/13

B. Statul (statele) împotriva căruia (cărora) introduceți cererea.

17. Bifați rubrica (rubricile) corespunzătoare Statului (Statelor) împotriva căruia (cărora) introduceți cererea.

(...)

x ROU- România

(...)

 

3/13 Reprezentantul (Reprezentanții) persoanei fizice

C1. Reprezentant care nu este avocat

C2. Avocat

C3. Procură

 

4/13 Reprezentantul organizației reclamante

D1. Reprezentantul organizației

D2. Avocat

D3. Procură

 

5/13

Obiectul cererii

Această parte a formularului de cerere (rubricile E, F și G) trebuie să conțină toate informațiile pertinente referitoare la fapte (rubrica E), la capetele de cerere (rubrica F), precum și la respectarea de către reclamant a regulilor privind epuizarea căilor de recurs interne și a termenului de patru luni (rubrica G), prevăzute de articolul 35 paragraful 1 din Convenție. Este obligatorie completarea acestor rubrici în spațiul special prevăzut pe formular, simpla trimitere la eventuale documente sau anexe nefiind luată în considerare. Consultați în acest sens prevederile articolului 47 paragraful 2 din Regulamentul Curții, Instrucțiunea practică cu privire la sesizarea Curții, precum și broșura „Cum se completează formularul de cerere”.

E. Expunerea faptelor

58.Din cauza COVID-19, în România desfășurarea Recensământului 2021 a fost amânată pentru 2022, dar denumirea oficială a operației de recenzare a rămas Recensământul 2021.

Explic diferența națională (etnică) dintre Armân/Armăn (ambele ortografii sunt uzuale) și „aromân”. Etnogeneza Armânilor a fost un proces de romanizare a popoarelor barbare din Peninsula Balcanică, cu excepția grecilor, care aveau o cultură scrisă mai veche și mai dezvoltată decât a romanilor. În Limba Maternă Armână din familia limbilor romanice (română, italiană, franceză, portugheză, spaniolă), Armânii se autodenumesc Armân. Cuvântul „aromân” („a”+„român”) este o invenție a politicienilor români din secolul XIX pentru a justifica politica de asimilare/românizare a Armânilor din Imperiul Otoman prin politica de înființare a unor școli primare cu acordul sultanului, suzeranul României până în 1877. Acest termen, ca și sintagmele „român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”, au apărut în literatura românească după ce prințul Al. Ioan Cuza (1859-1866), fondatorul statului național român, a înființat la București, în 1860, Comitetul Macedo-Român, format în mare parte din români. Prin iradeaua din 9/22 mai 1905, sultanul a recunoscut pe Armâni ca popor („milet” în turca osmană) cu numele de „vlahi”, adică nu i-a recunoscut ca „români”: „valaques” în versiunea franceză a iradelei și „ulahlar” în cea turcă osmană. Ca urmare, „aromânii” sunt acei armâni care și-au renegat, de voie sau de nevoie, Identitatea Etnică Armână și s-au convertit la identitatea etnică română prin sintagmele inventate în România: „aromân/român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”. Eu, fiind un moderat, folosesc pentru „aromâni” termenii tehnici „renegat” și „convertit”, dar intransigenții folosesc expresia plastică „trădători de neam”. Atenție: cuvintele „aromanian” (a+romanian) și „aroumain” (a+roumain) reprezintă traducerile în engleză și franceză ale termenului „aromân”. Ca urmare, subliniez necesitatea folosirii termenului „Armân” și  în limbile engleză și franceză pentru a-i deosebi pe Armâni de romanian/„aromanian” și de roumain/„aroumain”.

Ca urmare a Războaielor Balcanice (1912-1913), România a anexat Cadrilaterul de la Bulgaria, regiune locuită de bulgari, turci și tătari. Pentru a controla demografic regiunea, statul român a inițiat în perioada interbelică un program de colonizare, în care s-au încadrat 6.000 de familii armâne din statele balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia), care își pierduseră ocupațiile tradiționale din perioada otomană: păstoritul și transportul și comerțul cu caravanele.

În contextul instaurării unor regimuri democratice moderne în Europa de Est în 1989, a început și Mișcarea de Deșteptare Națională a Armânilor din Peninsula Balcanică natală și din România, unde ei sunt în diaspora. Albania (Legea protecției minorităților naționale 96/13.10.2107) și Macedonia de Nord (Constituția 1991) au recunoscut Naționalitatea/Identitatea Națională Armână ca „aromune”, respectiv, „vlasi”, dar România și Grecia nu o recunosc, statul grec inventând pentru Armâni sintagma „elino-vlah” (grec vorbitor de limbă romanică). Cu toate acestea, la Recensământul din România din 2011, care s-a desfășurat pe hârtie, unii cetățeni au reușit să se înregistreze ca „Armâni” la variabila „Etnie”. În cazul meu, întâmplarea a făcut ca recenzorul să fie o tânără din familia Ianuși, care mi-a spus că ea se înregistrase ca „Armână” și s-a oferit să mă înregistreze și pe mine, dacă doream, ceea ce s-a și întâmplat. Dar, la trei luni după operația de recenzare, în ședința din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 (din care făcea parte și Institutul Național de Statistică ca organizator al Recensământului), s-a decis ca cetățenii care se declaraseră și fuseseră înregistrați pe hârtie ca Armâni să le fie modificată declarație prin mutarea la „cod nivel 1 / 1000 = român, cod nivel 2 / 1002 = aromân” din Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne redactat pentru Recensământ.

La 09.07.2022 (sâmbătă), am primit vizita recenzorului Victor Demintei. La variabilele „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân” și, respectiv,  „Armână”, declarând, în mod preventiv după experiența de la Recensământul 2011, și că „Eu nu sunt român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la cod nivel 2 „aromân”=1002 din cadrul cod nivel 1 „român”=1000. Mi-a răspuns că în Chestionar nu există Etnia Armân și a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că „m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon. I-am explicat că recenzorul-șef va trebui să raporteze superiorilor ierarhici din Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului din cadrul Institutului Național de Statistică. I-am adus la cunoștință recenzorului că ,în cazul în care nu voi fi sunat, mă voi prezenta a Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu voi fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra acest drept în instanță.

Deoarece nu am primit telefon, la 11.07.2022 (luni), am fost în audiență la Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța de Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că nu cunoaște cazul și a dat un telefon. Apoi mi-a spus că persoanele care se declară la Etnie ca „Armân” sunt transferate la cod nivel 2/1002 = „aromân” din cadrul cod nivel 1/1000 = român. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021, condusă de Silvia Pisică, în

6/13

59. calitatea dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică, căreia i se subordonează Direcția Recensământului Populației.

Am menționat doamnei Constantin că îmi voi apăra în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate. Precizez că, în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului 2021, se subliniază cu majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIUN FEL DE CONSTRÂNGERE”. Dar prin modificarea ulterioară, fără acordul meu, a declarației mele liber exprimate, Institutul a aplicat dictonul lui Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”.

La 12.07.2022 am expediat, prin Poșta Română, o cerere, în baza Legii 544/2001 (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413), adresată Silviei Pisică, prin care solicitam documentul legal în baza căruia la Recensământul 2021 mi s-a modificat declarația liber exprimată fără acordul meu. I-am menționat că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14.07.2022, am primit din partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar nici astăzi nu am primit răspuns.

În septembrie-octombrie 2022 am trimis zilnic email-uri către cele mai cunoscute organizații pentru apărarea drepturilor omului din România, în care am cerut doar „asistență juridică” și nu am cerut reprezentare în instanță. Am primit foarte puține răspunsuri, cuprinzând refuzuri din motiv că cazul meu nu se încadrează în domeniile lor de expertiză, ca în cazul Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (02.09.2022) și avocaților de la Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile Omului (15.09.2022). Am discutat problema cu un avocat armân din Constanța, pe care îl cunoșteam de 46 de ani, dar, deoarece a promis că va semna „Petiția adresată Parlamentului României pentru recunoașterea Naționalității Armăne” (01.08.2020) (https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451) și nu a făcut-o, nu l-am mai contactat. Atenție: în România cuvântul „naționalitate” („nationality”/„nationalité”) este echivalent cu cel de „etnie” și nu cu cel de „cetățenie”. Arăt că eu nu am făcut parte și nu fac parte din nicio organizație din România care are în numele său cuvintele „armân”, „aromân”, „macedo-român” și „makedon-armân”, deoarece relațiile acestor organizații cu Statul din România și cu Statul din Grecia sunt neclare. În consecință, inițial am redactat o singură Cerere de chemare în judecată cu patru capete de cerere, referitoare la Recensământul 2011 (2) și Recensământul 2021 (2), dar, după ce m-am informat pe internet, am divizat-o în 4 Cereri, din care 3 referitoare la Legea 544/2001 și una cu „obligația de a face” referitoare la prezentul dosar în baza Legii 554/2004 (Legea Contenciosului Administrativ https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/224247). Am depus cererile la 03.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, fiind înregistrate astfel: 30136/3/2022 (prezentul dosar), 30138/3/2022 (dosarul referitor la refuzul răspunsului de către Silvia Pisică - Legea 544/2001/Recensământul 2021), 30139/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001) și 30140/3/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001). Deoarece în prezentul dosar nu motivasem în drept Cererea, la 05.12.2022 am depus Motivarea. La ședințele de judecată din martie 2023, cele trei instanțe au admis excepția tardivității introducerii celor trei cereri de chemare invocată de pârât și au respins cererile de chemare în judecată, deoarece le-am introdus după termenul de 30 de zile prevăzut de Legea 544/2001.

În prezentul dosar, am solicitat instanței următoarea decizie: „Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să includă următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei, numărul 12, bloc L 111, apartament 48, cu cartea de identitate având seria și numărul KZ 205156 și CNP 1690707131218, a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”” De asemenea, am arătat, citând adresa de răspuns 24/nr. 935/EL/27.04.2022 a Departamentului pentru Relații Interetnice la cererea mea în baza legii 544/2001, că Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost redactat de Departament numai în ce privește etniile recunoscute ca minorități naționale, celelalte etnii reprezentând contribuția Institutului Național de Statistică. În finalul Cererii de chemare în judecată, am arătat că demersul Institutului, ca instituție de stat, de modificare ulterioară a declarației mele liber exprimate la operația de recenzare, „poate fi încadrat la politică de asimilare”. Am inclus în Cerere linkurile unor texte scrise de mine despre Națiunea Armână non-statală și repostate pe blogul „Națiunea Armănă”-

În ședința din 30.03.2023, Tribunalul București și-a declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului Constanța, deoarece eu nu am știut că Legea 554/2004 fusese amendată în 2018 în sensul că reclamantul se adresează „exclusiv” instanței de la domiciliul său.

După ce Tribunalul Constanța a respins, la 17.05.2023, cererea mea ca ședința de judecată să fie programată cel mai târziu la 31.05.2023, deoarece Comisia Centrală a Recensământului 2021 devansase publicarea rezultatelor definitive din Secțiunea „Caracteristici Etno-Culturale” pentru luna iunie 2023, am fost citat la ședința de judecată din 14.09.2023.

7/13

60. În Întâmpinarea 1193/TA/12.01.2023, pârâtul a invocat Hotărârea de Guvern nr. 143/2022, prin care a fost aprobat Nomenclatorul, în care nu figurează etnia armân și limba maternă armână. De asemenea, a fost invocat Memorandumul „Propunerea unor soluții concrete privind statutul comunității aromânilor din România”, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008, prin care, susține pârâtul, „comunitatea armână este recunoscută ca parte a națiunii române”. Pârâtul a susținut că recenzarea a fost realizată „de către recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică)”.

În Răspunsul din 29.03.2023 la Întâmpinare, am respins invocarea de către pârât a excepției conexității prezentului dosar cu dosarul 30138/3/2022. Am reluat afirmația Departamentului  pentru Relații Interetnice că, la redactarea Nomenclatorului, contribuția Departamentului s-a limitat la cele „20 de minorități naționale recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând competența legală de a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale”.  Am arătat că Memorandumul include cuvântul „aromân” în titlu și de 36 de ori în text. Dar în adresa de răspuns a Departamentului către Institut, la care este anexat Memorandumul, apar sintagmele „comunitatea armânilor” și „comunitatea armână”, și am arătat că acest aspect reprezintă o „contradicție flagrantă” între adresa Departamentului și Memorandum, care evidențiază „fie necunoașterea problemei, fie mai curând o manipulare” a Institutului de către Departament.

În Concluziile scrise nr. 15670/vBG/12.09.2023, pârâtul citează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2020 prin care Departamentul pentru Relații Interetnice „are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin Hotărârea Guvernului”. Pârâtul precizează că la Etnie categoria „armân” și la Limbă Maternă categoria „armână” nu figurează în Nomenclator. De asemenea, pârâtul reia afirmația din Întâmpinare că recenzarea este realizată „de către un recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică așa cum se arată în cererea reclamantului)”.

În Încheierea din ședința de judecată din 14.09.2023, Tribunalul Constanța a respins invocarea de către pârât a excepției conexității prezentului dosar cu dosarul 30138/3/2022 ca „nefiind întemeiată”, apreciind că „obiectul și cauza din dosarul precizat nu au o strânsă legătură cu obiectul și cauza din prezenta judecată” și a amânat pronunțarea pentru 29.09.2023.

Dar prin Sentința Civilă nr. 1125/29.09.2023, Tribunalul Constanța a respins Cererea de chemare în judecată ca „nefondată”. Instanța a motivat decizia prin faptul că, „în realitate”, eu aș fi nemulțumit de Hotărârea de Guvern 143/2022 „prin care s-a stabilit că etnia și limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână”, respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române și nu „Armână”, (...)”

