Procesul Naționalitatea Armănă versus Ministerul Educației 21059/3/2023
Dosar 21059/3/2023
Cerere în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023
Email de răspuns ME din 30.06.2023
Cerere de chemare în judecată Tribunalul
București 11.07.2023
Întâmpinare ME 16.11.2023
Răspuns Întâmpinare 12.02.2024
Sentința 2941/10.05.2024 a Tribunalului
București
Adresa ME 74651/04.10.2024 pentru
aplicarea Sentinței 2941/2024
Adresa ME 24040/11.03.2025 pentru
aplicarea Sentinței 2941/2024
Adresa ME 24040/27.02.2025
către SGG
Adresa ME
24040/27.02.2025 către MAE
Adresa SGG 20/6778/MD/06.03.2025
către ME
Memorandumul aprobat de
Guvern la 30 ianuarie 2008
Adresa DRI 20/966/IB/28.01.2008
către SGG
Adresa SGG
20D/123/CZ/04.02.2008 către MAE
Adresa SGG
20D/123/CZ/04.02.2008 către DRI
Adresa SGG
20D/123/CZ/04.02.2008 către ME
Adresa SGG 20D/123/CZ/04.02.2008
către MC
Dosar 21059/3/2023
Prin cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023, am
solicitat ME să „(...) să precizați direcția din Ministerul Educației care a
redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții
concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România,
aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și să-mi transmiteți
documentele, legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului.”
În emailul de răspuns din 30.06.2023, ME a comunicat, în
legătură cu contribuția ME la Memorandum, că „(...) opinăm că, cel mai
probabil, această informare a fost furnizată de Centrul Național pentru
Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, (...)”.
Ca urmare, la 11.07.2023, am deschis dosarul 21059/3/2023
la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București.
Prin Sentința 2941/10.05.2024,
TB
a admis Cererea de chemare în judecată și a obligat ME să-mi comunice informațiile
solicitate în Cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023.
Deoarece ME nu a înaintat Recurs și nu a comunicat de
bună voie informațiile solicitate, la 05.09.2024 am înaintat Cerere de executare
silită în baza art. 24 din Legea 554/2004, precizând că „(...) NU solicit
penalități, ci doar amendarea pârâtului Ministerul Educației, (...)”. În acest
sens, TB a deschis dosarul 30534/3/2024.
În consecință, prin adresa 74651/04.10.2024, ME a pus
în aplicare pentru prima dată Sentința 2941/10.05.2024,
comunicând că „(...) În
urma consultării direcțiilor din cadrul Ministerului Educației (Direcția
Generală de Echitate și Performanță în Învățământul Preuniversitar, Direcția
Minorități, respectiv Centrul Național de Politici de Evaluare în Educație,
entitate care a preluat, prin reorganizări succesive, patrimoniul și
activitatea Centrului Național pentru Curriculum, respectiv a Institutului de
Științe ale Educației), rezultă că niciuna dintre aceste direcții, care
prin specificul atribuțiilor din acea perioadă puteau primi ca sarcină
elaborarea unui memorandum de genul care face obiectul cererii dumneavoastră, nu
a redactat proiectul de de Memorandum
„Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității
aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008).” Sublinierile boldate aparțin ME.
Apoi, „În
ceea ce privește mențiunea de a vă furniza „alte documente, legale
și de altă natură”, anexăm prezentei, în copie conform cu originalul,
documentele menționate în cuprinsul memorandumului la pagina 5:
-programa de curs opțional „CULTURĂ ȘI TRADIȚII
AROMÂNE” pentru clasele învățământului primar, gimnazial, liceal, aprobată prin
ordinul de ministru nr. 1513/13.07.2007
-ordinul ministrului nr. 3.449/15.03.1999 cu privire
la regimul disciplinelor opționale în perspectiva aplicării noilor planuri
cadru de învățământ, începând cu anul școlar 1999-2000.” Sublinierea underline
îmii aparține.
Dar, în dosarul de executare silită 30534/3/2024, prin
sentința 10032/13.12.2024, TB a admis Cererea de executare silită și a obligat
ME la „(...) o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie/zi întârziere
în executarea obligației (...)”.
Ca urmare, ME a înaintat Recurs la 10.01.2025 la
Secția IX Contencios Administrativ a Curții de Apel București.
Apoi, prin adresa 24040/11.03.2025, ME pune în aplicare pentru a doua oară (!) Sentința TB 2941/10.05.2024. Dar în a doua adresă, ME pretinde că, prin cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023 „(...) dvs. solicitați să vi se comunice proiectul de Memorandum „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, (...)”. Sublinierea boldată și underline îmi aparține. Cu alte cuvinte, în contradictoriu cu Cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023, ME a comis fals intelectual (art. 321 CP), uz de fals (art. 323 CP) și abuz în serviciu (art. 297 CP). La a doua adresă de punere în aplicare a Sentinței TB 2941/10.05.2024, ME a anexat 9 documente fără legătură cu Cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023, printre care și Memorandumul(!), pe care eu oricum îl primisem deja ca anexă la Întâmpinările Institutului Național de Statistică din dosarele 30139/3/2022 și 30140/3/2022. Printre documentele anexate sunt și două adrese ME 24040/27.02.2025 către SGG și MAE, prin care li se solicita acestor instituții textul Memorandumului sub pretextul că ME are nevoie de document în dosarul 30534/3/2024, iar SGG l-a și transmis chiar. Dar, în emailul de răspuns din 30.06.2023, la Cererea în baza Legii 544/2001 din 30.05.2023, ME preciza că „(...) Contribuția Ministerului Educației și Cercetării se regăsește în cadrul acestui memorandum la pagina 9.” Sublinierea boldată aparține ME, iar sublinierea underline îmi aparține. De fapt, era vorba despre pagina 5, precizare făcută și în prima adresă de punere în aplicare a Sentinței TB 2941/10.05.2024, cea cu numărul de înregistrare 74651/04.10.2024: „(...) documentele menționate în cuprinsul memorandumului la pagina 5 (...)” Sublinierea underline îmi aparține. Prin cele două precizări din cele două înscrisuri proprii, ME a recunoscut implicit că deținea textul Memorandumului anterior cererilor adresate în acest scop SGG și MAE la 27.02.2025. Va urma!
Prin Sentința 1506/19.06.2025, CAB „Casează sentința recurată și, în rejudecare respinge cererea ca neîntemeiată” în dosarul executării silite 30534/3/2024.
Umoristul american Mark
Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din
viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51
de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din
februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii
Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non
statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și
conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România.
Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform
memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele
Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul
maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Chiar dacă ședința de judecată se putea
desfășura și în lipsa părților, a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne
de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de
afirmare a Națiunii Armăne non statale cu Patria Cultural Istorică în Peninsula
Balcanică, cu excepția teritoriilor orașelor-stat grecești, care nu au putut fi
romanizate deoarece aveau o cultură mai veche și mai dezvoltată. Dar va veni și
vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba
persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost
afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)
Dar politicianul
britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui:
„Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde
entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție
în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la
câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la
vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)
Iar filmul polonez
„Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1944,
când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la
comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu
declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu
exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa
conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu
întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la
noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria
generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită
de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie
aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să
anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea
britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței
mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici.