În Recursul din 01.11.2023, am arătat că, în sentința sa, Tribunalul Constanța a reținut apărarea pârâtului din Întâmpinare privind elaborarea Nomenclatorului de către Departamentul pentru Relații Interetnice conform Ordonanței 19/2020. Dar în practică, redactarea Nomenclatorului 2021 nu a decurs conform prevederilor Ordonanței. Conform adresei de răspuns 24/935/EL/27.04.2022, Departamentul a realizat numai codurile referitoare la etniile recunoscute de stat ca minorități naționale. Departamentul subliniază că Nomenclatorul a fost redactat „la inițiativa Institutului Național de Statistică și a Secretariatului General al Guvernului.”  Deoarece afirmația Departamentului despre modalitatea reală a redactării Nomenclatorului nu a fost luată în considerare de Tribunal, am solicitat audierea ca martor a secretarului de stat al Departamentului. Am arătat că problema autorilor Nomenclatorului face obiectul dosarului 17757/3/2023, intentat de mine împotriva Institutului la 09.06.2023 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București și, adaug aici, și a dosarului 17760/3/2023, intentat tot Institutului la aceeași dată și la aceeași instanță. Am subliniat că obiectul Cererii de chemare în judecată este acela de a obliga Institutul (în baza articolului 18, alineatul 1, Legea 554/2004) de a include în rezultatele Recensământului 2021 declarația mea liber exprimată de „Armân” la recenzarea din 09.07.2022, deoarece această declarație mi-a fost modificată ulterior ilegal în „român” („aromân”) de către Institut fără acordul meu. Am subliniat că la recenzare eu am declarat nu numai ceea ce sunt, adică că sunt „Armân”, dar am declarat și ceea ce nu sunt, adică că nu sunt „român”/„aromân”, pentru a preveni modificarea declarației mele liber exprimată ca la Recensământul 2011, conform Minutei ședinței din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului 2011 (anexată la Recurs). Am arătat că nemulțumirea mea în prezentul dosar nu este faptul că în Nomenclatorul 2021 nu a fost inclusă etnia „Armân”, așa cum în mod nereal a interpretat instanța, dovada fiind faptul că eu i-am explicat recenzorului că trebuie să-și informeze superiorii din Unitatea de Implementare a Recensământului din cadrul Institutului. Am adăugat că în Hotărârea 143/2020 nu există o dispoziție care să stipuleze „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române şi nu „Armână””, așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Deși într-un paragraf anterior, instanța a arătat că a înțeles foarte bine diferența etnică dintre „Armân” și „aromân”/„român”, adică că „în cadrul națiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” şi nu „Armân””, în contradictoriu cu cu această motivare instanța a justificat modificarea ulterioară a declarației mele de către Institut prin faptul că „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a  a națiunii române”. În baza art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, am solicitat interogatoriul președintelui Institutului Tudorel Andrei:  „Ce document, legal sau de altă natură, privitor la RPL 2021, stipulează dreptul INS de a-mi modifica, după recenzarea din 9 iulie, declarația liber exprimată la variabila Etnie de „Armân” în „român”?”

 

– Vă rugăm să respectați strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –

[CONTINUARE VERSO 5/13] În Întâmpinarea nr. 89073/27.11.2023 la Recurs, pârâtul a reluat motivarea Tribunalului Constanța care a interpretat că eu aș fi nemulțumit „de fapt” de Hotărârea de Guvern nr.143/2022 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea declarată de acesta la recensământ”.

În Răspunsul din 22.12.2023 la Întâmpinare, am arătat că OUG 19/2020 și HG 143/2022, referitoare la Nomenclator, invocate de pârât și de Tribunalul Constanța, „sunt străine de natura prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat nemulțumiri față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa” și am considerat că Institutul Național de Statistică a comis „un abuz în serviciu” și „m-a asimilat forțat ca român („aromân”), în pofida declarației mele liber exprimate preventiv că NU sunt român. De asemenea, am arătat că pârâtul și Tribunalul Constanța nu au indicat documentul legal (lege, hotărâre de guvern, ordin de ministru, decizie a Institutului sau a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată [!!!!????] de cea declarată de acesta al recensământ”, adică actul care modificarea declarațiilor liber exprimate ale persoanelor care declară Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român (aromân)”.

Prin Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024, Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța a respins Recursul ca „nefondat”. Curtea a considerat că „în mod corect, instanța de fond a reținut că reclamantul este nemulțumit de faptul că prin HG nr. 143/2022 Anexele 1 și 2 s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său judiciar a învederat instanței de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la variabilele etnie și limbă maternă ca fiind „armân”, și, respectiv, „limba maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv, „limba maternă aromână”. Reține Curtea de apel că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne prevăzut la Anexa 2 a HG 143/2022 nu figurează etnia, categoria armân/armăn, respectiv limba maternă armână/armănă, în mod corect instanța de fond a respinsă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că obiectul cererii este în contradicție cu prevederile actelor normative”. Subliniez că Decizia Curții a ignorat faptul că eu nu am cerut modificarea structurii Nomenclatorului prin adăugarea Etniei „Armân” și Limbii Materne, cu atât mai mult cu cât anonimizarea persoanei recenzate face imposibilă  adăugarea retroactivă a unor date privind respectiva persoană.

Adaug că, în perioada 09.06.2023-01.08.2023, am intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios a Administrativ 19 dosare privind, direct și indirect, Naționalitatea Armână la Recensământul 2011, următoarelor  instituții ale Statului din România: Institutul Național de Statistică - 17744/3/2023, 17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17752/3/2023, 17755/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023, 17760/3/2023 (09.06.2023), 21063/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Educației - 21059/3/2023 (11.07.2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060/3/2023, 21061/3/2023 și 21062/3/2023 (11.07.2023), 23252/3/2023 (01.08.2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Culturii – 22820/3/2023 (27.07.2023). (https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)

8/13

F. Expunerea pretinselor încălcări ale Convenției și/sau ale Protocoalelor, precum și a motivelor în sprijinul acestor afirmații

61. Articol invocat - Explicație

Articolul 1 Obligația de a respecta drepturile omului

Institutul Național de Statistică mi-a încălcat la recenzare dreptul afirmativ liber exprimat la Identitatea Națională (Etnică) ARMÂNĂ, precum și dreptul negativ liber exprimată că „Nu sunt român”, prin asimilarea mea forțată ulterioară la identitatea națională (etnică) română (cod nivel 2 aromân=1002 din cod nivel 1 român=1000).

 

Articolul 9 Libertatea de gândire, de conștiință și de religie.

1.Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie; acest dreptul de a-și schimba sau convingerile, precum și libertatea de a-și manifesta convingerile sau religia în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor.

Eu gândesc și eu am conștiința Identității Naționale (Etnice) Armâne și eu nu gândesc și eu nu am conștiința identității naționale (etnice) române, dar Institutul Național de Statistică mi-a încălcat convingerile liber exprimate, afirmativ și negativ,  la practica Recensământului 2021 prin asimilarea mea forțată ulterioară la identitatea națională (etnică) română (cod „aromână”).

 

Articolul 10 Libertatea de exprimare

1.Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. (...)

Institutul Național de Statistică mi-a încălcat dreptul afirmativ prin modificarea declarației mele liber exprimate la recenzare la variabila „Etnie” ca  „ARMÂN” și la variabila „Limbă Maternă” ca „Limbă ARMÂNĂ” , precum și declarația negativă preventivă liber exprimată că „Nu sunt român” prin asimilarea mea forțată ulterioară la Etnia română (cod 2 „aromână”) și la Limba Maternă română (cod 2 „aromână”). „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile” (Stalin).

 

9/13

62. Articol invocat - explicație

Articolul 17

Interzicerea abuzului de drept Nicio dispoziţie din prezenta Convenţie nu poate fi interpretată ca autorizând unui stat, unui grup sau unui individ, un drept oarecare de a desfăşura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmăreşte distrugerea drepturilor sau libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie, sau de a aduce limitări acestor drepturi şi libertăţi, decât cele prevăzute de această Convenţie.

Institutul Național de Statistică în Întâmpinările sale și Tribunalul Constanța și Curtea de Apel Constanța în sentințele lor au abuzat de Hotărârea de Guvern 143/2022 pentru a motiva respingerea Cererii de chemare în judecată, interpretând nereal că eu aș fi nemulțumit de acest document legal și că ar trebui să atac în justiție documentul, deoarece Nomenclatorul aprobat de Hotărâre nu include Etnia „Armână” și Limba Maternă „Armână”, deși eu nu am cerut modificarea retroactivă a Nomenclatorului. În plus, în actul guvernamental nu există nici o dispoziție care să stipuleze că „s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ”, prin care declarația mea liber exprimată ca Etnie „Armân” și Limbă Maternă „Armână” au fost ulterior modificate fără acordul meu în „român”/„aromân” și „română”/„aromână”, deși am declarat în mod preventiv și că nu sunt „român” și că limba mea maternă nu este „româna”.

– Vă rugăm să respectați strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –

 

10/13

G. Respectarea condițiilor de admisibilitate prevăzute în articolul 35 paragraful 1 din Convenție Confirmați, pentru fiecare capăt de cerere, dacă ați epuizat toate căile de recurs disponibile, inclusiv orice cale de atac; indicați, de asemenea, data la care decizia internă definitivă/irevocabilă a fost pronunțată, precum și data la care ați avut posibilitatea de a lua cunoștință de textul integral al acestei decizii, pentru a face dovada respectării termenului de patru luni.

63. Capăt de cerere

„Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să încludă următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...) cu carte de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Limba Armână” la variabila „LImba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”

Căi de recurs exercitate și data deciziei definitive/irevocabile

Recurs la 01.11.2023 la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța.

Ședință publică la 26.02.2024 a fost încheiată cu Decizia Civilă 201/26.02.2024 a Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța, care a fost tehnoredactată de grefier la 28.03.2024 - pagina 7, iar Comunicarea Hotărârii Civile a fost tehnoredactată de grefier la 29. 03.2024, fiind primite prin Poșta Română Constanța cu ștampila din 03.04.2024.

(urmare din pagina 7/13)

În Întâmpinarea nr. 89073/27.11.2023 la Recurs, pârâtul a reluat motivarea Tribunalului Constanța care a interpretat că eu aș fi nemulțumit „de fapt” de Hotărârea de Guvern nr.143/2022 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea declarată de acesta la recensământ”.

În Răspunsul din 22.12.2023 la Întâmpinare, am arătat că Ordonanța de Urgență 19/2020 și HG 143/2022, referitoare la Nomenclator, invocate de pârât și de Tribunalul Constanța „sunt străine de natura prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat nemulțumiri față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa” și am considerat că Institutul Național de Statistică a comis „un abuz în serviciu” și m-a asimilat forțat ca român („aromân”), în pofida declarației mele liber exprimate preventiv că NU sunt român. De asemenea, am arătat că pârâtul și Tribunalul Constanța nu au indicat documentul legal (lege, hotărâre de guvern, ordin de ministru, decizie a Institutului sau a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată [!!!!????] de cea declarată de acesta al recensământ”, adică actul care prevedea modificarea declarațiilor liber exprimate ale persoanelor care declară Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român (aromân)”.

Prin Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024, Curtea de Apel Constanța a respins Recursul ca „nefondat”. Curtea a considerat că „în mod corect, instanța de fond a reținut că reclamantul este nemulțumit de faptul că prin HG nr. 143/2022 Anexele 1 și 2 s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său judiciar a învederat instanței de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la variabilele etnie și limbă maternă ca fiind „armân”, și, respectiv, „limba maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv, „limba maternă aromână”. Reține Curtea de apel că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne prevăzut la Anexa 2 a HG 143/2022 nu figurează etnia, categoria armân/armăn, respectiv limba maternă armână/armănă, în mod corect instanța de fond a respinsă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că obiectul cererii este în contradicție cu prevederile actelor normative”. Subliniez că Decizia Curții a ignorat faptul că eu nu am cerut modificarea structurii Nomenclatorului prin adăugarea Etniei „Armân” și Limbii Materne, având în vedere că anonimizarea persoanei recenzate face imposibilă 

adăugarea retroactivă a unor date privind respectiva persoană.

În perioada 09.06.2023-01.08.2023, am intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, 19 dosare privind, direct și indirect, Naționalitatea Armână la Recensământul 2011, următoarelor  instituții de Stat: Institutul Național de Statistică - 17744/3/2023, 17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17752/3/2023, 17755/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023, 17760/3/2023 (09.06.2023), 21063/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Educației - 21059/3/2023 (11.07.2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060/3/2023, 21061/3/2023 și 21062/3/2023 (11.07.2023), 23252/3/2023 (01.08.2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Culturii – 22820/3/2023 (27.07.2023). (https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)

– Vă rugăm să respectați strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –

 

11/13

64. Dispuneți sau ați dispus de o cale de recurs pe care nu ați exercitat-o?

*DA NU

65. Dacă ați răspuns afirmativ, menționați ce cale de recurs nu ați exercitat și pentru ce motiv

În general, Legea 554/2004, în baza căreia am intentat acest proces, menționează la articolele 20 și 21 două căi de atac: recursul și, respectiv, revizuirea.  (https://www.legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224247)           

Codul de Procedură Civilă clasifică căile de atac în „Articolul 456 Enumerare”: „Calea ordinara de atac este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea.”

(https://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1710)                     

În „Ghid practic cu privire la condițiile de admisibilitate” (Actualizat 30.04.2020) se arată: „89. Nu este necesară epuizarea căilor de atac discreționare sau extraordinare, de exemplu solicitând unei instanțe revizuirea deciziei sale (...)”. (chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.echr.coe.int/documents/d/echr/admissibility_guide_ron)

În dosarul 30136/3/2022, Sentința Tribunalului Constanța s-a încheiat cu următoarea propoziție: „Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”. Adică, instanța a menționat posibilitatea unei căi de atac („drept”), a precizat această cale de atac („recurs”) și a precizat și termenul pentru introducerea sa („15 zile”).

În schimb, Decizia Civilă a Curții de Apel Constanța s-a încheiat cu propoziția „Definitivă”. Adică, instanța nu a menționat posibilitatea unei alte căi de atac și ca urmare nu a precizat o eventuală cale de atac și nu a precizat termenul de introducere.

Din compararea celor două pasaje din cele două sentințe se înțelege că, în acest dosar, nu există o altă cale de atac, iar

încheierea Sentinței Recursului cu propoziția „Definitivă” arată că procesul s-a încheiat.

H. Informații cu privire la alte instanțe internaționale care examinează sau au examinat cererea (dacă este cazul)

66. Reclamantul a formulat oricare dintre aceste capete de cerere în fața unei alte instanțe

internaționale de anchetă sau reglementare a diferendelor?

DA *NU

67. Dacă ați răspuns afirmativ, descrieți procedura în mod concis (capetele de cerere formulate, numele instanței internaționale, data și natura eventualelor decizii adoptate)

68. Reclamantul a mai introdus până acum una sau mai multe cereri în fața Curții?

DA *NU

69. Dacă ați răspuns afirmativ, indicați în rubrica următoare numărul (numerele) cererii (cererilor) respective

 

12/13

I. Lista documentelor anexate

Trebuie să anexați copii integrale și lizibile ale tuturor documentelor. Niciun document nu vă va fi restituit. Prin urmare, este în interesul dumneavoastră să transmiteți Curții copii, și nu originale. ESTE NECESAR:

- să clasați documentele în funcție de dată și procedură,

- să numerotați paginile,

- să NU capsați, legați sau lipiți documentele.