Se spune că teoreticianul
militar elvețian Antoine Jomini, fost general al lui Napoleon, ar fi fost întrebat:
„De ce a pierdut Napoleon bătălia de la Waterloo?” Iar Jomini ar fi răspuns:
„Bătându-și mereu adversarii, Napoleon i-a învățat să se bată”.
Cerere în baza Legii 544/2001 din
30.05.2023
Doamnă Ligia Deca
Ministrul Educației
Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de
naționalitate Armănă/ Armână (ambele ortografii sunt uzuale), posesor al cărții
de identitate (...), domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu adresa email
(...), vă rog ca, în baza legii 544/2001 privind
liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), să precizați
direcția din Ministerul Educației care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007)
Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul
comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30
ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură,
utilizate la redactarea proiectului.
Subliniez că Proiectul a fost semnat de Ministrul
Educației.
Precizez că Memorandumul a fost anexat de DRI la
adresa 24/nr. 2545/AM din 03.10.2011 trimisă Institutului Național de
Statistică și că adresa DRI a făcut parte din întâmpinarea înaintată de INS
într-un proces pe care i l-am intentat la Tribunalul București la 3 noiembrie
2022.
Atașez copia adresei DRI.
Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele
despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al
Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe
blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web natiuneaarmana.blogspot.com
30.05.2023
Marius Teja
Email de răspuns ME din 30.06.2023
Re Proiect (2460/09.10.2007)
From: Informare publică Ministerul Educației (solicitări544@edu.gov.ro)
To: (...)
Date: Friday, June 30, 2023
Bună ziua,
Referitor la solicitarea dumneavoastră (nr.
înregistrare 74.651/31.05.2023), vă comunicăm următoarele:
-Așa cum rezultă din copiile transmise de
dumneavoastră, Memorandumul înregistrat cu nr. 2460/09.10.2007) are antetul
Departamentului pentru Relații Interetnice – Secretar de Stat din cadrul
Guvernului României, prin urmare rezultă că a fost redactat și emis de această
structură.
-Memorandumul a fost trimis pentru formulare de
observații și semnare conducătorilor instituțiilor ale căror atribuții erau direct legate de tema acestuia. Contribuția
Ministerului Educației și Cercetării se regăsește în cadrul acestui memorandum
la pagina 9 [sublinierea boldată aparține ME] și a fost asumată prin
semnătură/ștampilă de către ministrul în funcție la acel moment.
-Nu am identificat până la acest moment proveniența
respectivei contribuții (o informare privind aprobarea unei programe de curs
opțional pentru elevii din clasele II-XIII) în sensul că respectivul material
nu se regăsește în arhiva instituției noastre. Totuși, bazându-ne pe structura organigramei
aprobate prin HG 366/18 aprilie 2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Educației, Cercetării și Tineretului, respectiv pe prevederile HG nr. 231/7
martie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național
pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, opinăm că, cel
mai probabil, această informare a fost furnizată de Centrul Național pentru
Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, entitate ce avea printre
atribuții aprobarea curriculumului/programelor școlare. Potrivit regulamentului
propriu de organizare și funcționare, termenul de păstrare în arhivă pentru
acest tip de materiale este de maximum 10 ani, prin urmare la acest moment nu
se mai regăsește pe niciun tip de suport.
INFORMARE PUBLICĂ
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Str. Spiru Haret 10, sector 1, 010176, București
solicitări544@edu.gov.ro www.edu.ro
Cerere de chemare în judecată Tribunalul
București 11.07.2023
DOMNULE PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI
Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de
Naționalitate Armănă/Armână (ambele ortografii sunt uzuale pentru această
naționalitate nerecunoscută încă de Statul Român), născut la 7 iulie 1969, în
municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...),
Chem în judecată Ministerul Educației, cu sediul în
București, Sector 1, strada General Berthelot numărul 28-30,
Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se
dispună:
- obligarea pârâtului să comunice în scris
informațiile pe care le-am solicitat, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin scrisoarea
expediată prin Poșta Română în data de 30 mai 2023 Ministerului Educației;
- fixarea unui termen prin care să fie comunicate în
scris aceste informații;
DOMNULE PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI
MOTIVELE ACȚIUNII SUNT URMĂTOARELE:
Prin scrisoarea din 30 mai 2023 am adresat ME următoarea cerere de informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informațiile de interes public:
„Doamnă Ligia Deca
Ministrul Educației
Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de
naționalitate Armănă/ Armână (ambele ortografii sunt uzuale), posesor al cărții
de identitate (...), domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu adresa email
(...), vă rog ca, în baza legii 544/2001 privind
liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), să precizați
direcția din Ministerul Educației care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007)
Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul
comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30
ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură,
utilizate la redactarea proiectului.
Subliniez că Proiectul a fost semnat de Ministrul
Educației.
Precizez că Memorandumul a fost anexat de DRI la
adresa 24/nr. 2545/AM din 03.10.2011 trimisă Institutului Național de
Statistică și că adresa DRI a făcut parte din întâmpinarea înaintată de INS
într-un proces pe care i l-am intentat la Tribunalul București la 3 noiembrie
2022.
Atașez copia adresei DRI.
Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele
despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al
Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe
blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web natiuneaarmana.blogspot.com
30.05.2023
Marius Teja”
Pe 9 iunie 2023 am
primit emailul „Ref: Proiect
(2460/09.10.2007)” de la
„Informare publică Ministerul Educației solicitari544@edu.gov.ro” cu următorul conținut:
„Bună
ziua,
Referitor la
solicitarea dumneavoastră (nr. înregistrare
74.651/31.05.2023), vă
comunicăm faptul că procesul de obținere și comunicare a
informațiilor va depăși termenul de 10 zile prevăzut de lege, prin
urmare veți primi răspunsul în maximum 30 de zile, potrivit dispozițiilor
legale.”
Pe 30 iunie 2023 am primit emailul „Ref: Proiect (2460/09.10.2007)” de la „Informare publică Ministerul Educației solicitari544@edu.gov.ro” cu următorul conținut:
„ Bună
ziua,
Referitor la
solicitarea dumneavoastră (nr. înregistrare
74.651/31.05.2023), vă
comunicăm următoarele:
- Așa cum rezultă
din copiile transmise de dumneavoastră, Memorandumul înregistrat cu nr.
2.460/09.10.2007) are antetul Departamentului Pentru Relații Interetnice -
Secretar de Stat din cadrul Guvernului României, prin urmare rezultă că a fost
redactat și emis de această structură.
- Memorandumul a fost trimis pentru formulare de
observații și semnare conducătorilor instituțiilor ale căror atribuții erau
direct legate de tema acestuia. Contribuția Ministerului Educației
și Cercetării se regăsește în cadrul acestui memorandum la pagina 9 și
a fost asumată prin semnătură/ștampilă de către ministrul în funcție la
acel moment.
- Nu am identificat până la acest moment proveniența
respectivei contribuții (o informare privind aprobarea unei programe de
curs opțional pentru elevii din clasele II - XIII) în sensul că respectivul
material nu se regăsește în arhiva instituției noastre. Totuși, bazându-ne
pe structura organigramei aprobate prin HG 366/18 aprilie
2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, respectiv pe prevederile HG nr.
231/7 martie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul
Preuniversitar, opinăm că, cel mai probabil, această informare a fost
furnizată de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în
Învăţământul Preuniversitar, entitate ce avea printre atribuții aprobarea
curriculumului/programelor școlare. Potrivit regulamentului propriu de
organizare și funcționare, termenul de păstrare în arhivă pentru acest tip de
materiale este de maximum 10 ani, prin urmare la acest moment ea nu se mai
regăsește pe niciun tip de suport.”
Sublinierea boldată din text aparține ME.
Pentru a preveni invocarea de către pârât a excepției
prematurității introducerii acțiunii, citez alin. (2) din art. 21 al Legii
544/2001: „(2) Împotriva
refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune
reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în
termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.”
Verbul „se poate”, subliniat de mine, arată că depunerea reclamației este
lăsată la latitudinea solicitantului și că depunerea reclamației nu reprezintă
o condiție prealabilă pentru introducerea acțiunii în justiție.
Precizez că depun această cerere pe 11 iulie 2023,
încadrându-mă în intervalul de 30 de zile care a început să curgă de la emailul
ME din 30 iunie 2023.
În susținerea cererii mele citez punctul b) din art. 2
al Legii 544/2001: „b) prin
informație de interes public se înțelege orice informație care privește
activitățile sau rezulta din activitățile unei autorități publice sau
instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de
exprimare a informației”. Sublinierea îmi aparține.
Ca preambul, este
necesară explicarea diferenței între Armân și „aromân”. Deși în Limba Maternă
Armână, Armânii își spun „Armân”, Naționalitatea Armână nu este încă
recunoscută de Statul Român. Cuvântul „aromân” este o invenție (a + român) a
politicienilor români din secolul XIX pentru a justifica politica de asimilare
(românizare) a Armânilor chiar în Patria Cultural Istorică din Peninsula
Balcanică. Această politică a fost inițiată în 1860 de domnitorul Al. Ioan Cuza
prin înființarea la București a Comitetului Macedo-Român, transformat în 1879
în Societatea de Cultură Macedo-Română, reînființată după 1989. Cu alte
cuvinte, „aromânii” sunt acei armâni care, de voie sau de nevoie, și-au renegat
Identitatea Etnică Armână strămoșească și s-au convertit la identitatea etnică
română prin intermediul sintagmelor inventate „aromân”/„român balcanic”/„român
sud-dunărean”/ „român macedonean”/„macedo-român”. „Aromânii” sunt acei armâni
pierduți ale căror organizații sunt folosite de statul român în politica de
asimilare a Naționalității Armâne. Eu, fiind un moderat, folosesc pentru
„aromâni” termenii tehnici „renegați” și „convertiți”, dar intransigenții
folosesc pentru „aromâni” expresia plastică „trădători de neam”.
Se poate constata că
ambele emailuri nu sunt semnate, conform articolelor 3 și 4 din Legea 544/2001.
Se poate constata că Memorandumul
în discuție are doar 8 (opt) pagini, iar paragraful referitor la ME se află la
pagina 5 și nu la pagina 9, cum se afirmă în emailul ME.
Se poate constata că
în Regulamentul de Organizare și Funcționare al ME, postat pe website-ul
ministerului la adresa
chrome-extension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2022/Transparenta/ROF_ME2022.pdf,
nu există o prevedere referitoare la termenul de 10 ani invocat în emailul ME
din 30 iunie 2023.
Citez secțiunea cea
mai relevantă despre arhivă din Regulament:
„Cap. XVII Direcția
Generală Achiziții și Administrativ
Art. 33
(...) (2) La nivelul
Direcției Generale Achiziții și Administrativ se organizează și funcționează
Direcția Administrativă cu compartimentul Arhivă și Direcția Achiziții (3)
Funcțiile și atribuțiile DGAA sunt următoarele:
(...) F. Asigurarea
organizării depozitului de arhivă după criterii prealabil stabilite
a) solicită și
gestionează dotarea corespunzătoare a depozitului;
b) asigură condiţii
corespunzătoare de păstrare şi conservare a arhivei;
c) pune la dispoziţie
toate documentele solicitate cu prilejul efectuării acţiunilor de control
privind situaţia arhivei;
d) pregăteşte
documentele (cu valoare istorică) şi inventarele acestora, în vederea predării
la Arhivele Naţionale, conform prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr.
16/1996 republicată;
e) organizează și
ordonează toate documentele intrate în depozitul de arhivă al Ministerului;
f) eliberează copii
ale documentelor din arhivă;
g) asigură punerea la
dispoziție a documentelor spre consultare, ori de câte ori se solicită, tuturor
structurilor din cadrul Ministerului, pe bază de solicitare;
h) asigură evidența
tuturor documentelor intrate și ieșite din depozitul de arhivă pe baza
registrului de evidență curentă;
i) verifică
integritatea documentelor împrumutate după restituire;
j) colaborează cu
toate departamentele Ministerului în vederea asigurării condițiilor optime de
predare, primire, păstrare şi transfer a dosarelor de arhivă.”
Se poate constata
continuitatea instituțională în cadrul ME în alin. (1) al art. 1 din HG
277/2020 privind
înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național de Evaluare și
Examinare: „Centrul Național de Evaluare și Examinare este organ de
specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului
Educației și Cercetării, care se organizează și funcționează prin preluarea
activității, structurii și personalului Institutului de Științe ale Educației
și ale Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul
Preuniversitar, care se desființează.”
În concluzie, ME a
refuzat să-mi comunice informațiile solicitate, sub motivul termenului de 10
ani de păstrare în arhivă, încadrându-se astfel în alin. (1) al art. 21 din
Legea 544/2001, cu excepția cazului în care ME va prezenta în instanță
procesul-verbal de distrugere în baza termenului de 10 ani a documentelor
cerute.
Arăt că o sentință
favorabilă reclamantului va reprezenta, pe termen lung, începutul sfârșitului
pentru politica de asimilare a Națiunii Armâne non-statale de către Statul
Român.
Prezint,
ca background informațional al problemei Națiunii Armăne non-statale,
link-urile următoarelor texte redactate de mine în anii 2018-2022:
„Minoritatea armână din Balcani” - Sinopis” 25
februarie 2018
http://sinopsis.info.ro/2018/02/25/balcani-putin-despre-aromani/
„Trei
instituții armânești importante pentru viitorul identității naționale armânești”
- Facebook Marius Teja 8 septembrie 2018
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/trei-institutii-armanesti-importante.html
„Despre politrucii de la SCMR sau „Ca să se știe cine
suntem și ce vrem” - Facebook Marius Teja 4 iunie 2019
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/despre-politrucii-de-la-scmr-sau-ca-sa.html
„Politruc la politruc trage sau Cine se aseamănă se
adună” - Facebook Marius 29 septembrie 2019
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/politruc-la-politruc-trage-sau-cine-se.html
„Din istoria armănilor” - Facebook Marius Teja 4
aprilie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/din-istoria-armanilor.html
„Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” -
Facebook Marius Teja 2 februarie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html
„Cuvinte cheie pentru Cele 4 Principii de bun simț ale
Armănamei” - Facebook Marius Teja 1 august 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cuvinte-cheie-pentru-cele-4-principii.html
„Petiție adresată Parlamentului României privind
recunoașterea Naționalității Armăne” - „Petiție Online” 1 august 2020
„Petiție adresată Parlamentului României privind
recunoașterea Naționalității Armăne” - „Ziua de Constanța” 3 august 2020
„Asimilarea Naționalității Armăne de către statul
român” - Facebook Marius Teja 8 noiembrie 2020
(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)
„Naționalitatea Armănă la Recensământul 2021” -
„Sinopsis” 5 octombrie 2022
https://sinopsis.info.ro/2022/10/05/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/
„Armăni decedați în timpul deportării din Bărăgan” -
Facebook Marius Teja 8 aprilie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-decedati-in-timpul-deportarii.html
„Armăni din județul Tulcea în rezistența
anticomunistă” - Facebook Marius Teja 18 iunie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-tulcea-in-rezistenta.html
„Armăni din județul Constanța în rezistența
anticomunistă” - Facebook Marius Teja octombrie 2020
https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-constanta-in.html
Pentru susținerea acțiunii, anexez, în copie, următoarele documente:
Cererea în baza Legii 544/2001 expediată către ME prin
Poșta Română la 30 mai 2023.