70. Indicați în rubrica de mai jos, în ordine cronologică, documentele anexate, cu o scurtă descriere a acestora. Indicați numărul paginii

corespunzătoare fiecărui document

1.Cerere de chemare în judecată la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București depusă personal la 03.11.2022 și Motivarea în drept a Cererii depusă personal la 05.12.2023 (7 pagini + 1 pagină)     

2. Cerere, în baza Legii 544/2001, adresată Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, expediată prin Poșta Română la 15.04.2022 (1 pagină)

3. Adresa de răspuns a Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 935/EL/27.04.2022, primită prin email. (2 pagini)

4. Anexă a adresei 24/Nr. 935/EL/27.04.2022 cu propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice pentru Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne la Recensământul 2021, adresată Institutului Național de Statistică (2 pag.)

5. Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Recensământului Populației și Locuințelor 2021 cu categoria „Caracteristici Etno-Culturale” (1 pagină)

6. Cererea, în baza Legii 544/2001, adresată Silviei Pisică, coordonator al Unității de Coordonare a Implementării Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 12.07.2022 (2 pagini).

7. Chitanța Poștei Române Constanța din 12.07.2022 de expediere a Cererii adresată Silviei Pisică și Confirmarea Poștei Române București din 14.07.2022 privind primirea de către Silvia Pisică a Cererii. (1 pagină + 1 pagină)

8. Întâmpinarea Institutului Național de Statistică 1193/TA/12.01.2023 la Cererea de chemare în judecată. (5 pagini)

9. Hotărârea Guvernului României nr. 143/31.01.2023 și Anexa 2 a Hotărârii Guvernului României nr. 143/31.01.2023: Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne (2 pagini + 5 pagini)

10. Adresa  Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011 către Institutul Național de Statistică (1 pagină)

11. Anexă la Adresa 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011: Memorandumul Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008 (8 pagini).

12. Răspunsul la Întâmpinarea Institutului Național de Statistică, depus personal la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București la 29.03.2023 (3 pagini)

13. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1684/2023 din 30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (1 pagină)

14. Sentință Civilă nr. 1684/30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (2 pagini)

15. Cerere de preschimbare a termenului de judecată adresată Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța, expediată prin Poșta Română la 12.05.2023 (2 pagini)

16. Încheiere Camera de Consiliu a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța din 17.05.2023 (2 pagini)

17. Concluzii scrise Nr. 15670/vBG/12.09.2023 ale Institutului Național de Statistică (2 pagini)

18. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1125/2023 din 29.09.2023 (1 pagină)

19. Încheiere din 14.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (2 pagini)

20. Sentință Civilă nr. 1125 din 29.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (5 pagini)

21. Recurs la 01.11.2023 la Secția Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel Constanța (4 pagini)

22. Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică la Recurs (2 pagini)

23. Răspuns la Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 22.12.2023 (2 pagini)

24. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 201/2024 din 26.02.2024 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal, tehnoredactată de grefier la 29.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (1 pagină)

25. Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024 a Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța, tehnoredactată de grefier la 28.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (7 pagini)

        

13/13

Alte observații

Aveți alte observații de formulat cu privire la cererea dumneavoastră?

71. Observații

În cazul admiterii cazului meu, cum m-aș putea reprezenta ulterior dacă avocații specializați pe CEDO din București ar refuza să-mi preia cazul sub diverse motive sau dacă ar accepta, dar ar solicita un onorariu uriaș în raport cu venitul meu lunar de 400 Euro, în contextul în care eu locuiesc la 225 km de București? Judecătorul român Cristi Dănileț (21.09.2023):

„Mecanismul de Cooperare și Verificare (pentru justiție al UE) trebuia menținut și înăsprit în cazul României, nu eliminat”.

(https://buzznews.ro/cristi-danilet-judecator-mcv-trebuia-mentinut-si-inasprit-in-cazul-romaniei-nu-eliminat/)

Declarația și semnătura

Declar pe onoare și în deplină cunoștință de cauză că informațiile ce figurează în prezentul formular de cerere sunt exacte.

72. Data

22/07/2024

Z Z L L A A A A

Reclamantul (reclamanții) sau reprezentantul (reprezentanții) acestuia (acestora) trebuie să semneze formularul în chenarul de mai jos.

73. Semnătură (semnături) ⃝ Reclamant (Reclamanți) ⃝ Reprezentant (Reprezentanți) – Bifați opțiunea corespunzătoare

 

 

Desemnarea persoanei cu care se poartă corespondența

În cazul în care sunt mai mulți reclamanți sau reprezentanți, indicați numele și adresa unei singure persoane cu care Curtea va purta corespondența. Dacă reclamantul este reprezentat, Curtea va purta corespondența doar cu reprezentantul desemnat (fie că acesta este avocat sau nu).

74. Numele și adresa ⃝ reclamantului ⃝ reprezentantului –

TEJA MARIUS VIRGIL

(...)

MUNICIPIUL CONSTANȚA

JUDEȚUL CONSTANȚA

ROMÂNIA

 

Formularul de cerere completat trebuie semnat și trimis prin poștă la următoarea adresă:

Madame la Greffière de la Cour européenne des droits de l’homme

Conseil de l’Europe

67075 STRASBOURG CEDEX

FRANCE”

 

 

 

Decizia CEDO din 26 septembrie 2024

 

„EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

DECISION

CASE OF TEJA v. ROMANIA

(Application no. 21689/24)

Introduced on 22 July 2024

 

The European Court of Human Rights, sitting on 26 septembrie 2024 in a single-judge formation pursuant to Articles 24 *2 and 27 of the Convention, has examined the application as submitted.

The Court find that domestic remedies have not been exhausted as required by Article 35 *1 of the Convention, since the applicant failed to raise before the competent domestic authorities, either in form or in substance and in accordance with the applicable procedural requirements, the complaints that made to the Court.

The Court declares the application inadmisible.

 

Frederic Krenc

Judge

 

COUNCIL OF EUROPE

CONSEIL DE L EUROPE”

 

 

Scrisoarea Grefei CEDO din 3 octombrie 2024

 

„EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

Dlui Marius Virgil TEJA

(...)

CONSTANȚA jud. Constanța

ROUMANIE

 

ECHR-LRou11.00R

SMA/CCI/cmu

 

03/10/2024

 

Cererea nr. 21689/24

Teja v. Romania

 

Curtea europeană a Drepturilor Omului, în complet de judecător unic, a decis să declare inadmisibilă cererea susmenționată.

Decizia Curții este anexată prezentei scrisori.

Această decizie este definitivă și nu poate face obiectul niciunui recurs în fața unui Comitet, a unei Camere sau a Marii Camere. Prin urmare, Curtea nu va mai purta corespondență privitoare la această cauză. Conform practicii Curții în materie, de arhivare, dosarul nu va fi păstrat mai mult de un an de la data deciziei.

Această decizie este redactată într-un din cele două limbi oficiale ale Curții (engleza și franceza) și nicio traducere în altă limbă nu poate fi furnizată.

 

Grefa Curții europene a Drepturilor Omului

 

EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUNCIL OF EUROPE
67075 STRABOURG CEDEX
FRANCE

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

CONSEIL DE L EUROPE
67075 STRABOURG CEDEX
FRANCE”

luni, februarie 26, 2024

Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică - dosarul 30136/3/2022

Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică – dosarul 30136/3/2022

 

Dosarul 30136/3/2022
Cererea de chemare în judecată a INS la Tribunalul București la 3 noiembrie 2022
Întâmpinarea INS din 2022
Răspunsul la Întâmpinarea INS 2023
Cerere de preschimbare a termenului de judecată către Tribunalul Constanța 12.05.2024
Încheiere Tribunalul Constanța 17.05.2023
Concluzii scrise INS 12.09.2023
Încheiere Tribunalul Constanța 14.09.2023
Sentința Civilă 1125/29.09.2023 a Tribunalului Constanța
Cerere de Recurs Curtea de Apel Constanța 01.11.2023
Întâmpinare la Recurs a INS 16402/vBG/27.11.2023
Răspuns Întâmpinare Recurs 27.11.2023
Decizia Civilă 201/26.02.2024
https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001041726&id_inst=3
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2022/11/procesul-nationalitatea-armana-versus.html


Dosarul 30136/3/2022

Începând cu 31 august 2022 și până la 12 octombrie 2022, am trimis, pe email, către cele mai cunoscute ONG de apărare a drepturilor omului o cerere de „asistență juridică” pentru proces. Cu toate că nu am cerut „reprezentare în proces”, au răspuns puține organizații, refuzând pe diverse motive: nu au resurse, nu au expertiză, nu au scop juridic, nu se încadrează în domeniul lor de activitate, nu sunt din București. În schimb, s-au recomandat reciproc și mi-au sugerat să consult avocați. A refuzat chiar și un grup de avocați care pledează pro bono în cazurile de apărare a drepturilor omului.

Am fost la un avocat din Constanța, pe care îl cunoșteam, pentru a-l întreba cum trebuie să procedez ca să deschis un proces. A prelungit discuția timp de o oră pe chestiuni conexe și de context ale întrebării și a promis că va semna Petiția Naționalității Armăne, pe care am lansat-o la 1 august 2020 la adresa https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451 . Deoarece timpul trecea și nu a mai semnat-o, m-am gândit să nu-l mai implic într-o problemă existențială cum este rezistența Naționalității Armăne din Română la politica de asimilare a Statului Român.

Am redactat o cerere de chemare de judecată în care am integrat toate cele patru subiecte care vor forma ulterior dosarele 30136/3/2022, 30138/3/2022 (referitor la documentul în baza căruia INS mi-a schimbat declarația liber exprimată la „Etnie” și „Limbă Maternă” la recenzarea din ziua de 9 iulie 2022), 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Întâmplător, am citit pe Facebook o știre de pe website-ul „România curată” (https://www.romaniacurata.ro/) și tot întâmplător am găsit, la rubrica „Instrumentele luptei anticorupție”, „Model de acțiune în caz de refuz pe legea 544”. Modelul era destinat cazurilor de achiziții publice, dar l-am adaptat situației. Oricum, am înțeles că trebuie să fac acțiuni separate pentru cele trei subiecte referitoare la Legea 544/2001: 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022.Spre deosebire de dosarele 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022, deschise în baza Legii 544/2001 (legea accesului la informații publice), dosarul 30136/3/2022, deschis tot la 3 noiembrie 2022 la Secția II Contencios Administrativ, a fost deschis în baza Legii 554/2004 (legea contenciosului administrativ). Ca urmare, am plătit taxa de timbre de 100 de lei și la tribunal și la curtea de apel.

Am solicitat instanței să oblige INS prin sentință ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) a rezultatelor RPL 2021 de către INS, să oblige pârâtul să includă adevărata mea declarație de la operația de recenzare. La 9 iulie 2022, m-am declarat „Armăn” la variabila „Etnia” și „Armănă” la variabila „Limba Maternă”, ceea ce recenzorul nu a putut să facă, iar la audiența din 11 iulie la directoarea DJS Constanța, am aflat că am fost inclus la cod nivel 2 „aromân” din cod nivel 1 „român” și că responsabilă de modificarea declarației mele liber consimțite este Silvia Pisică, director general al Direcției Generale de Demografie Socială și Statistică, în care era inclusă Direcția Recensământ, și coordinator al Unității de Coordonare a Implementării Recensământului. La cererea mea în baza Legii 544/2001, Silvia Pisică nu a răspuns și am deschis dosarul 30138/3/2022.

Deoarece nu am știut că dosarele în baza Legii 554/2004 se pot deschide numai la domiciliul reclamantului, Tribunalul București a declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului Constanța.

În sentințele lor, Tribunalul Constanța și Curtea de Apel Constanța au respins cererea de chemare în judecată. Instanțele au considerat, în mod fals, că eu sunt nemulțumit, de fapt, că Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne nu include etnia „Armănă” și, ca urmare, ar trebuie să atac în justiție hotărârea de govern care a aprobat NELM. În cee ace privește abuzul INS de a mă include abuziv la codul nivel 2 „aromân”, instanța a considerat că INS m-a încadrat la etnia „cea mai apropiată” de cea pe care am declarant-o la recenzare.

Trebuie subliniat că în mod cu totul și cu totul întâmplător numele reclamantului din acest dosar a fost Marius Teja, deoarece adevăratul reclamant a fost Naționalitatea Armănă din România. De asemenea, în mod cu totul și cu totul întâmplător, numele pârâtului din acest dosar a fost Institutul Național de Statistică, deoarece adevăratul pârât a fost Statul Român, pentru că duce o politică de asimilare (românizare) a Națiunii Armăne non-statale încă din 1860, când a înființat la București Comitetul Macedo-Român, transformat în 1879 în Societatea de Cultură Macedo-Română, reînființată după 1989. De aceea, o sentință favorabilă reclamantului din acest proces ar fi însemnat începutul sfârșitului politicii de asimilare a Naționalității Române de către Statul Român.

Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Ședința de judecată se putea desfășura și în lipsa părților, dar a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de afirmare a Națiunii Armăne.

Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici. 

Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)   



Cererea de chemare în judecată a INS la Tribunalul București la 3 noiembrie 2022

„DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de Naționalitate Armănă/Armână (ambele ortografii sunt uzuale), născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...),

Chem în judecată Institutul Național de Statistică, cu sediul în București, Sector 5, bulevardul Libertății numărul 16,

Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să includă următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”

                 

DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

MOTIVELE ACȚIUNII SUNT URMĂTOARELE:

În data de 9 iulie 2022 (sâmbătă), am primit vizita recenzorului Victor Demintei. La variabilele „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân” și, respectiv,  „Armână”, deoarece eu nu sunt român și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la „aromân” din cadrul variabilei Etnie „român”. Mi-a răspuns că în chestionar nu există Etnia „Armân”. În consecință, a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că „m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon.

I-am explicat că recenzorul-șef va trebui să raporteze coordonatorului pe municipiu, acesta coordonatorului pe județ, acesta supervizorului, acesta headquarterului, acesta șefului Unității Județene de Implementare a Recensământului, acesta Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului din cadrul Institutului Național de Statistică, deoarece decizia depășește nivelul lor de competență. În altă ordine de idei, Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost elaborat de Departamentul de Relații Interetnice al Guvernului României în privința Etniilor care sunt recunoscute de statul român ca minorități naționale, iar pentru restul Etniilor de către Institutul Național de Statistică, așa cum rezultă din răspunsul Departamentul de Relații Interetnice al Guvernului României la cererea mea expediată la 15 aprilie 2022

I-am adus la cunoștință recenzorului că în cazul în care nu voi fi sunat, mă voi prezenta eu la Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu voi fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra în instanță acest drept.

Deoarece nu am primit telefon, în data de 11 iulie 2022 (luni), am fost în audiență la doamna Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța a Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că persoanele care se declară la Etnie ca „Armân” sunt transferate la subcategoria „aromân” din cadrul Etniei „Român”. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021, condusă de doamna Silvia Pisică, în calitate dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică, căreia i se subordonează Direcția Recensământului Populației. Am menționat și doamnei Constantin că îmi voi apăra în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate ca „Armân” la Etnie și „Armână” la Limbă Maternă.

La 12 iulie am expediat, prin Poșta Română, o cerere adresată doamnei Silvia Pisică prin care solicitam documentul în baza căruia la Recensământul Populației și Locuințelor 2021 mi s-a modificat declarația liber exprimată fără acordul meu. I-am menționat și dânsei că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14 iulie, am primit din partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar până la 2 noiembrie nu am primit răspuns și nici am fost informat pe email despre eventuala înregistrare a cererii mele.

Precizez că, în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021, se subliniază cu litere majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIU NFEL DE CONSTRÂNGERE”.

Arăt că la înregistrarea datelor cetățenilor, Institutul Național de Statistică, prin direcțiile sale, putea să modifice declarațiile liber exprimate ale cetățenilor care s-au declarat „Armâni” incluzându-i la oricare altă Etnie din Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne, dacă dorea doar ca ei să dispară din rezultatele Recensământului. Dar Institutul de Statistică le-a modificat declarația incluzându-i expres la categoria „aromân” din Etnia „român”, care este Etnia majoritară în Statul Național Român, conform articolului 1 din Constituția României. În consecință, demersul Institutului Național de Statistică, ca instituție de stat, poate fi încadrat la politică de asimilare.

Menționez că la 1 august 2020 am postat pe website-ul „Petiție Online”, o „Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne”. Dintre cei 261 de semnatari ai Petiției, înregistrați confirmați până la data de 16 octombrie 2022, peste 50 au nume de familie românești, iar aproape 60 de semnatari cu nume de familie armănești au evitat să-și expună numele public, aspect anticipat indirect în text.

Prezint, ca background informațional al problemei Națiunii Armăne non-statale, link-urile următoarele texte redactate de mine în anii 2018-2022 și postate pe contul Facebook Marius Teja și pe website-ul „Sinopsis” (sinopsis.info.ro) și repostate pe blogul personal „Națiunea Armănă” (între paranteze website-uri care au preluat unele texte) :
„Minoritatea armână din Balcani” - Sinopis” 25 februarie 2018
http://sinopsis.info.ro/2018/02/25/balcani-putin-despre-aromani/
„Trei instituții armânești importante pentru viitorul identității naționale armânești” - Facebook Marius Teja 8 septembrie 2018
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/trei-institutii-armanesti-importante.html
„Despre politrucii de la SCMR sau „Ca să se știe cine suntem și ce vrem” - Facebook Marius Teja 4 iunie 2019
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/despre-politrucii-de-la-scmr-sau-ca-sa.html
„Politruc la politruc trage sau Cine se aseamănă se adună” - Facebook Marius 29 septembrie 2019
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/politruc-la-politruc-trage-sau-cine-se.html
„Din istoria armănilor” - Facebook Marius Teja 4 aprilie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/din-istoria-armanilor.html
„Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 2 februarie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html
„Cuvinte cheie pentru Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 1 august 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cuvinte-cheie-pentru-cele-4-principii.html
(https://ioncoja.ro/cele-patru-principii-ale-aromanilor/)
(https://anonimus.ro/2021/03/cele-4-principii-de-bun-simt-ale-armanamei/)
„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Petiție Online” 1 august 2020
https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne
„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Ziua de Constanța” 3 august 2020
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-725569.html
(https://ziare.com/constanta/stiri-actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-8192317)
(https://www.ziarelive.ro/stiri/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane.html)
„Asimilarea Naționalității Armăne de către statul român” - Facebook Marius Teja 8 noiembrie 2020
(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)
(https://anonimus.ro/2022/10/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)
„Naționalitatea Armănă la Recensământul 2021” - „Sinopsis” 5 octombrie 2022
https://sinopsis.info.ro/2022/10/05/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/
(https://anonimus.ro/2022/10/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/)
„Armăni decedați în timpul deportării din Bărăgan” - Facebook Marius Teja 8 aprilie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-decedati-in-timpul-deportarii.html
„Armăni din județul Tulcea în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja 18 iunie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-tulcea-in-rezistenta.html
„Armăni din județul Constanța în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja octombrie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-constanta-in.html

Pentru susținerea acțiunii, anexez, în copie :
Cerere expediată prin Poșta Română, la 12 iulie 2022, doamnei Silvia Pisică, director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică și coordonator al Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică. (2 file)
Recipisa Oficiului Poștal 2 Constanța referitoare la expedierea scrisorii din 12 iulie 2022 către Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică. (1 filă)
Confirmarea de primire din partea Poștei Române din data de 14 iulie 2022 a scrisorii expediate Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică. (1 filă)
Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul-Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021. (1 filă)
Cerere expediată prin Poșta Română, la 15 aprilie 2022, Secretarului de Stat al
Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României, Lacziko Eniko. (1 filă)
Confirmare de primire din partea Poștei Române din data de 18 apirlie 2022 a scrisorii expediate Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României. (1 filă)
Email expediat la 27 aprilie 2022 de Cabinet DRI. (1 filă) 
Răspunsul din 27 de aprilie 2022 al Secretarului de Stat al Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României, Lacziko Eniko. (4 file)
„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” postată la 1 august 2020 pe website-ul „Petiție Online”. (2 file)
Cele 261 de semnături înregistrate și confirmate pe „Petiția adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” până la 16 octombrie 2020. (15 file față-verso)
https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne
 

Depun acțiunea (7 file) și anexele (29 file).

Data

3 noiembrie 2022

Nume si prenume

TEJA V. MARIUS VIRGIL

Semnătura”

 

 

Cerere de preschimbare a termenului de judecată către Tribunalul Constanța 12.05.2024

„Doamnă Iulia Laura Dan Opariuc

Președinte al Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța

Subsemnatul, Teja. V. Marius Virgil, cetățean român de Naționalitate Armănă/Armână (ambele ortografii sunt utilizate pentru această naționalitate încă nerecunoscută de statul român), domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei nr. 12, bl. L 111, ap. 48, vă rog să aprobați prezenta cerere de programare a ședinței de judecată pentru dosarul 30136/3/2022 până cel mai târziu la 31 mai 2023.

În susținerea cererii mele menționez următoarele.

 La 3 noiembrie 2022 am intentat la Secția Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București dosarul 30136/3/2022 împotriva Institutului Național de Statistică, în care solicitam instanței următoarele:

 „Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să includă următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.””

În Întâmpinarea înregistrată la Tribunalul București la 12 ianuarie 2023, INS a invocat excepția inadmisibilității cu următorul argument: „Conform calendarului de pregătire și efectuare a RPL2021, aprobat prin Hotărârea Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 nr. 1 din 4 noiembrie 2020, revizuit în decembrie 2022, s-au publicat deja rezultatele provizorii pentru acest recensământ.”

În sentința civilă 1684/2023 a ședinței din 30 martie 2023, instanța de la București a invocat alineatul 3 din articolul 10 al Legii 544/2004 și a declinat competența teritorială către Tribunalul Constanța.

Sentința 1684 mi-a fost comunicată prin Poșta Română, fiind înregistrată la oficiul poștal din București la 12 aprilie 2023.

Dosarul 30136/3/2022 a apărut pe portalul Tribunalului Constanța după o lună, la 9 mai 2023.

Dar, între timp, prin Hotărârea nr. 14 din 30 ianuarie 2023, Comisia Centrală a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 a devansat publicarea rezultatelor definitive pentru „Caracteristicile Etno-Culturale” pentru luna iunie 2023, fără a explica decizia și fără a stabili o dată precisă. (chrome-extension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/01/Hotarare-nr-14-CCRPL2021_ian-2023_FINAL.pdf )

În acest condiții, dacă ședința Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța pentru dosarul 30136/3/2022 va fi programată DUPĂ publicarea de către INS a „Caracteristicilor Etno-Culturale”, pârâta va putea  invoca din  nou excepția inadmisibilității cu același argument ca cel din Întâmpinarea înaintată instanței din București, pentru ca prin argument procedural să evite dezbaterea pe fond.

Atunci cine va răspunde pentru faptul că banala trecere a timpului va favoriza din nou pârâta, care este o instituție a statului român, pe care am acționat-o într-o instanță a statului român, stat român care luptă pentru asimilarea/românizarea Națiunii Armăne non statale încă din 1860, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a inițiat înființarea, la București, a Comitetului Macedo-Român?

Acesta este motivul pentru care v-am adresat, preventiv, această cerere.

12 mai 2023

Marius Teja”

 

Încheiere Ședința din Camera de Consiliu din 17 mai 2023

„ROMÂNIA

TRIBUNALUL CONSTANȚA

SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 30136/3/2022

ÎNCHEIERE

Ședința din Camera de Consiliu de la 17 mai 2023

Completul constituit din

PREȘEDINTE Traian Laurențiu Iancu

Grefier Ionela Torok

 

Pe rol soluționarea cererii de preschimbare a termenului de judecată formulate de reclamantul Teja Marius Virgil, cu domiciliul în Constanța, (...) județ Constanța, în cauza promovată de reclamantul Teja Marius Virgil, cu domiciliul în Constanța, Aleea Nalbei nr. 12, bl. L 111, ap. 48, Județ Constanța, în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național de Statistică, cu sediul în București, Bd. Libertății nr. 16, sector 5, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța rămâne în pronunțare asupra cererii de preschimbare termen.   

TRIBUNALUL

La data de 10.05.2023 reclamantul Teja Marius Virgil a solicitat „să aprobați prezenta cerere de programare a ședinței de judecată în dosarul 30136/3/2022 până cel mai târziu la 31.05.2023.”

În susținerea prezentei cereri, calificată de instanță ca fiind o cerere de preschimbare a termenului de judecată, reclamantul a învederat faptul că există riscul ca pârâta Institutul Național de Statistică să invoce din nou excepția inadmisibilității cererii sale de chemare în judecată prin prisma faptului că prin Hotărârea nr. 14 din 30.01.2023, Comisia Centrală a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 a devansat publicarea rezultatelor definitive pentru „Caracteristici Etno-Culturale”.

Deliberând asupra prezentei cereri Tribunalul reține următoarele:

Reclamantul Teja Marius Virgil a solicitat la data de 03.11.2022 Tribunalului București obligarea Institutului Național de Statistică să includă la momentul publicării rezultatelor preliminare și, respectiv, finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, textul „Cetățeanul  Teja V. Marius Virgil… a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limbă Maternă” din categoria „Caracteristici Etno-Culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei din Chestionarul martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”

La data de 12.01.2023, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată, excepția inadmisibilității și ecepția conexității, iar pe fondul cauzei respingerea cererii ca nefondată.

La data de 28.03.2023 reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare.  

Prin sentința civilă nr. 1684 din 30.03.2023, Tribunalul București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu, în raport cu prevederile art. 10 alin. 3 din Legea 554/2004 și domiciliul reclamantului și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Constanța.  

Dosarul a fost înregistrat pe rolul acestui Tribunal la data de 09.05.2023.

Prin rezoluția din data de 15.05.2023 s-a fixat primul termen de judecată la data de 14.09.2023 ora 12.

Instanța constată că obiectul cauzei nu este unul urgent, vizând în esență cenzurarea refuzului nejustificat al autorității pârâte de soluționare a cererii.

În drept, potrivit art. 230 din C. proc. civ., termenul de judecată nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți.

Având în vedere motivele prezentate de reclamant în susținerea cererii sale de preschimbare, Tribunalul constată că acestea nu reprezintă motive temeinice, în accepțiunea art. 230 Cod procedură civilă.

În concret, în prezenta cauză excepția la care face referire reclamantul face parte din ansamblul apărărilor dezvoltate de pârât și urmează a fi soluționată ca atare la termenul acordat, iar publicarea rezultatelor definitive la Recensământul Populației și Locuințelor 2021 în luna iunie 2023 nu este de natură să conducă la concluzia contrară, având în vedere efectele pe care o hotărâre eventual favorabilă reclamantului le-ar produce cu privire la raportul juridic litigios.

Concluzionând în prezenta cauză, ținând seama de motivele invocate pentru preschimbarea termenului, de încărcătura de dosare și programarea ședințelor de judecată ale Completului de judecată CA18 și de participarea titularului completului și în cauzele ce se soluționează de această instanță în calea de atac a apelului și recursului, se va dispune respingerea cererii de preschimbare a termenului de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge cererea de preschimbare a termenului de judecată formulată de reclamantul Teja V. Marius Virgil, cu domiciliul în Constanța, (…), în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național de Statistică, cu sediul în București, Bd. Libertății, nr. 16, sector 5, ca nefondată.

Fără cale de atac.

Pronunțată astăzi, 17.05.2023, prin punerea hotărârii la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.         

PREȘEDINTE

TRAIAN LAURENȚIU IANCU

GREFIER
IONELA TOROK

Tehnred. T.L. Iancu / 2 ex. / 17.05.2023”

 

 

Concluzii scrise INS 12.09.2023

„TRIBUNAL BUCUREȘTI

Secția II Contencios Administrativ și Fiscal

Dosarul nr. 30136/3/2022

 

Nr. 15670V.BG.

12.09.2023

 

DOMNULE PREȘEDINTE

Subscrisul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, B-dul Libertății nr. 16, sector 5, (CF nr. …., cont deschis la Trezoreria Mun. București - …), email romstat@insse.ro, tel. (+40) 0213181824, fax (+40) 0213181851, prin reprezentant legal Președinte Tudorel Andrei, în calitate de pârât, în contradictoriu cu reclamantul Teja V. Marius Virgil, formulăm următoarele

 

CONCLUZII SCRISE

Conform dispozițiilor art. 31 din OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, cu modificările și completările ulterioare: „Departamentul pentru Relații  Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația elaborării Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin Hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c)” Așadar obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne revenea exclusiv instituțiile prevăzute la art. 31 din OUG nr. 19/2020.

Conform dispozițiilor art. 3 lit. a0 din HG nr. 143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populațiilor și locuințelor în anul 2021 se aprobă Nomenclatorul etniilor și limbilor materne (care cuprinde toate etniile (care cuprinde toate etniile și recunoscute oficial în România).     

Precizăm că la etnie, categoria armân/armăn, respectiv la limbă maternă categoria armână/armănă nu figurează în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, prevăzut la anexa nr. 2 la HG nr. 143/2022, document pe care îl atașăm prezentei, iar aceasta a stat la baza desfășurării RPL2021 privind înregistrarea structurii etnice.