Confirmarea de primire a cererii de către ME din
partea Poștei Române cu data de 31 2023.
Emailul „Ref:
Proiect (2460/09.10.2007)” de
la „Informare publică Ministerul Educației solicitari544@edu.gov.ro”
din 9 iunie 2023.
Emailul „Ref:
Proiect (2460/09.10.2007)” de
la „Informare publică Ministerul Educației solicitari544@edu.gov.ro”
din 30 iunie 2023.
Adresa DRI 24/nr. 2545/AM din 03.10.2011 către INS.
Anexă la Ordinul Ministrului nr. 3188/21.02.2022 –
Regulamentul de Organizare și Funcționare a Ministerului Educației: paginile
1,56, 57
HG 277/2020 în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I, Nr. 307/13.IV.2020
În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art.
22 din Legea 544/2001.
Depun prezenta acțiune și anexele în două exemplare.
Data
11 iulie 2023
Nume si prenume
TEJA MARIUS VIRGIL
Semnătura
Întâmpinare ME 16.11.2023
MINISTERUL EDUCAȚIEI
DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ ȘI CONTROL
Nr. 30839/16.11.2023
TRIBUNLUL BUCUREȘTI
Secția II Civilă Contencios Administrativ și Fiscal
Stadiu procesual: Fond
Dosar 21059/3/2023
DOMNULE PREȘEDINTE
Subscrisul Ministerul Educației (ME), cu sediul în
Mun. București, str. General Berthelot, nr. 28-30, sector 1, CIF (...), prin
reprezentant legal, în calitate de pârât, în contradictoriu cu Teja V. Marius
Virgil, în calitate de reclamant, cu domiciliul în Mun. Constanța, (...), în
temeiul art. 205 NCPC, formulăm:
ÎNTÂMPINARE
la cererea de chemare în judecată ce
formează obiectul dosarului sus-rubricat, prin care solicităm în principal respingerea
acțiunii pe cale de excepție, întrucât înțelegem să invocăm excepția
prematurității cererii și excepția lipsei de obiect, iar pe fondul cauzei, în
ipostaza că instanța va aprecia diferit, solicităm respingeți acțiunea ca fiind
neîntemeiată, pentru următoarele
MOTIVE:
În fapt, prin cererea formulată reclamantul solicită:
1.Obligarea Ministerului Educației să comunice în baza
Legii nr. 544/2001, respectiv să
precizeze Direcția din Ministerul Educației care a redactat Proiectul
(2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete
referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în
ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele,
legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului;
2. Fixarea unui termen prin care să fie comunicate în
scris aceste informații;
Înțelegem să invocăm această excepție solicitând
instanței să o admită prin raportare la faptul că reclamantul nu a utilizat,
anterior introducerii plângerii, calea reclamației administrative prevăzută de
art. 21 alin. 2 din Legea nr. 544/2001.
Precizările reclamantului în sensul că a anticipat
invocarea de către subscrisul a acestei excepții arată faptul că acesta
cunoaște admisibilitatea acesteia prin raportare la Normele metodologice care
au adăugat la lege procedura prealabilă introducerii cererii în contencios
administrativ.
Art. 21
„Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate
depune reclamație la conducătorul unității sau al instituției publice
respective, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către
persoana lezată.”
Față de cele expuse, solicităm instanței respingerea
acțiunii formulate ca fiind prematur introdusă.
II. EXCEPȚIA LIPSEI DE OBIECT A CERERII
Legea nr. 544/2001 modificată și completată ulterior,
prevede la art. 1 faptul că accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice
informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie
unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și
autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele
internaționale ratificate de Parlamentul României.
Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice
informații de interes public, constituie un principiu de bază al relațiilor
dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția
României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.
Reglementările de bază privind liberul acces la
informațiile de interes public sunt cuprinse în legile naționale care preiau
documente internaționale.
În art. 19 al Declarației Universale a Drepturilor
Omului se prevede că „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și a exprimării”;
acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară,
precum și de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice
mijloace și indiferent de frontiere.”
Similar Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art.
10), precum și Constituția României (art. 31) garantează că dreptul persoanei de
a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le
revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra
treburilor publice și asupra problemelor de personal.
În aplicarea acestor texte au fost adoptate Legea nr.
544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu
modificările și completările ulterioare și Hotărârea nr. 123/2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informațiile de interes public.
Scopul adoptării Legii nr. 544/2001 îl constituie asigurarea
accesului liber și neîngrădit al oricărei persoane la orice informații de
interes public.
Astfel, orice persoană are dreptul să solicite și
să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile legii,
informațiile de interes public (art. 6 alin. 1 din Legea 544/2004[2001]). [Sublinierea
boldată aparține ME.]
În virtutea acestui drept, autoritățile și
instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora,
informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
Informația de interes public se referă la orice
informație care privește activitățile sau rezulta din activitățile unei
autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma
sau de modul de exprimare a informației.
Asigurarea de către autoritățile și instituțiile
publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la
cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al
persoanei desemnate în acest scop.
Autoritățile sau instituțiile publice au obligația să
comunice persoanelor interesate informații de interes public la solicitarea
acestora, astfel că potrivit legii instanța poate obliga autoritatea sau
instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate.
[Sublinierea boldată aparține ME.].
Prin adresa (e-mailul) nr. 74651/31.05.2023,
reclamantul a solicitat subscrisului să-i comunice informațiile referitoare la numele Direcției
din cadrul Ministerului Educației care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007)
Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul
comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30
ianuarie 2008, precum și să i se transmită documentele legale și de altă
natură, utilizate la redactarea proiectului.
Prin aceeași adresă a arătat că aceste date îi sunt
necesare pentru studiile pe care le desfășoară în legătură cu naționalitatea
Armănă (Armână).
Reclamantul a primit răspuns din partea Ministerului
Educației inițial în data de 09.06.2023, prin care a fost informat despre
faptul că solicitarea necesită un timp de răspuns mai mare de 10 zile.
Ulterior, la data de 30.06.2023, i s-a comunicat că documentele solicitate nu
se regăsesc în arhiva deținută de Ministerul Educației.
Faptul că reclamantul este nemulțumit de conținutul
răspunsului primit nu poate fi apreciat ca o lipsă a răspunsului ori ca un
refuz de a răspunde din partea noastră. Instanța de judecată nu poate analiza
răspunsul formulat de o instituție publică, întrucât ar echivala cu o imixtiune
a puterii judecătorești în sfera puterii executive care se exercită prin
autoritățile publice și implicit în activitatea Ministerului Educației.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 544/2001,
„(1) Persoanele care efectuează studii și cercetări în
folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al
autorității sau al instituției publice pe baza solicitării personale, în
condițiile legii.
(2) Copiile de pe documentele deținute de autoritatea
sau de instituția publică se realizează în condițiile art. 9.”
Din cuprinsul celui de-al doilea aliniat al textului
normativ precizat rezultă fără putință de tăgadă faptul că intenția
legiuitorului este aceea de a obliga autoritățile publice de a pune la
dispozițiile cetățenilor informațiile deținute. Ori așa cum am comunicat
reclamantului, subscria nu deține aceste informații și documente. [Sublinierea
boldată aparține ME.]
În situația în care instanța va trece peste excepțiile
invocate, rugăm să respingă cererea formulată ca fiind neîntemeiată pentru
următoarele considerente:
În fapt, prin cererea
formulată și transmisă prin email la data de 09.06.2023, înregistrată la
Ministerul Educației sub nr. 74651, reclamantul a solicitat să i se comunice numele
direcției din cadrul ministerului care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007)
Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul
comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30
ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură,
utilizate la redactarea proiectului.
Prin adresa nr. 74651/30.06.2023, subscrisului [sic!] i-a comunicat reclamantului următoarele informații:
„
Memorandumul
înregistrat cu nr. 2460/09.10.2007) are antetul Departamentului pentru Relații
Interetnice – Secretar de Stat din cadrul Guvernului României, prin urmare
rezultă că a fost redactat și emis de această structură.
Memorandumul a fost trimis pentru formulare de
observații și semnare conducătorilor instituțiilor ale căror atribuții erau
direct legate de tema acestuia. Contribuția Ministerului
Educației și Cercetării se regăsește în cadrul acestui Memorandum” [sic!]
la pagina 9 și a fost asumată prin semnătură/ștampilă de către
ministrul în funcție la acel moment.[”]
Prin aceeași adresă i s-a comunicat faptul că în
arhiva ministerului nu se regăsește în format fizic materialul care să cuprindă
o informare privind aprobarea unei programe de curs opțional pentru elevii
din clasele II - XIII) [sic!]. De asemenea, i s-a făcut precizarea că la acea
dată structura organigramei era reglementată prin HG 366/18.04.2007 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,
respectiv pe prevederile HG nr. 231/7.03.2007 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum
şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, entitate ce avea printre atribuții
aprobarea curriculumului/programelor școlare.
Potrivit regulamentului propriu de organizare și
funcționare, termenul de păstrare în arhivă pentru acest tip de materiale este
de 10 ani. Conchidem prin a susține faptul că subscrisul a răspuns solicitării
petentului punând la dispoziția acestuia toate informațiile deținute.
Raportat la cele de mai sus, potrivit
principiului „nemo dat quod non habet”, vă solicităm să respingeți cererea de
chemare în judecat ca fiind neîntemeiată.
Probe: înscrisuri.
În drept: art. 36, art.
205 Cod Procedură Civilă, Legea Educației Naționale nr. 1/2011 cu modificările
și completările aduse până la data nașterii drepturilor pretinse de reclamant.
Solicităm ca judecarea cauzei să se facă și în lipsa
noastră potrivit art. 223 alin. 3 C. pr. civ.
SECRETAR GENERAL
IOANA LAZĂR
Director General
Mirela Gabriela TOMA
DIRECTOR
Diana Alina Roșu
ȘEF SERVICIU
Petru-Daniel CIOCOI
Consilier juridic
Sânziana ENE
Răspuns Întâmpinare 12.02.2024
Sediul materiei
Art. 201 alin. (2) C. proc. civ.
Art. 148-151 C. proc. civ.
Tribunalul București
Secția II Contencios Administrativ-Fiscal
Dosar nr. 21059/3/2023
Domnule Președinte
Subsemnatul Teja V. Marius Virgil, personal, (mobil), (email),
în calitatea de reclamant în dosarul 21059/3/2023
în contradictoriu cu pârâta Ministerul Educației, cu sediul în București, Sector 1, str. General Berthelot, numărul 28-30, sector 1, prin reprezentant legal ?, formulez
RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINARE
prin care solicit instanței să respingă excepții
procesuale (de procedură și de fond) invocate de pârât prin întâmpinare și
apărările pe fondul cauzei invocate de acesta, ca neîntemeiate.
În fapt, arăt că excepțiile invocate de pârât sunt neîntemeiate pe următoarele motive:
În ceea ce privește invocarea excepției prematurității Cererii de chemare în judecată, reiau argumentul preventiv din Cerere, bazat pe art. 21 al Legii 544/2001 la adresa web https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413: „(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.”. Verbul „se poate”, subliniat de mine, arată că depunerea reclamației este lăsată la latitudinea solicitantului și că depunerea reclamației nu reprezintă o condiție prealabilă pentru introducerea acțiunii în justiție.
Ca urmare a experienței epistolare și procesuale cu
Institutul Național de Statistică începută în aprilie 2022, am anticipat că și
ME va aborda cu obișnuitul umor negru, prestat cu foarte multă bunăvoință de
instituțiile Statului Român față de simplu cetățean petent, argumentul meu
preventiv și am păstrat pentru Răspunsul la Întâmpinare două argumente
judecătorești similare argumentului meu.
Este vorba de Sentința
Civilă nr. 2025/13.04.2023, formulată de judecător Flavia Cristina Măricuțoiu
și grefier Elena Georgiana Bîrcă în dosarul 30138/3/2022, intentat de mine INS
la 3 noiembrie 2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului
București, în care se respinge invocarea de către pârât a excepției
prematurității introducerii acțiunii: „Tribunalul, după deliberare, respinge
ca nefondată excepția prematurității introducerii acțiune față de motivele
invocate în susținerea acesteia apreciind că depunerea reclamației
administrative la care face referire pârâtul nu este o condiție prealabilă
pentru formularea la instanța de contencios administrativ.” (pagina 2)
Sublinierea italică aparține instanței.
De asemenea, este vorba de Încheierea din Ședința publică
din data de 29 martie 2023, formulată de judecător Stela Stoicescu și grefier
Rodica Baciu, în dosarul 30139/3/2022, intentat de mine INS la 3 noiembrie 2022
la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, în care se
respinge invocarea de către pârât a excepției prematurității introducerii
acțiunii: „Tribunalul, deliberând cu privire la excepția prematurității, o
respinge ca neîntemeiată, având în vedere faptul că dispozițiile art. 21
din Legea nr. 544/2001 nu impun formularea unei reclamații anterior sesizării
instanței de judecată, ci consacră un drept de opțiune în favoarea
solicitantului, drept de care acesta nu a înțeles de a uza: totuși, acest
aspect nu antrenează concluzia prematurității cererii, acțiunea putând fi
introdusă în instanță.” (pagina 1) Sublinierea boldată aparține instanței.