În conformitate cu prevederile art. 1 pct. b) din OUG nr. 19/2020, cu modificările și completările ulterioare, recenzarea reprezintă acțiunea prin care se realizează înregistrarea informațiilor cuprinse în programul de observare al recensământului pentru o anumită unitate statistică de către un recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică așa cum se arată în cererea reclamantului).

Prin urmare, s-a respectat dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și declara liber și după propria opinie, făăr niciun fel de constrângere acestei caracteristici etno-culturale.

În concluzie, pretențiile reclamantului nu incumbă Institutului Național de Statistică câtâ vreme dispozițiile legale în vigoare sunt cele invocate mai sus.

 

Cu deosebit respect,

PREȘEDINTE

Tudorel Andrei

Șef Serviciu Juridic și Contencios

Mitrea Laurențiu Nacian

i./r. Consilier Juridic

Lucian Zamfir”

 

 

 Încheiere Tribunalul Constanța 14.09.2023 

„ROMÂNIA

TRIBUNALUL CONSTANȚA

SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. 30136/3/2022

 

ÎNCHEIERE

Ședință publică de la 14 septembrie 2023

Completul constituit din:

PREȘEDINTE Traian Laurențiu Iancu

Grefier Ionela Torok

 

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrative și fiscal privind pe reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în Constanța, …., în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, sector 5, Bd. Libertății, nr. 16, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, personal, lipsă fiind pârâtul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, grefierul învederând și faptul că pârâtul a depus întâmpinare, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, dosarul a fost declinate de la Tribunalul București, pârâtul a depus concluzii scrise, după care,

Instanța procedează la verificarea identității reclamantului Teja V. Marius Virgil, cu Carte de Identitate seria … nr….

Instanța ia act că prin întâmpinare pârâta a invocate excepția conexității prezentei cauze la un dosar care se află pe rolul Tribunalului București și acordă cuvântul cu privire la această excepție.

Reclamantul, având cuvântul, apreciază că prezenta cauză [nu] are legătură cu dosarul aflat pe rolul Tribunalului București. Arată că instanța din București a admis invocarea excepției tardivității pentru că a depus acțiunea după termenul legal de 30 de zile.

Cu privire la excepția conexității dosarului nr. 301036/3/2022 la dosarul 30138/3/2022, având în vedere prevederea cuprinsă în art. 139 Cod Procedură Civilă, instanța respinge această excepție ca fiind neîntemeiată, apreciind că obiectul și cauza din dosarele precizate [dosarul precizat] nu au o strânsă legătură cu obiectul și cauza din prezenta judecată.

Instanța ia act că s-a invocat și excepția inadmisibilității cererii reclamantului de către pârât prin întâmpinare și acordă cuvântul cu privire la această excepție.

Reclamantul, având cuvântul, apreciază că excepția inadmisibilității cererii este [in]admisibilă.   

Analizând excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtă, instanța o califică ca fiind în realitate o apărare de fond, învederând că aceasta va fi tratată și soluționată ca atare, având în vedere că vizează chestiuni ce au legătură cu temeinicia acțiunii exercitată de reclamant.

Instanța acordă cuvântul pe probe.

Reclamantul, având cuvântul, solicit proba cu înscrisurile la dosar.

Instanța încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și pentru pârât încuviințează proba cu înscrisurile anexate întâmpinării și concluziilor scrise.

Nemaifiind alte probe de administrat sau excepții de soluționat instanța dispune închiderea cercetării judecătorești și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamantul, având cuvântul, solicită ca în rezultatele recensământului să fie inclus un paragraf învederând că a declarat la recensământ la etnie: armân și la limba maternă: armână.

Instanța rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, în temeiul art. 396 Noul Cod de Procedură Civilă: „(1) În cazuri justificate, instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea putând fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile. (2) În cazul amânării prevăzute la alin, (1), președintele, odată cu anunțarea termenului la care a fost amânată pronunțarea, poate stabili că pronunțarea hotărârii se va face prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței. (3) Dacă pronunțarea a fost amânată, hotărârea nu poate fi pronunțată mai înainte de data fizată în acest scop”, urmează a amâna pronunțarea asupra cauzei, sens în care,

DISPUNE

 

Amână pronunțarea în cauză la data de 29.09.2023.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei, azi, 14.09.2023.

 

PREȘEDINTE, TRAIAN LAURENȚIU IANCU

GREFIER; IONELA TOROK”       

 

 

Sentința civilă 1125/29.09.2023 a Tribunalului Constanța

„Dosar 30136/3/2022

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CONSTANȚA

Operator de date cu caracter personal nr. 8470

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1125

Ședința publică de la 29 septembrie 2023

Completul constituit din:

PREȘEDINTE Traian Laurențiu Iancu

Grefier Ionela Torok

 

Pe rol soluționarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în Constanța, (…), în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, sector 5, Bd. Libertății, nr. 16, având ca obiect obligația de a face.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.09.2023, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, data la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru ca părțile să đepună concluzii scrise, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 29.09.2023, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:

 Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. 301036/3/2022, la data de 09.05.2023, reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, a solicitat obligarea pârâtului ca la publicarea rezultatelor preliminare decembrie 2022 și finale decembrie 2023 ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să fie incluse anumite mențiuni, respectiv următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”

În fapt, reclamantul a arătat că în data de 9 iulie 2022 a primit vizita recenzorului, ocazie cu care, la variabilele „Etnie” și „Limbă Maternă” a declarat „Armân” și, respectiv, „Armână”, deoarece reclamantul nu este român și, ca urmare, nu poate fi înregistrat la „aromân” din cadrul variabilei Etnie „român”.

Reclamantul a precizat că în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021 se subliniază cu litere majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI  EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE; FĂRĂ NICIUNG FEL DE CONSTRÂNGERE”.

Reclamantul a arătat că la înregistrarea datelor cetățenilor, Institutul Național de Statistică, prin direcțiile sale, putea să modifice declarațiile liber exprimate ale cetățenilor care s-au declarat „Armâni” incluzându-i la orice altă Etnie din Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne, însă Institutul Național de Statistică le-a modificat declarația incluzându-i expres la categoria „aromân” din Etnia „român”, care este Etnia majoritară în Statul Național Român, conform articolului 1 din Constituția României. În consecință, demersul Institutului Național de Statistică, ca instituție de stat, poate fi încadrat la politică de asimilare.

Concluzionând, din argumentele reclamantului reiese că acesta nu este de acord cu încadrarea la categoria etnică „aromân” deoarece se consideră „armân”.

Cererea a fost legal timbrată. (fila 46)

INSTITURUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, în temeiul art. 205 și următoarele Cod Procedură Civilă, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca lovită de nulitate, ca inadmisibilă, iar pe fond ca nefondată.

Pârâtul a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată solicitând instanței să constate că aceasta nu este semnată de reclamant.

Pârâtul a invocat excepția inadmisibilității din mai multe motive. Un prim motiv este acela potrivit căruia înregistrările solicitate de reclamant nu ar putea fi efectuate deoarece perioada de colectare a datelor s-a încheiat. Conform regulamentului de pregătire și efectuare a RPL 2021, aprobat prin Hotărârea Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021 nr. 1 din 4 noiembrie 2020, revizuit, în decembrie 2022 s-au publicat deja rezultatele provizorii pentru acest recensământ.

Un al doilea motiv este acela că OUG nr. 19/2020 reglementează organizarea și desfășurarea în anul 2021 a recensământului populației și locuințelor, iar art. 3 lit. a) din HG nr. 143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului din România în anul 2021 aprobă Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, or activitatea puterii judecătorești este, în esență, de a interpreta și aplica legea în vigoare la momentul cererii.

A mai arătat pârâtul că o posibilă admitere a cererii reclamantului ar determina imposibilitatea punerii în executare, de către instituția pârâtă, a hotărârii judecătorești pentru motivele arătate mai sus.

Pârâtul a invocat excepția conexității învederând instanței de judecată faptul că, potrivit art. 139 alin. (1) Cod Procedură Civilă, pentru asigurarea unei bune judecăți, în primă instanță este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între ele o strânsă legătură.

Având în vedere că ne aflăm în situația cerută expres de articolul sus-menționat în sensul că atât în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 30136/3/2022, cât și în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 30138/3/2022 – ambele regăsite pe rolul Tribunalului București la data formulării întâmpinării – reclamant TEJA V. MARIUS VIRGIL a solicitat înregistrarea la Recensământul Populației și Locuințelor 2021, la etnie „armân” în loc de „aromân”, iar la limba maternă „armână” în loc de „aromână”.

Pe fond, contrar celor afirmate de reclamant stau dispozițiile art. 31 din OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Departamentul pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c)”.     

Așadar, obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne revenea exclusiv instituțiilor prevăzute la art. 31 din OUG nr. 19/2020.

Mai mult, la recensământul populației și locuințelor din România din anul 2011, prin adresa nr. 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011, atașată prezentei, Departamentul pentru Relații Interetnice a comunicat Institutului Național de Statistică că, potrivit Memorandumului cu tema: Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvern la data de 30 ianuarie 2008, comunitatea armână este considerată parte a națiunii române și, în consecință, nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne.

Astfel că, se păstrează continuitatea seriilor de date de la recensămintelor anterioare privind structura etnică și potrivit prevederilor art. 3 lit. a) din HG nr. 143/2022 privind forma și conținutul instrumentarului recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021 se aprobă Nomenclatorul etniilor și limbilor materne (care cuprinde toate etniile recunoscute oficial în România).   

Pârâtul a precizat că la etnie, categoria armân/armăn, respectiv la limba maternă armân/armănă nu figurează în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, prevăzut în anexa nr. 2 la HG nr. 143/2022, document pe care pârâtul l-a atașat întâmpinării.

Pârâtul a menționat că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, aprobat prin HG nr. 143/2022, a stat la baza desfășurării RPL 2021 privind înregistrarea structurii etnice.

Ținându-se seama de Metodologia de recenzare și prelucrare a datelor – Recensământul populației și locuințelor runda 2021, aprobată prin Hotărârea nr. 7 din 05 mai 2022 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021, pe care pârâtul a atașat-o întâmpinării, la Caracteristici etno-culturale se prevede în mod expres caracteristicile etno-culturale (etnia, limba maternă și religia) întocmai cum le declară persoana recenzată.

În conformitate cu prevederile pct. b) al art. 1 din OUG nr. 19/2020, cu modificările și completările ulterioare, recenzarea reprezintă acțiunea prin care se realizează înregistrarea informațiilor cuprinse în programul de observare al recensământului pentru o anumită unitate statistică de către un recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică așa cum se arată în cererea reclamantului). RECENZORUL nu trebuie, în niciun moment și în niciun fel, să influențeze răspunsul respondentului sau să-i ceară să declare o anumită etnie, limbă maternă sau religie.  

Prin urmare, se respectă dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și declara liber și după propria opinie, fără niciun fel de constrângere, aceste caracteristici etno-culturale.

Pretențiile reclamantului din prezenta cerere nu incumbă Institutului Național de Statistică câtă vreme dispozițiile legale sunt cele invocate mai sus.

Având în vedere considerentele invocate, respectuos pârâtul a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca lovită de nulitate, ca inadmisibilă, iar pe fond nefondată.

În drept, pârâtul și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile Codului Procedură Civilă, coroborate cu prevederile legislației specifice.

Pârâtul a solicitat proba cu înscrisuri, înțelegând să se prevaleze și de dispozițiile art. 254 alin. (2) din Noul Cod de Procedură Civilă.

Pârâtul a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri.

Învederând și faptul că instituția este o instituție publică ce administrează venituri publice, în temeiul art. 30 din OUG nr. 80/2013 privind taxele de timbru, pârâta a considerat că este scutită de plata taxei de timbru.

Pârâtul a anexat Hotărârea nr. 7 din 05 mai 2022 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021 și extras din metodologia de recenzare și de prelucrare a datelor – Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, HG nr. 143/2022 - anexa 2 Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, Hotărârea Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor nr. 1 din 4 noiembrie 2020, revizuită, adresa Departamentului pentru Relații Interetnice nr. 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011.

Reclamantul Teja V. Marius Virgil a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat instanței să respingă excepțiile invocate de pârât și apărările pe fondul cauzei, ca neîntemeiate.

A mai arătat reclamantul că, fiind un moderat, nu se opune opțiunii aromânilor/macedo-românilor de a-și renega, de voie sau de nevoie, identitatea Armână strămoșească și de a se „converti” la identitatea română din România.

În final, reclamantul a reiterat cererea sa ca pârâta să fie obligată să publice adevărata sa declarație etnolingvistică de la recensământ, motivând că este Armân și că dorește să fie recunoscut de Statul Român ca Armân, precum și că nu este român (aromân/macedo-român) și că nu dorește să fie asimilat de Statul Român ca român (aromân/macedo-român).

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 201 alin. (2) C. proc. civ.

La termenul de judecată din data de 30.03.2023, față de obiectul cererii și domiciliul reclamantului, Tribunalul București a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale, pe care prin sentința civilă nr. 1685/30.03.2023 a admis-o și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Constanța.

La termenul de judecată din data de 14.09.2023, având în vedere prevederea cuprinsă în art. 139 Cod Procedură Civilă, instanța a respins cererea conexității ca nefiind întemeiată, apreciind că obiectul și cauza din dosarele precizate nu au strânsă legătură cu obiectul și cauza din prezenta judecată.         

Analizând excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă, instanța a calificat-o ca fiind în realitate o apărare de fond, învederând că aceasta va fi tratată și soluționată ca atare din moment ce vizează chestiuni ce au legătură cu temeinicia acțiunii exercitată de reclamant.

Instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și pentru pârât a încuviințat proba cu înscrisurile anexate întâmpinării și concluziilor scrise.

Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Conform art. 31 din OUG 19/2020, Departamentul pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c).

Astfel, în temeiul normei legale citate anterior, Guvernul României a aprobat prin HG nr. 143/2022, respectiv art. 3 lit. a), Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne, elaborat, în conformitate cu prevederile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2020, cu modificările și completările ulterioare, de către Departamentul pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, prevăzut în Anexa nr. 2.

În Anexa nr. 2, cu denumirea marginală „Nomenclatorul etniilor”, legiuitorul delegat a stabilit cu caracter normativ obligatoriu există exclusiv categoria etnică „Aromân” și nu „Armân”, cum solicită să fie înregistrat reclamantul.    

Astfel, în prezenta cauză obiectul cererii de chemare în judecată nu este în realitate cel pe care îl clamează reclamantul, respectiv de obligare a pârâtului INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ de a include în cadrul recensământului textul „„Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”, din moment ce acest lucru nu este posibil din punct de vedere legal, deoarece în mod firesc chestionarul electronic aprobat prin HG nr. 143/2022 Anexa 1 publicat în M. Of. Partea I nr. 102bis/1.II.2022 nu conține această variabilă a etniei, respectiv etnia „Armână”.

Având în vedere întreaga argumentație a reclamantului, Tribunalul reține că, în realitate, acesta este nemulțumit de actul administrativ cu caracter normativ reprezentat de HG 143/2022 Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2, prin care s-a stabilit că etnia și limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână”, respectiv, „Limba Aromână”, parte a națiunii române și nu „Armână”, iar motivele care au determinat această situație ori cauzele care ar putea conduce la modificarea pe cale judiciară a actului administrativ cu caracter normativ pot fi criticate sau invocate de reclamant într-o acțiune specifică având acest obiect și vizând autoritatea administrativă centrală care ar putea fi obligată în acest sens.

Cu alte cuvinte, în prezenta cauză ceea ce solicită reclamantul echivalează cu obligarea pârâtului la executarea sau la adoptarea unei conduite care să fie în contradicție cu normele legale, cerere în mod evident nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în Constanța, ...., în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în București, sector 5, Bd. Libertății nr. 16, ca nefondată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Constanța – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, sub sancțiunea nulității.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 29.09.2023.

PREȘEDINTE

TRAIAN LAURENȚIIU IANCU

GREFIER

IONELA TOROK

Tehnored. T. L. Iancu / 4 ex. /04.10.2023”    

      

 

Cerere de Recurs la Curtea de Apel Constanța 01.11.2023

„Sediul materiei:

  • Art. 486-490 C. proc. civ.
  • Art. 148-151 C. proc. civ.
  • Art. XVII din Legea nr. 2/2013
  • Art. 192 C. proc. civ
  • Art. 194-195 C. proc. civ.
  • Art. 83 alin. (3) coroborat cu art. 13 alin. (2) C. proc. civ.
  • Art. 84 alin. (2)-(3) C. proc. civ.

 

Tribunalul Constanța / Curtea de Apel Constanța

Dosar nr. 30136/3/2022

 

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în  municipiul Constanța, (...), cu CNP (...) următoarele date de contact (...), personal

în contradictoriu cu intimata INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în municipiul București, sector 5, bd. Libertății, nr. 16, formulez

CERERE DE RECURS

împotriva sentinţei civile nr. 1125/29.09.2023, pronunţate în dosarul nr. 30136/3/2022, de către Tribunalul Constanța, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în termenul legal de 15 zile, de la comunicarea hotărârii recurate (18.10.2023), prin care solicit admiterea recursului.

În fapt, arăt că:

Citez primele două paragrafe ale sentinței: „Conform art. 31 din OUG 19/2020 Departamentul pentru Relaţii Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităţilor naţionale din Parlamentul României şi cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, are obligaţia elaborării Nomenclatorului etniilor şi al limbilor materne, care este aprobat prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c).

Astfel, în temeiul normei legale citate anterior Guvernul României a aprobat prin H.G. nr. 143/2022, respectiv art. 3 lit. a), Nomenclatorul etniilor şi al limbilor materne, elaborat, în conformitate cu prevederile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2020, cu modificările şi completările ulterioare, de către Departamentul de Relaţii Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităţilor naţionale din Parlamentul României şi cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, prevăzut în Anexa nr. 2.”

Problema autorilor NELM 2021 nu are legătură cu obiectul prezentului dosar, ci cu dosarul 17757/3/2023, intentat de mine INS la Tribunalul București: eu doar am amintit această problemă în ansamblul discuției cu recenzorul din 9 iulie 2022, discuție menționată în Cererea de chemare în judecată. Dar deoarece în motivarea hotărârii, instanța a menționat această problemă și a reținut numai apărarea INS din Întâmpinare, respectiv prevederile legale din OUG 19/2020 referitoare la redactarea NELM 2021, sunt nevoit să reiau argumentele din Răspunsul la Întâmpinare. În realitatea practică, procesul de redactare a NELM 2021 nu a decurs conform prevederilor OUG 19/2020. DRI a realizat numai codurile referitoare la etniile recunoscute de Statul din România ca minorități naționale, așa cum DRI mi-a răspuns în adresa 24/935/EL din 27 aprilie 2022 (anexată Cererii de chemare în judecată): „(...) Cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, Departamentul pentru Relații Interetnice a consultat organizațiile cetățenilor aparținând minorităților membre ale Consiliului Minorităților Naționale și, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și, la solicitarea INS, a propus Nomenclatorul etniilor și limbilor materne pentru minoritățile naționale recunoscute în România (albaneză, armeană, bulgară, cehă, croată, elenă, evreiască, germană, italiană, macedoneană, maghiară, poloneză, rusă-lipoveană, romă, ruteană, sârbă, slovacă, tătară, turcă, ucraineană). Anexăm, în copie, propunerea de NELM înaintată de instituția noastră Institutului Național de Statistică. Subliniem faptul că etniile și limbile în proiectul de nomenclator comunicat de instituția noastră Institutului Național de Statistică au fost numai cele ce aparțin celor 20 de minorități naționale recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând competența legală de a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale. (...) ” Sublinierile boldate din text aparțin DRI. Mai mult, DRI susține de două ori în aceeași adresă că inițiativa redactării NELM 2021 a aparținut INS. Prima dată în paragraful  citat mai sus: „și, la solicitarea INS, a propus Nomenclatorul etniilor și limbilor materne pentru minoritățile naționale recunoscute în România”, iar a doua oară în paragraful „Conform prevederilor legale, forma și conținutul instrumentarului recensământul și clasificările și nomenclatoarele utile recensământului elaborate de alte instituții au fost supuse aprobării prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Institutului Național de Statistică și a Secretariatului General al Guvernului.” Deoarece realitatea practică a redactării NELM 2021 susținută de DRI nu a fost luată în considerare de către instanță, solicit, în baza secțiunii Administrarea probei cu martori, art. 311-326 din Codul de Procedură Civilă, citarea ca martor a secretarului de stat al DRI Lacziko Eniko Katalin.

Probe ale faptului că INS s-a implicat și chiar din proprie inițiativă în redactarea NELM 2021 sunt reprezentate de adresa INS 1559/04.02.2021 (anexată la Recurs) către Institutul de Lingvistică al Academiei Române și răspunsul ILAR 60380/15.02.2021 (anexat la Recurs) în problema structurii codului nivel 1 „1000” al etniei „român”. Conform celor două documente, INS a propus și ILAR a validat propunerea ca în codul de nivel 1 „1000” al etniei „român” să fie incluse șapte coduri nivel 2: 1001 român, 1002 aromân, 1003 cic, 1004 istroromân, 1005 macedoromân, 1006 meglenoromân și 1007 vlah.  Precizez că adresa INS și răspunsul ILAR au fost anexate de INS la Întâmpinările din dosarele 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023 și 17760/3/2023, intentate de mine la 9 iunie 2023, la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București.

Citez următoarele două paragrafe din sentință: „În Anexa nr. 2 cu denumirea marginală „Nomenclatorul Etniilor” legiuitorul delegat a stabilit cu caracter normativ obligatoriu că în cadrul naţiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” şi nu „Armân” cum solicită să fie înregistrat reclamantul.

Astfel, în prezenta cauză obiectul cererii de chemare în judecată nu este în realitate cel pe care îl clamează reclamantul, respectiv de obligare a pârâtului INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ de include în cadrul recensământului textul „Cetăţeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanţa, domiciliat în municipiul Constanţa, (...), cu cartea de identitate având seria şi numărul (...) şi CNP (...), a declarat „Armân" la variabila „Etnie" şi „Armână" la variabila „Limba Maternă" din categoria „Caracteristici etno-culturale" a Secţiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populaţiei şi Locuințelor 2021” din moment ce acest lucru nu este posibil din punct de vedere legal, deoarece în mod firesc chestionarul electronic aprobat prin H.G. 143/2022 Anexa I publicat în M.Of. Partea I nr. 102bis/1.II.2022 nu conține această variabilă a etniei, respectiv etnia „Armână””.

În prealabil este necesar să explic diferența etnică fundamentală dintre Armân și „aromân”, care este o diferență etnică subsidiară între Armân și român. În Limba Maternă Armână strămoșească Armânii își spun „Armân”. Cuvântul „aromân” este o invenție a politicienilor români din secolul XIX, după ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înființat în 1860 Comitetul Macedo-Român la București, pentru a justifica politica de asimilare a Armânilor chiar în Patria lor Cultural Istorică care este Peninsula Balcanică, prin școli primare românești. Cu alte cuvinte, „aromânii” sunt acei armâni, care, de voie sau de nevoie, își reneagă Identitatea Etnică Armână strămoșească și se convertesc la identitatea etnică românească prin intermediul termenilor inventați „aromân”/„român balcanic”/„român sud-dunărean”/„român macedonean”/„macedo-român”. Eu, fiind un moderat, folosesc termenii tehnici „renegați” și „convertiți”, dar intransigenții folosesc pentru „aromâni” expresia „trădători de neam”. În consecință, este foarte firesc că „în cadrul naţiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” şi nu „Armân””, așa cum bine a înțeles și instanța, și de aceea eu am declarat la recenzare, pentru a fi clar înțeles de INS, atât că sunt „Armân”, cât și că nu sunt „român”.

În consecință, subliniez că obiectul Cererii de chemare în judecată este chiar acela de a obliga INS (art. 18, alin. 1, Legea 554/2004) de a include în rezultatele RPL 2021 declarația mea liber exprimată de „Armân” la recenzarea din 9 iulie 2022, deoarece această declarație mi-a fost modificată ulterior ilegal la înregistrare în „român” („aromân”) de către INS fără acordul meu.

În acest sens, subliniez că la recenzare eu am declarat nu numai ceea ce sunt, adică faptul că sunt „Armân”, dar am declarat și ceea ce nu sunt, adică faptul că nu sunt „român” și, implicit, că nu sunt „aromân”. Am declarat că nu sunt „român” tocmai pentru a preveni modificarea declarației mele liber exprimată, așa cum s-a procedat la RPL 2011 (realizat pe hârtie), conform Minutei ședinței din 2.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor din 2011 (anexată la Recurs). Precizez că Minuta a fost anexată Întâmpinărilor INS în dosarele 30139/3/2022 și 30140/3/2022, referitoare la RPL 2011, intentate de mine la 3.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București.

Citez din sentință: „Având în vedere întreaga argumentație a reclamantului Tribunalul reține că în realitate acesta este nemulțumit de actul administrativ cu caracter normativ reprezentat de H.G. 143/2022 Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2 prin care s-a stabilit că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române şi nu „Armână”, iar motivele care au determinat această situație ori cauzele care ar putea conduce la modificarea pe cale judiciară a actului administrativ cu caracter normativ pot fi criticate sau invocate de reclamant într-o acțiune specifică având acest obiect şi vizând autoritatea administrativă centrală care ar putea fi obligată în acest sens.”

Arăt că nemulțumirea mea în prezentul dosar nu este reprezentată de faptul că în NELM 2021 nu a fost inclusă etnia „Armân”, așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Eu știam că declarația mea liber exprimată la secțiunea „Caracteristici etno-culturale” nu putea fi înregistrată practic electronic tocmai ca urmare a faptului că etnia „Armân” nu a fost inclusă în NELM 2021. Dovada este reprezentată de faptul că recenzorul nu a știut cum să procedeze în această situație reală neconformă cu NELM 2021 și a trebuit să-i explic eu că trebuie să-și informeze superiorii din Unitatea de Implementare a Recensământului din cadrul INS.

Dar, ulterior declarației mele, așa cum am aflat la 11 iulie 2022 în audiența de la directorul Direcției de Statistică Constanța, INS îmi modificase ilegal declarația liber exprimată că sunt „Armân”, ignorând deliberat faptul că am declarat și că nu sunt „român” și înregistrându-mă, fără acordul meu, ca „român” (faptă ce ar putea încadrată chiar în categoria abuz în serviciu conform art. 297 Noul Cod Penal). Cu alte cuvinte, INS a aplicat din nou (RPL 2011) celebrul dicton al lui Stalin „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”, anulând astfel înregistrarea declarației liber exprimată, prevedere subliniată în secțiunea „Caracteristici etno-culturale” a documentului de recenzare: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICI UN FEL DE CONSTRÂNGERE”.

Adaug că în textul HG 143/2020 și în cele patru anexe (anexate la Întâmpinare) nu există cuvântul „Armân” și ca, urmare, nu există o dispoziție care să stipuleze „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române şi nu „Armână””, așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Deși într-un paragraf anterior, instanța a arătat că a înțeles foarte bine diferența etnică fundamentală dintre „Armân” și „aromân”/„român”, adică că „în cadrul naţiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” şi nu „Armân””, în contradictoriu cu această motivare instanța a justificat modificarea ulterioară a declarației mele de către INS prin faptul că „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române”. Dar, oricum, INS nu are dreptul legal de a forța înregistrarea unui cetățean la secțiunea „Caracteristici etno-culturale” pe baza „apropierii” dintre etnii: un rutean, de exemplu, nu poate fi înregistrat, împotriva declarației sale, ca ucrainean, chiar dacă ambele etnii fac parte din grupa etnolingvistică a slavilor răsăriteni și chiar dacă nu există un stat național rutean și chiar dacă „țara” rutenilor este inclusă, în cea mai mare parte, în teritoriul Ucrainei; un tătar, de asemenea, nu poate fi înregistrat, împotriva declarației sale, ca turc, chiar dacă ambele etnii fac parte din grupa etnolingvistică a popoarelor turcice și chiar dacă nu există un stat național tătar și chiar dacă mulți tătari trăiesc azi în Turcia.

Ca urmare, în baza secțiunii Interogatoriu, art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, solicit interogatoriul președintelui INS Tudorel Andrei cu întrebarea: Ce document, legal sau de altă natură, privitor la RPL 2021,  stipulează dreptul INS de a-mi modifica, după recenzarea din 9 iulie 2022,  declarația liber exprimată la variabila Etnie de „Armân” în „român”?

În concluzie, reiterez cererea ca instanța să oblige INS să includă în documentul rezultatelor RPL 2021 (eventual ca anexă) textul declarației mele liber exprimate la secțiunea „Caracteristici etno-culturale” la operația de recenzare din 9 iulie 2022, pentru a repara astfel în contencios administrativ dreptul meu vătămat la identitatea etnică de „Armân” prin ilegalitatea INS de a mă înregistra, ulterior declarației mele și fără acordul meu, ca ceea ce declarasem în mod expres că nu sunt, adică nu sunt „român”.