În ceea ce privește invocarea excepției lipsei de
obiect a Cererii de chemare, chiar pârâtul arată în Întâmpinare că organigrama
era reglementată prin HG 366/18.04.2007 privind organizarea și funcționarea
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, respectiv prevederile HG
231/07.03.2007 privind înființarea înființarea, organizarea și funcționarea
Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul
Preuniversitar, entitate ce avea printre atribuții aprobarea
curriculumului/programelor școlare. Cu alte cuvinte, ME și-a dezvăluit singur
sursele cu care trebuie să înceapă căutarea în arhivă a autorului/autorilor din
minister a contribuției la Memorandumului Guvernului din 30 ianuarie 2008..
Pe de altă parte, ME pretinde în Întâmpinare:
„Potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare, termenul de
păstrare în arhivă pentru acest material este de 10 ani.” Dar în primul răspuns
la cererea mea, în baza Legii 544/2001, din 30 mai 2023, ME a pretins că
„solicitarea necesită un timp de răspuns mai mare de 10 zile”, deși rezulta
clar din cerere că era vorba despre documente din 2007, deci cu o vechime de 16
ani.
În fața acestei rele credințe, este necesar ca ME să
probeze în instanță lipsa documentelor solicitate cu procesul verbal de
pierdere/furt/distrugere/transfer a documentelor din arhiva proprie,
proces-verbal redactat de orice serviciu arhivistic în aceste situații.
Ca urmare, în baza secțiunii Interogatoriu, art.
351-358 din Codul de Procedură Civilă, solicit interogatoriul ministrului
Educației Ligia Deca cu întrebarea:
Din ce motiv și în ce scop, subordonații nesemnați de
la adresa email solicitări544@edu.guv.ro au refuzat în mod nelegal, în RE:
Proiect (2460/09.10.2007) din 30 iunie 2023, să-mi transmită numele direcției
subordonate din ME care a redactat Memorandumul aprobat de Guvern la 30
ianuarie 2008 și documentele utilizate la redactare?
Deși Legea 544/2001 nu prevede motivarea cererii,
menționez trei consecințe administrative ale Memorandumului Guvernului din 30
ianuarie 2008.
În primul rând, în textul Memorandumului numele organizației „Comunitatea Armână din România” apare falsificat de patru ori ca „Comunitatea Aromână din România”. Conform secțiunii „Istoricul CARO” de pe website-ul organizației www.faraarmaneasca.ro la 25 aprilie 2007, Judecătoria Sectorului 2 București a admis, în dosarul 4540/300/2007, „cererea de modificare a statutului CARo cu privire la schimbarea denumirii asociaţiei în “Comunitatea Armână din România”, introducerea în uz a termenilor de armân/armână şi derivatele acestora”. Dar, proiectul Memorandumului aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008 are data 3 octombrie 2007, deci instituțiile Statului din România au avut timp cel puțin 5 (cinci) luni ca să afle din surse deschise despre intenția de modificare și despre modificări. Or, în textul Memorandumului cuvântul „aromân” apare de 36 de ori, pentru ca autorii documentului să pretindă că este vorba despre disputa dintre două „fracțiuni” de „aromâni”, dintre care una cere statutul de minoritate națională, iar cealaltă se opune. Așa cum am subliniat în Cererea de chemare în judecată, „aromânii” sunt acei armâni care, de voie sau de nevoie, și-au renegat Identitatea Etnică Armână strămoșească și s-au convertit la identitatea etnică română prin intermediul sintagmelor inventate de Statul din România în secolul XIX: „aromân”/„român balcanic”/„român sud-dunărean”/ „român macedonean”/„macedo-român”.
În al doilea rând, Memorandumul a fost folosit de DRI în adresa 24/2545/AM din 3 octombrie 2011 (anexată la Cererea de chemare în judecată) pentru a oferi Institutului Național de Statistică justificarea ca să respingă includerea Etniei Armâne în Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne de la Recensământul Populației din 2011. Deși titlul Memorandumului este „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, în textul adresei trimisă INS, DRI folosește de două ori derivatele cuvântului Armân, falsificând în acest sens chiar și titlul Memorandumului: „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității armânilor din România” și „După cum rezultă din acest Memorandum comunitatea armână este considerată parte a națiunii române, în consecință nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne”.
În al treilea rând, Memorandumul a fost folosit de către Comisia Centrală a Recensământului Populației și Locuințelor din 2011 în ședința din 2 februarie 2012 (Minuta anexată la Răspuns), când a modificat din pix (în octombrie 2011 recenzarea s-a făcut pe hârtie) declarațiile cetățenilor (printre care m-am aflat și eu) care au declarat Armân la Etnie și Armână la Limba Maternă, fără a cere acordul acestora: „* modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne” - includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni (în urma solicitării Comunității Armâne din România ca grup etnic armân și limba armână să fie considerate distinct al recensământ și nu în rândul aromânilor asimilați etniei române, s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni, pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, s-a hotărât ca din cadrul națiunii Române să facă parte și comunitatea armână;)”. Sublinierile aparțin Minutei, care a fost anexată de INS la Întâmpinările din dosarele 30139/3/2022 și 30140/3/2022, intentate de mine la 3 noiembrie 2022, la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București.
În concluzie, este tocmai în interesul ME stabilirea responsabilului pentru falsificarea de patru ori a numelui organizației „C.A.R.” în textul Memorandumului: direcția din ME care a redactat Memorandumul sau ministrul care a semnat Memorandumul.
Adaug că în Întâmpinare nu a fost nominalizat reprezentantul legal al ME.
Ca urmare, reiterez Cererea mea de chemare în judecată în acest dosar pentru ca atunci când voi mai solicita informații în baza Legii 544/2001, Statul din România să știe că voi intenta proces în cazul va recidiva refuzând din nou să-mi transmită informațiile cerute. Astfel, într-o zi bună, un jurist, poate chiar un judecător de contencios, va dispune de suficiente surse scrise pentru a redacta un studiu de caz având ca subiect încălcarea sistematică a Legii 544/2001 de către instituțiile Statului din România în raport cu ACELAȘI simplu cetățean petent.
În altă ordine de idei, este cu totul și cu totul întâmplător că numele reclamantului în acest dosar este Marius Teja, deoarece adevăratul reclamant este Naționalitatea Armănă din România. De asemenea, este cu totul și cu totul întâmplător că numele pârâtului din acest dosar este Ministerul Educației, deoarece adevăratul pârât este Statul din România. În consecință, o sentință favorabilă reclamantului din acest dosar va reprezenta începutul sfârșitului politicii de asimilare a Naționalității Armăne de către Statul din România.
În drept, întemeiez
cererea pe dispozițiile art. 201 alin. (2) C. proc. civ.
Depun prezentul răspuns într-un exemplar.
Teja Marius
Sentința 2941/10.05.2024 a Tribunalului
București
Dosar nr.
21059/3/2023
ROMÂNIA
TRIBUNALUL
BUCUREȘTI
SECȚIA II
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR:
2941/2024
ȘEDINȚA PUBLICĂ
DIN DATA DE 10 MAI 2024
COMPLETUL
CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE MIRUNA
IOANA CĂZĂNESCU
GREFIER JENY
DĂNILĂ
La ordine fiind
soluționarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe
reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL
EDUCAȚIEI, având ca obiect comunicare de informații de interes public (Legea
Nr. 5442001) SCRISOARE 30.05.2023.
La apelul nominal
făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal
îndeplinită.
S-a făcut referatul
cauzei de către grefier, după care;
Se legitimează
reclamantul, care prezintă act de identitate, datele fiind consemnate în
caietul de note.