 

În drept, întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În dovedire, solicit încuviinţarea probei cu înscrisuri.

În cadrul probei cu înscrisuri, depun următorul înscris, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, în două exemplare:

Adresa INS 1559/04.02.2021 către IlAR.

Adresa de răspuns a ILAR 60380/15.02.2021 către INS.

Minuta ședinței din 2 februarie 2012 a  CC RPL 2011.

 

Depun prezenta cerere de recurs, în două exemplare.

Anexez dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei. 

Data

1 noiembrie 2023

Semnătura,

Teja Marius”

 

 

Întâmpinare la Recurs a INS 16402/vBG/27.11.2023

„INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

Cabinetul Președintelui

Nr. 16402/vBG/27.11.2023

 

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. 30136/3/2023

DOMNULE PREȘEDINTE

 

Subscrisul, INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în mun. București, B-dul Libertății nr. 16, sectorul 5, CF nr. 7593088, având cont deschis la Trezoreria Municipiului București  RO 98 TREZ 7002 3510 120X XXXX, reprezentat prin Președinte TUDOREL ANDREI, tel. (021) 318.18.24, interior 1462, fax (021) 318.18.51., E-mail: romstat@insse.ro, în calitate de intimat, în contradictoriu cu recurentul TEJA MARIUS VIRGIL, în temeiul art. 205 Cod Proc. Civ. formulăm următoarea

 

ÎNTÂMPINARE

privind cererea de recurs

 

prin care înțelegem să invocăm excepția nulității recursului și pe fondul cauzei solicităm respingerea recursului ca neîntemeiat.

Raportat la recursul formulat recent, urmare a respingerii cererii de chemare în judecată, ca nefondată, învederăm instanței de control judiciar faptul că motivele invocate de acesta nu sunt motive de nelegalitate și nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1)  Cod Proc. Civilă.

Or, noi spunem că sancțiunea care intervine în această ipoteză este nulitatea recursului, conform prevederilor art. 489 Cod Proc. Civ.

Drept urmare, deși recurentul înțelege să-și precizeze temeiul de drept al cererii sale de recurs, respectiv dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din Cod Proc. Civ. acesta nu a explicat care dintre considerentele sentinței recurate sunt motive contradictorii ori străine de natura cauzei sau care sunt normele de drept material încălcate ori care au fost aplicate greșit  atunci când instanța de fond a Tribunalului Constanța a emis sentința civilă nr. 1125/29.09.2023.

Pe cale de consecință, acestea sunt motivele pentru care am invocat excepția nulității recursului formulat.

În ipoteza în care veți respinge excepția nulității recursului, pe fondul cauzei apreciem că instanța investită cu soluționarea cererii de chemare în judecată al cărei obiect a fost obligarea INS la publicarea rezultatelor preliminare și finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021 să fie incluse anumite mențiuni referitoare la care reclamantul a procedat corect la verificarea temeiului de drept al pretențiilor acestuia.

Așadar, instanța de fond constatând că nu există temei de drept, a reținut că reclamantul este nemulțumit, de fapt, de actul administrativ cu caracter normativ reprezentat de HG nr. 143/2022 Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2, prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea declarată de acesta la recensământ.

Astfel, instanța a respins cererea de chemare în judecată ca nefondată, având în vedere faptul că obiectul cererii este în contradicție cu prevederile actelor normative.

Drept urmare, noi apreciem că aceste considerente ale instanței de fond nu sunt contradictorii ori străine de natura cauzei deduse judecății, acesta fiind motivul pentru care solicităm respingerea recursului ca neîntemeiat.

În consecință, având în vedere faptul că recurentul nu a invocat vreun motiv de casare limitativ prevăzut de art. 488 alin. (1) Cod Proc. Civ., vă solicităm admiterea excepției nulității recursului, iar pe fondul cauzei, solicităm respingerea recursului ca neîntemeiat.

Probe, înscrisuri.

Solicităm judecarea cauzei și în lipsa noastră, conform dispozițiilor art. 411 alin. (2) Cod Proc. Civ.

 

PREȘEDINTE

Tudorel ANDREI

Șef Serv. Juridic și Contencios

NACIAN LAURENȚIU MITREA

Consilier juridic

LUCIAN CORNELIU ZAMFIR

DOMNULUI PREȘEDINTE AL CURȚII DE APEL CONSTANȚA”

 

Răspuns Întâmpinare Recurs 27.11.2023

„Sediul materiei:

·        Art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

·        Art. 490 alin. (2) rap. la art. 471 alin. (6) C. proc. civ.

·        Art. 83 alin.(3) coroborat cu art. 13 alin. (2) C. proc.civ.

·        Art. XVII Legea nr. 2/2013

·        Art. 148-151 C. proc. civ.

 

Instanţa Curtea de Apel Constanța 

Dosar nr. 30136/3/2022

 

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul TEJA V. MARIUS VIRGIL, personal, în calitate de parte recurent-reclamant, în dosarul nr. 30136/3/2022,

în contradictoriu cu intimata INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în municipiul București, bd. Libertății nr. 16, sector 5, prin reprezentant președinte TUDOREL ANDREI, formulăm

 

RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINARE

prin care solicităm instanţei să respingă excepţiile procesuale ( de procedură şi de fond) invocate de intimat prin întâmpinare şi apărările pe fondul cauzei invocate de acesta, ca neîntemeiate.

În fapt, arătăm că excepţiile invocate de intimat prin întâmpinare sunt neîntemeiate pentru următoarele motive.

De asemenea susţinem că apărările formulate de intimat privind legalitatea deciziei nr. 1125/29.09.2023 pronunţată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 30136/3/2022 sunt în mod similar neîntemeiate pentru următoarele motive.

OUG 19/2020 și HG 143/2022, referitoare la Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne și invocate de pârât și de Tribunalul Constanța-Secția Contencios Administrativ, sunt străine de natura prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat nemulțumiri față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa. Cu alte cuvinte, din moment ce în NELM nu exista Etnia „Armân”, atunci INS nu trebuia să-mi înregistreze date la variabilele Etnie și Limbă Maternă, dar pârâtul a comis un abuz în serviciu și m-a asimilat forțat ca „român (aromân)”, în pofida declarației mele liber exprimate că NU sunt român.

În Tabelul 2.02.01 și 2.02.2 din Rezultatele definitive ale Caracteristicilor demografice etno-culturale, postat pe website-ul oficial al Recensământului RPL 2021 la adresa https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive/, sunt menționate următoarele cifre pentru etnicii români: 201.648 în municipiul Constanța, 504.344 în județul Constanța și 14.801.442 în România. Aceste cifre sunt false, deoarece au fost obținute prin adăugarea persoanei mele fără acordul meu, prin falsificarea declarațiilor mele liber exprimate: că sunt Armân și că NU sunt român. Cu alte cuvinte, cifrele adevărate pentru etnicii români sunt 201.647, 504.343 și 14.801.441. În altă ordine de idei, rezultatele recensământului sunt produsul prelucrării datelor obținute prin operația de recenzare. Ca urmare, INS poate fi obligat prin sentință judecătorească, în baza Legii 554/2004 (art. 18, alin. 1), să adauge o anexă-erată în care să prezinte numărul adevărat al etnicilor români și cauza informației false: falsificarea declarației mele liber exprimate că sunt etnic Armân și asimilarea mea forțată ca „român (aromân)”, această vătămare a dreptului meu și a interesului meu legitim putând fi reparată prin adăugarea declarației mele din Cererea de chemare în judecată.

De asemenea, pârâtul și instanța nu au menționat documentul legal (lege, hotărâre de guvern, ordin de ministru, decizie INS sau CC RPL 2021 etc) „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată [!!!???] de cea declarată de acesta la recensământ”, adică actul care stipulează clar modificarea declarațiilor liber exprimate ale persoanelor care declară Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român (aromân)”. Cu alte cuvinte, se pune legitima întrebare: ce instituție are, în general, dreptul legal de a decide „etnia cea mai apropiată”, atâta timp cât documentul de recenzare prevede în mod expres pentru variabilele Etnie, Limbă Maternă și Religie: „Fiecare persoană este liberă să-și exprime propria opțiune, fără niciun fel de constrângere!” Amintesc că la RPL 2011, care s-a organizat pe suport fizic – hârtie, decizia de modificare a declarațiilor liber exprimate ca „Armân” la variabila Etnie a fost luată după trei luni de la operația de recenzare, în ședința CC RPL 2011 din 2 februarie 2012 și a fost folosit ca pretext Memorandumul Guvernului din 30 ianuarie 2008.

Pentru argumente referitoare la umorul negru prestat cu foarte multă bunăvoință de instituțiile Statului din România față de simplul cetățean petent, pot fi consultate și următoarele dosare intentate de mine la Tribunalul București unor instituții ale Statului din România, în baza Legii 544/2001, pe subiectul Naționalitatea Armănă din România la recensămintele 2011 și 2021: INS - 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022 (3 noiembrie 2022), 17744, 17747, 17749, 17750, 17752, 17755, 17757, 17758, 17759, 17760 (9 iunie 2023), 21063 (11 iulie 2023); Ministerul Educației - 21059 (11 iulie 2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060, 21061 și 21062 (11 iulie 2023), 23252 (1 august 2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043 (11 iulie 2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058 (11 iulie 2023); Ministerul Culturii – 22820 (27 iulie 2023).

Ca urmare, este cu totul și cu totul întâmplător că numele reclamantului în acest dosar este Marius Teja, deoarece adevăratul reclamant este Naționalitatea Armănă din România. De asemenea, este cu totul și cu totul întâmplător că numele pârâtului din acest dosar este Institutul Național de Statistică, deoarece adevăratul pârât este Statul din România. În consecință, o sentință favorabilă reclamantului din acest dosar va reprezenta începutul sfârșitului politicii de asimilare a Naționalității Armăne de către Statul din România.

 

În drept, ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. 471 alin. (6) C.proc.civ.

Depunem prezentul răspuns la întâmpinare într-un exemplar.

Data,

22 decembrie 2023

Semnătura

Teja Marius”

 

 

Decizia Civilă 201/26.02.2024 a Curții de Apel Constanța

„ Dosar nr. 30136/3/2022

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CONSTANŢA

SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 201

Şedinţa publică de la 26 Februarie 2024

Complet pentru cauze contencios administrativ şi fiscal

PREŞEDINTE Anca Ramona Pârleţeanu

Judecător Marilena Victoria Mircioi

Judecător Raluca Elena Lupu

Grefier Dorina Irimia

 

S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ formulat de recurentul reclamant TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în Constanta, (…), Judeţ Constanţa împotriva sentinței civile nr. 1125/29.09.2023 pronunțată de Tribunalul Constanța – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul civil nr. 30136/3/2022 în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în Bucureşti, sector 5, Bd Libertăţii, nr. 16, având ca obiect obligaţia de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant personal, lipsind intimata pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispoziţiilor art. 153 şi următoarele din Codul de Procedură Civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, prin care s-au evidenţiat părţile, obiectul litigiului, menţiunile privitoare la modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual, după care:

Curtea procedează la legitimarea recurentului reclamant.

Având cuvântul asupra excepției nulității recursului invocată de către intimată, recurentul solicită respingerea acesteia. Precizează că în mod greșit instanța de fond ar fi reținut că este nemulțumit de Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne de la recensământul din 2021, însă nu este adevărat. Nemulțumirea sa constă în faptul că la recensământul s-a declarat armân și în mod preventiv s-a declarat că nu este român, întrucât la recensământul din 2011 au fost mai multe persoane care s-au declarat ca fiind ”armâni” , iar după 3 luni de la recensământ comisia centrală a modificat declarându-i ca fiind români.

Apreciază că este un abuz un INS ului faptul că s-a înregistrat ca fiind român în loc de armân si ca urmare numărul care reflectă poliția română din municipiul Constanța sunt false cu o singură persoană. Solicită să se dea o rectificare în acest sens și să se explice de ce este numărul fals cu o unitate.

Solicită să fie administrată proba cu interogatoriul președintelui INS solicitată și în fata instanței de fond, precum si proba testimonială.

Cu privire la probele solicitate de recurentul reclamant, Curtea constată inadmisibilitatea acestor probe prin raportare la disp. art. 492 din Codul de Procedură Civilă care arată faptul că în recurs nu pot fi produse probe noi cu excepția înscrisurilor.

Având cuvântul asupra cererii de recurs, recurentul solicită obligarea intimatei să includă în documentul recensământului din 2021 textul declarației sale liber exprimate, pentru a repara astfel în contencios administrativ dreptul său vătămat la identitatea etnică de „Armân”.

Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției nulității recursului invocată de intimata pârâtă și asupra cererii de recurs.

CURTEA

Asupra cererii de recurs, reține:

Prin sentința civilă nr. 1125/29.09.2023 pronunțată de Tribunalul Constanța – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Teja V. Marius Virgil în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național De Statistică, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 1125/29.09.2023, pronunțate în dosarul nr. 30136/3/2022, de către Tribunalul Constanța, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a formulat recurs recurentul reclamant TEJA V. MARIUS VIRGIL prin care a solicitat admiterea recursului.

A precizat că în temeiul art. 31 din OUG 19/2020 Guvernul României a aprobat prin H.G. nr. 143/2022, respectiv art. 3 lit. a), Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne, elaborat, în conformitate cu prevederile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2020, cu modificările și completările ulterioare, de către Departamentul de Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, prevăzut în Anexa nr. 2.

Problema autorilor NELM 2021 nu are legătură cu obiectul prezentului dosar, ci cu dosarul 17757/3/2023, intentat de recurent la Tribunalul București. Recurentul doar a amintit această problemă în ansamblul discuției cu recenzorul din 9 iulie 2022, discuție menționată în cererea de chemare în judecată. Dar deoarece în motivarea hotărârii, instanța a menționat această problemă și a reținut numai apărarea INS din întâmpinare, respectiv prevederile legale din OUG 19/2020 referitoare la redactarea NELM 2021, a apreciat că este nevoit să reia argumentele din Răspunsul la întâmpinare.

În realitatea practică, procesul de redactare a NELM 2021 nu a decurs conform prevederilor OUG 19/2020. DRI a realizat numai codurile referitoare la etniile recunoscute de Statul din România ca minorități naționale, așa cum DRI i-a răspuns în adresa 24/935/EL din 27 aprilie 2022 (anexată Cererii de chemare în judecată). Sublinierile boldate din text aparțin DRI. Mai mult, DRI a susținut de două ori în aceeași adresă că inițiativa redactării NELM 2021 a aparținut INS. Prima dată în paragraful: „și, la solicitarea INS, a propus Nomenclatorul etniilor și limbilor materne pentru minoritățile naționale recunoscute în România”, iar a doua oară în paragraful „Conform prevederilor legale, forma și conținutul instrumentarului recensământul și clasificările și nomenclatoarele utile recensământului elaborate de alte instituții au fost supuse aprobării prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Institutului Național de Statistică și a Secretariatului General al Guvernului.” Deoarece realitatea practică a redactării NELM 2021 susținută de DRI nu a fost luată în considerare de către instanță, a solicitat, în baza secțiunii Administrarea probei cu martori, art. 311 -326 din Codul de Procedură Civilă, citarea ca martor a secretarului de stat al DRI Lacziko Enîko Katalin.

Probe ale faptului că INS s-a implicat și chiar din proprie inițiativă în redactarea NELM 2021 sunt reprezentate de adresa INS 1559/04.02.2021 (anexată la Recurs) către Institutul de Lingvistică al Academiei Române și răspunsul ILAR 60380/15.02.2021 (anexat 3 la Recurs) în problema structurii codului nivel 1 „1000” al etniei „român”. Conform celor două documente, INS a propus și ILAR a validat propunerea ca în codul de nivel 1 „1000” al etniei „român” să fie incluse șapte coduri nivel 2: 1001 român, 1002 aromân, 1003 cic, 1004 istroromân, 1005 macedoromân, 1006 meglenoromân și 1007 vlah. Precizez că adresa INS și răspunsul ILAR au fost anexate de INS la întâmpinările din dosarele 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17757/3/2023,17758/3/2023, 17759/3/2023 și 17760/3/2023, intentate de recurent la 9 iunie 2023, la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București.

Astfel, în prezenta cauză obiectul cererii de chemare în judecată nu este în realitate cel pe care îl clamează reclamantul, respectiv de obligare a pârâtului INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ de a include în cadrul recensământului textul „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (…) cu cartea de identitate având seria și numărul (…) și CNP (…), a declarat „Armân" la variabila „Etnie" și,Armână" la variabilă „Limba Maternă" din categoria „Caracteristici etno-culturale" a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021” din moment ce acest lucru nu este posibil din punct de vedere legal, deoarece în mod firesc chestionarul electronic aprobat prin H.G. 143/2022 Anexa I publicat în M.Of. Partea I nr. 102bis/1.11.2022 nu conține această variabilă a etniei, respectiv etnia „Armână”.

În prealabil, a apreciat că este necesar să explice diferența etnică fundamentală dintre armân și „aromân”, care este o diferență etnică subsidiară între armân și român. În Limba Maternă Armână strămoșească Armânii își spun „Armân”. În consecință, a subliniat că obiectul cererii de chemare în judecată este chiar acela de a obliga INS (art. 18, alin. 1, Legea 554/2004) de a include în rezultatele RPL 2021 declarația mea liber exprimată de „Armân” la recenzarea din 9 iulie 2022, deoarece această declarație i-a fost modificată ulterior ilegal la înregistrare în ..român” („aromân”) de către INS iară acordul meu. În acest sens, a subliniat că la recenzare a declarat nu numai ceea este, adică faptul că este „Armân”, dar a declarat și ceea ce nu este, adică faptul că nu este „român” și, implicit, că nu este „aromân”. A declarat că nu este „român” tocmai pentru a preveni modificarea declarației sale liber exprimată, așa cum s-a procedat la RPL 2011 (realizat pe hârtie), conform Minutei ședinței din 2.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor din 2011 (anexată la Recurs). A precizat că Minuta a fost anexată întâmpinărilor INS în dosarele 30139/3/2022 și 30140/3/2022, referitoare Ia RPL 2011, intentate de recurent la 3.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București.

A arătat că nemulțumirea sa în prezentul dosar nu este reprezentată de faptul că în NELM 2021 nu a fost inclusă etnia „Armân”, așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Recurentul a precizat că știa că declarația sa liber exprimată la secțiunea „Caracteristici etnoculturale” nu putea fi înregistrată practic electronic tocmai ca urmare a faptului că etnia „Armân” nu a fost inclusă în NELM 2021. Dovada este reprezentată de faptul că recenzorul nu a știut cum să procedeze în această situație reală neconformă cu NELM 2021 și a trebuit să explice că trebuie să-și informeze superiorii din Unitatea de Implementare a Recensământului din cadrul INS.

Dar, ulterior declarației sale, așa cum a aflat la 11 iulie 2022 în audiența de la directorul Direcției de Statistică Constanța, INS îi modificase ilegal declarația liber exprimată că este „Armân”, ignorând deliberat faptul că a declarat și că nu este „român” și înregistrând, fără acordul său, ca „român” (faptă ce ar putea încadrată chiar în categoria abuz în serviciu conform art. 297 Noul Cod Penal).

Cu alte cuvinte, INS a aplicat din nou (RPL 2011) celebrul dicton al lui Stafia „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”, anulând astfel înregistrarea declarației liber exprimată, prevedere subliniată în secțiunea „Caracteristici etno- culturale” a documentului de recenzare: „fiecare persoană este liberă să-și exprime propria opțiune, fără nici un fel de constrângere”.

A adăugat că în textul HG 143/2020 și în cele patru anexe (anexate la întâmpinare) nu există cuvântul „Armân*’ și ca, urmare, nu există o dispoziție care să stipuleze „că etnia și limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia, ”Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române și nu „Armână”", așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Deși într-un paragraf anterior, instanța a arătat că a înțeles foarte bine diferența etnică fundamentală dintre „Armân” și „aromân”, „român”, adică că „în cadrul națiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” și nu „Armân””, în contradictoriu cu această motivare instanța a justificat modificarea ulterioară a declarației sale de către INS prin faptul că „că etnia și limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române”.

Dar, oricum, INS nu are dreptul legal de a forța înregistrarea unui cetățean la secțiunea „Caracteristici etno-culturale” pe baza „apropierii” dintre etnii: un rutean, de exemplu, nu poate fi înregistrat, împotriva declarației sale, ca ucrainean, chiar dacă ambele etnii fac parte din grupa etnolingvistică a slavilor răsăriteni și chiar dacă nu există un stat național rutean și chiar dacă „țara” rutenilor este inclusă, în cea mai mare parte, în teritoriul Ucrainei; un tătar, de asemenea, nu poate fi înregistrat, împotriva declarației sale, ca turc, chiar dacă ambele etnii fac parte din grupa etnolingvistică a popoarelor turcice și chiar dacă nu există un stat național tătar și chiar dacă mulți tătari trăiesc azi în Turcia. Ca urmare, în baza secțiunii Interogatoriu, art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, a solicitat interogatoriul președintelui INS Tudorel Andrei cu întrebarea: Ce document, legal sau de altă natură, privitor la RPL 2021, stipulează dreptul INS de a-mi modifica, după recenzarea din 9 Iulie 2022, declarația liber exprimată la variabila Etnie de „Armân” în „român”?

În concluzie, a reiterat cererea ca instanța să oblige INS să includă în documentul rezultatelor RPL 2021 (eventual ca anexă) textul declarației sale liber exprimate la secțiunea „Caracteristici etno-culturale” la operația de recenzare din 9 iulie 2022, pentru a repara astfel în contencios administrativ dreptul său vătămat la identitatea etnică de „Armân” prin ilegalitatea INS de a-l înregistra, ulterior declarației sale și fără acordul său, ca ceea ce declarase în mod expres că nu este, adică nu este „român”.

În drept, a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Institutul Național de Statistică în calitate de intimat, în contradictoriu cu recurentul Teja Marius Virgil, în temeiul art. 205 Cod Proc. Civ. a formulat întâmpinare privind cererea de recurs prin care a înțeles să invoce excepția nulității recursului și pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Raportat la recursul formulat de recurent, urmare a respingerii cererii de chemare în judecată, ca nefondată, a învederat instanței de control judiciar faptul că motivele invocate de acesta nu sunt motive de nelegalitate și nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) Cod Proc. Civ.

A apreciat că sancțiunea care intervine în această ipoteză este nulitatea recursului, conform prevederilor art. 489 Cod Proc. Civ.

Drept urmare, deși recurentul înțelege să își precizeze temeiul de drept al cererii sale de recurs, respectiv dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din Cod Proc. Civ. acesta nu a explicat care dintre considerentele sentinței recurate sunt motive contradictorii ori străine de natura cauzei sau care sunt normele de drept material încălcate ori care au fost aplicate greșit atunci când instanța de fond a Tribunalului Constanța a emis sentința civilă nr. 1125/29.09.2023.

Pe cale de consecință, acestea sunt motivele pentru care a invocat excepția nulității recursului formulat.

În ipoteza în care se va respinge excepția nulității recursului, pe fondul cauzei a apreciat că instanța învestită cu soluționarea cererii de chemare în judecată al cărei obiect a fost obligarea la publicarea rezultatelor preliminare și finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021 să fie incluse anumite mențiuni referitoare la care reclamantul a procedat corect la verificarea temeiului de drept al pretențiilor acestuia.

Drept urmare, a apreciat că aceste considerente ale instanței de fond nu sunt contradictorii ori străine de natura cauzei deduse judecății, acesta fiind motivul pentru care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

În consecință, având în vedere faptul că recurentul nu a invocat vreun motiv de casare limitativ prevăzut de art. 488 alin. (1) Cod Proc. Civ., a solicitat admiterea excepției nulității recursului iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:

În ceea ce priveşte nulitatea recursului, au fost avute în vedere prevederile art. 489 Cod pr. civ.

Curtea de Apel va respinge excepţia nulităţii recursului, întrucât în speţă au fost invocate prevederile art. 488 punctul 6 şi 8 Cod pr. civ. De asmenea, chiar dacă prin motivele dezvoltate nu se invocă aplicarea greşită a vreunei norme de drept material, Curtea reţine că recurentul invocă nemotivarea sentinţei recurate.

Verificând legalitatea sentinţei civile recurate, prin prisma motivelor de casare invocate, Curtea de apel constată că recursul este nefondat, pentru următoarele argumente:

Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele argumente:

În ceea ce priveşte criticile întemeiate pe art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă, Curtea reține că acestea nu pot fi primite, de vreme ce în sentința recurată sunt dezvoltate amplu argumentele care au justificat soluția de respingere a cererii de chemare în judecată. Nemotivarea hotărârii judecătoreşti este sancţionată de către legiuitor pornind de la obligaţia statului de a respecta dreptul părţii la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Motivarea este de esența hotărârilor, reprezentând o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu atenție. Practica instanței supreme este orientată în acest sens, afirmând constant că inexistența motivării atrage casarea hotărârii, la fel și o motivare necorespunzătoare. Cu alte cuvinte, o motivare excesiv de succintă sau necorespunzătoare în raport cu complexitatea cauzei echivalează, practic, cu inexistența motivării.

Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența deja consacrată a Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea arată că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, înglobează, între altele, dreptul părților unui proces de a-și prezenta observațiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, mai ales, în sarcina „tribunalului”, obligația de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și cererilor de probă ale părților sub rezerva aprecierii pertinentei acestora” (cauza Van de Hurk c. Țările de Jos, hot. din 19 aprilie 1994, §59; în același sens, cauza Albina c. România, hot. din 28 aprilie 2005, §30). Obligația instanței de a răspunde prin motivare la argumentele prezentate de părți este justificată, întrucât „numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiției” (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001). Din alt punct de vedere, necesitatea motivării hotărârii în sensul indicat de normele imperative ale art. 425 alin. (1) lit. b) Cod procedură civilă înlătură arbitrariul și face posibil controlul judiciar.

De asemenea, motivarea unei hotărâri judecătoreşti este necesară pentru ca părţile să cunoască temeiurile, fundamentele soluţiei, reţinute de judecător, iar instanţa de control să poată aprecia asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei.

În dreptul intern obligaţia judecătorului de a-şi motiva hotărârea este reglementată de art. 425 alin. (1) lit. b) Cod procedură civilă, potrivit căruia în considerentele hotărârii se vor arăta „obiectul cererii, susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor”.

Din analiza considerentelor rezultă că hotărârea cuprinde argumentele de fapt şi de drept care au stat la baza soluţiei pronunţate, instanţa de recurs având posibilitatea să verifice legalitatea soluţiei din perspectiva situaţiei de fapt şi a dispoziţiilor legale aplicate de judecătorul fondului, împrejurarea că recurenta nu este mulţumită de argumentele expuse nu echivalează cu nemotivarea hotărârii.

Reţine Curtea de apel că recurentul reclamant a investit instanţa de fond cu o cerere de obligare a I.N.S. ca la publicarea rezultatelor preliminare şi finale ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2021 să fie incluse anumite menţiuni, respectiv faptul că reclamantul a declarat „armân” la variabila etnie şi „armână” la variabila limba maternă.

Contrar susţinerilor recurentului reclamant, reţine Curtea că în mod judicios judecătorul fondului a procedat la verificarea temeiului în drept al pretenţiilor reclamantului, conform dispoziţiilor art. 22 alin. 4 Cod pr. civ.

Astfel, în mod corect, instanţa de fond a reţinut că reclamantul este nemulţumit de faptul că prin HG nr. 143/2022 la Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2 s-a stabilit etnia şi limba cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său judiciar, reclamantul a învederat instanţei de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la variabilele etnie şi limba maternă ca fiind „armân”, respectiv „limba maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv „limba maternă aromână”.

Reţine Curtea de apel că în Nomenclatorul etniilor şi al limbilor materne prevăzut în Anexa nr. 2 la HG nr. 143/2022, nu figurează etnia, categoria armân/armăm, respectiv limba maternă armână/armănă, în mod corect instanţa de fond a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reţinând că obiectul cererii este în contradicţie cu prevederile actelor normative. Faţă de aceste considerente, constatând o corectă aplicare a legii la situaţia de fapt, în temeiul art. 496 cod pr. civ., instanţa va respinge recursul formulat de recurentul-reclamant, ca nefondat.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

 

Respinge excepţia nulităţii cererii de recurs.

Respinge recursul formulat de recurentul reclamant TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în Constanta, (…), Judeţ Constanţa împotriva sentinței civile nr. 1125/29.09.2023 pronunțată de Tribunalul Constanța – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul civil nr. 30136/3/2022 în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în Bucureşti, sector 5, Bd Libertăţii, nr. 16, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 26.02.2024

 

Ptr. PREŞEDINTE Anca Ramona Pârleţeanu, aflat în C.O., semnează, conf.art.426 alin.4 C.pr.civ., Vicepreşedinte instanţă, Francisc Nemeth

JUDECĂTOR, Marilena Victoria Mircioi

JUDECĂTOR, Raluca Elena Lupu

GREFIER, Dorina Irimia”

Postări populare