Tribunal, având în
vedere faptul că se solicit cauze fără discuții, prezenta cauză se lasă la
ordine la strigarea a II a.
La apelul nominal
făcut la strigarea a II a a răspuns reclamantul lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal
îndeplinită.
S-a făcut
referatul cauzei de către grefier, după care;
Tribunalul pune în
discuția părților excepțiile invocate prin întâmpinare respectiv excepția
prematurității și excepția lipsei de obiect.
Reclamantul
solicită respingerea excepțiilor având în vedere faptul că pârâtul nu a
comunicat informațiile solicitate; arată că același tip de cerere a fost
înaintat și către Ministerul de Externe, Ministerul Culturii și departamentul
de relații interetnice [sic!], cele patru instituții având contribuția la
elaborarea unui memorandum.
Arată că pârâții
dau un răspuns în litera legii, dar nu și în spiritul legii, așa cum li se
solicit.
Arată că, dacă aceasta
nu mai are documentul solicitat, așa cum chiar pârâta recunoaște că nu-l
găsește în arhivă, atunci trebuie să dețină un proces verbal de ieșire a
documentului din arhiva unității, chiar art. 33 prevede acest lucru.
Tribunalul
califică excepția lipsei de obiect ca fiind simplă apărare de fond deoarece
tinde către respingerea ca neîntemeiată a acțiunii și nu ca lipsită de obiect.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității o respinge ca neîntemeiată având
în vedere procedura prevăzută de legea 544/2001 a accesului la informații de
interes public nu condiționează obținerea acestora de formularea vreunei
contestații prealabile.
[Sublinierea italică aparține instanței].
Nemaifiind cereri
prealabile de formulat și excepții de invocate, Tribunalul acordă cuvântul
părților pe administrarea de probatorii.
Reclamantul
solicită în apărare proba cu înscrisurile la dosar.
În temeiul art.
258 NCPC C. pr. Civ., instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile
existente la dosar, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile
dezlegării pricinii.
Nemaifiind
excepții de ridicat, cereri de formulat sau probe de administrat, în baza art.
244 Cod procedură civilă, instanța declară închisă cercetarea procesului și
fixează termen pentru dezbaterea fondului în aceeași ședință de judecată.
Reclamantul
solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată fără cheltuieli de
judecată.
În baza art. 394
N. C. pr. Civ., considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și
temeiurile de drept ale cauzei, instanța închide dezbaterile și reține cauza în
pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de contencios administrative de față, reține următoarele:
Prin cererea ce face obiectul cauzei, reclamantul a chemat în judecată pe pârât solicitând obligarea acestuia la comunicarea informațiilor de interes public necesare.
În motivare se
arată, în esență,că în mod nelegal i-a fost refuzat reclamantului accesul la
informațiile de interes public solicitate.
În drept, au fost
invocate prevederile Legii 544/2001.
Pârâtul a formulat
întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii,
argumentând în sensul lipsei de raport juridic a pretențiilor reclamantului.
A fost
încuviințată și administrate proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată următoarele:
Reclamantul a
precizat că datele îi sunt necesare pentru studiile mele despre
naționalitatea armână din România, acesta fiind absolvent al Facultății de
Istorie a Universității București promoția 1997.
Conform Legii 544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public,
orice
persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și
instituțiile publice, iar autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să
asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public
solicitate în scris sau verbal.
În conformitate cu
art. 2 din Legea 544/2001, prin informație de interes public se
înțelege orice informație care privește activitățile sau rezulta din
activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de
suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației. De asemenea,
instanța reține că art. [7] din legea 544/2001 prevede că „Autoritățile și
instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea
informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult
30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea,
complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării.”
Conform art. 5 din
L. 544/2001, „ (1)
Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu
următoarele informații de interes public:
a) actele normative care
reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;
b) structura
organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare,
programul de audiențe al autorității sau instituției publice;
c) numele și prenumele
persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale
funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
d) coordonatele de contact
ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele
de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare,
bugetul și bilanțul contabil;
f) programele și
strategiile proprii;
g) lista cuprinzând
documentele de interes public;
h) lista cuprinzând
categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitățile de
contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care
persoana se considera vătămată în privința dreptului de acces la informațiile
de interes public solicitate.
(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația
să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde
informațiile prevăzute la alin. (1).
(3) Autoritățile publice sunt obligate să dea din
oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va
fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(4) Accesul la informațiile prevăzute la alin. (1)
se realizează prin:
a) afișare la sediul
autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial
al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii,
precum și în pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la
sediul autorității sau al instituției publice, în spatii special destinate
acestui scop.
(5) Autoritățile și instituțiile publice au obligația
să pună la dispoziția persoanelor interesate contractele de privatizare
încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin consultarea la sediul
acestora. Prevederile de mai sus nu se aplica în cazul contractelor de
privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 12
alin. (1).”
Din categoria informațiilor exceptate de la publicare,
legiuitorul a enumerat la art. 12 următoarele situații:
„(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor,
prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele
informații:
a) informațiile din
domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din
categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
b) informațiile privind
deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și
politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate,
potrivit legii;
c) informațiile privind
activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce
atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și
principiului concurentei loiale, potrivit legii;
d) informațiile cu privire
la datele personale, potrivit legii;
e) informațiile privind
procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează
rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol
viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei
efectuate sau în curs de desfășurare;
f) informațiile privind
procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării
unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile
implicate în proces;
g) informațiile a căror
publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.
(2) Răspunderea pentru aplicarea masurilor de
protejare a informațiilor aparținând categoriilor prevăzute la alin. (1)
revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informații,
precum și instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea
informațiilor.”
Cât privește natura informațiilor solicitate de
reclamant, tribunalul reține că acestea intră în categoria informațiilor de
interes public deoarece, pe de o parte, acestea nu se încadrează în excepțiile
prev. de art. 12 lit. d) din Legea nr. 544/2001 și, pe de altă parte, că, fiind
vorba despre date ce reies din activitatea unei entități finanțate din bani
publici, informațiile solicitate sunt de interes public și trebuie puse la
dispoziția publicului.
Legea nr. 544/2001
reglementează însă două tipuri de situații, pe de-o parte cea a informațiilor
ce au a fi comunicate din oficiu, iar pe de altă parte, a informațiilor ce au a
fi comunicate la cerere.
Tribunalul
constată că informațiile solicitate de reclamant sunt informații de interes
public care țin de structura organizatorică a pârâtului, conform art. 5 alin. 1
lit. b) din Legea nr. 544/2001, fiind informații legate de personalul
instituției și atribuțiile acestuia care au legătură cu activitatea desfățușată
de pârâtă.
De asemenea,
constată că informațiile solicitate de către reclamant prin cererea din data de
30.05.2023 nu sunt exceptate în mod expres de la comunicare.
Pe de altă parte,
potrivit art. 9 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public „(1) În cazul în care solicitarea de informații
implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau
instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant,
în condițiile legii.
(2) Dacă în urma informațiilor primite petentul
solicită informații noi privind documentele aflate în posesia autorității sau a
instituției publice, aceasta solicitare va fi tratată ca o nouă petiție,
răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 și 8.”
De asemenea, potrivit art. 11 din Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public „(1) Persoanele care
efectuează studii și cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au
acces la fondul documentaristic al autorității sau al instituției publice pe
baza solicitării personale, în condițiile legii.
(2) Copiile de pe documentele deținute de autoritatea
sau de instituția publică se realizează în condițiile art. 9.”
Din aceste dispoziții legale rezultă fără echivoc că
pentru a putea fi comunicate informațiile și documentele solicitate, acestea
trebuie să fie deținute de autoritatea sau de instituția publică, să se afle în
posesia autorității sau a instituției publice.
Cu toate acestea, prin răspunsul formulat, pârâtul nu
a răspuns solicitării reclamantului, ci a învederat alte aspecte, străine de
solicitarea primită.
Pentru aceste motive, tribunalul va admite cererea în
judecată formulată de către reclamant și va obliga pârâtul să comunice
reclamantului informațiile solicitate prin cererea din data de 30.05.2023.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea privind pe reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în CONSTANȚA, (...), județ CONSTANȚA, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, cu sediul în București, Sector 1, strada GENERAL BERTHELOT numărul 28-30, având ca obiect comunicare de informații de interes public (Legea Nr. 5442001) SCRISOARE 30.05.2023.
Obligă pârât.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se
depune la Tribunalul București – Secția II de Contencios Administrativ și
Fiscal.
Pronunțată azi, 10.05.2024, prin punerea soluției la
dispoziția părților, potrivit art. 402 C. Proc. civ., astfel cum acesta a fost
modificat de Legea nr. 310/2018.
Președinte
Miruna Ioana Căzănescu
Grefier
Jeny Dănilă
Adresa ME 74651/04.10.2024 pentru
aplicarea Sentinței 2941/2024
MINISTERUL
EDUCAȚIEI
DIRECȚIA GENERALĂ
JURIDICĂ ȘI RELAȚIA CU PARLAMENTUL ȘI PARTENERII SOCIALI
Nr.
74.651/04.10.2024
Domnului Marius
Virgil V. TEJA
(…) Constanța
e-mail: (…)
Stimate domn,
Referitor la
solicitarea dumneavoastră (nr. înregistrare: 74.651/31.05.2023) și în urma
dispozitivului hotărârii nr. 2941, pronunțată de instanța de judecată în
dosarul 21059/3/2023, vă comunicăm următoarele:
În urma
consultării direcțiilor din cadrul Ministerului Educației (Direcția Generală de
Echitate și Performanță în Învățământul Preuniversitar, Direcția Minorități,
respectiv Centrul Național de Politici de Evaluare în Educație, entitate care a
preluat, prin reorganizări succesive, patrimoniul și activitatea Centrului
Național pentru Curriculum, respectiv a Institutului de Științe ale Educației),
rezultă că niciuna dintre aceste direcții, care prin specificul
atribuțiilor din acea perioadă puteau primi ca sarcină elaborarea unui
memorandum de genul care face obiectul cererii dumneavoastră, nu a redactat
proiectul de de Memorandum
„Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității
aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008). [Sublinierile
boldate aparțin ME]
În ceea ce
privește mențiunea de a vă furniza „alte documente, legale și de
altă natură”, anexăm prezentei, în copie conform cu originalul, documentele
menționate în cuprinsul memorandumului la pagina 5:
-programa de curs opțional „CULTURĂ ȘI TRADIȚII
AROMÂNE” pentru clasele învățământului primar, gimnazial, liceal, aprobată prin
ordinul de ministru nr. 1513/13.07.2007
-ordinul ministrului nr. 3.449/15.03.1999 cu privire
la regimul disciplinelor opționale în perspectiva aplicării noilor planuri
cadru de învățământ, începând cu anul școlar 1999-2000.
Cu stimă,
Secretar General
Ioana LAZĂR
Director General, Direcția Generală Juridică și
Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali
Mirela Gabriela TOMA
Șef Serviciu Comunicare
Daniel TOMONI
Adresa ME 24040/11.03.2025 pentru
aplicarea Sentinței 2941/2024
MINISTERUL
EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
DIRECȚIA
GENERALĂ JURIDICĂ ȘI RELAȚIA CU PARLAMENTUL ȘI PARTENERII SOCIALI
În atenția: dl. TEJA V. MARIUS domiciliat în Constanța, (…)
CNP (…)
olograf
24040/11.03.2025
Stimate domn,
În executarea
Hotărârii Civile nr. 2941, conform căreia se dispunea în sarcina Ministerului
Educației și Cercetării (MEC) obligația „să comunice reclamantului
informațiile de interes public solicitate de către acesta prin cererea sa din
data de 30.05.2023” [sublinierea italică aparține ME], cerere prin care dvs. solicitați să
vi se comunice proiectul de Memorandum „Propunerea unor soluții concrete
referitoare la statutul comunității aromânilor din România” [sublinierea
italică aparține ME]
(aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008), vă transmitem anexat prezentei următoarele:
* Adresa MEC nr.
24040/07.02.2025 adresată Secretariatului General al Guvernului (SGG), precum
și
* Adresa MEC nr.
24040*/27.02.205 adresată Ministerului Afacerilor Externe
* Răspunsul SGG
înregistrat la MEC sub nr. 360/07.03.2025, cuprinzând:
-
proiectul
de Memorandum „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul
comunității aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din 30
ianuarie 2008),
-observațiile
Ministerului Culturii și Cultelor la Memorandumul având ca
temă „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității
aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008),
-adresa
departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României nr.
20/966/IB/28.01.2008,
- adresa
Secretariatului General al Guvernului nr. 20D/123/CZ/04.02.2008.
Cu respect,
SECRETAR
GENERAL
Ioana LAZĂR
DIRECTOR
GENERAL
Mirela
Gabriela TOMA
ȘEF SERVICIU
Oana Roxana
IONESCU
Consilier juridic
Lucian Radu RUSU
10.03.2025
Adresa ME
24040/27.02.2025 către SGG
MINISTERUL
EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
DIRECȚIA
GENERALĂ JURIDICĂ ȘI RELAȚIA CU PARLAMENTUL ȘI PARTENERII SOCIALI
olograf
24040/27.02.2025
Către
Secretariatul General al Guvernului
Domnului
Secretar General
Domnule
Secretar General,
Având în vedere că:
-pe rolul Tribunalului
București, ca instanță de fond, a existat dosarul 30534/3/2024, cu reclamant
dl. TEJA V. Marius, obiectul fiind solicitarea reclamantului, formulate către
MEC, de a i se comunica proiectul de Memorandum Propunerea
unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din
România (aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008);
-în urma judecării
în etapa procesuală a fondului, Tribunalul București – Secția II Contencios
Administrativ și Fiscal, prin Hotărârea Civilă nr. 10032/2024 „admite
cererea de chemare în judecată. Aplică autorității pârâte (n. a. MC) o amendă
în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie/zi întârziere în
executarea obligației, până la executarea efectivă a sentinței civile nr.
2941/10.05.2024”, pronunțată de Tribunalul București în dosarul înregistrat sub
nr. 21059/3/2024”.
în considerarea
prevederilor art. 10 alin. 3 Regulamentul din 10 mai 2009 privind procedurile,
la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor
de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor
documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin HG 571/2009, vă
solicităm sprijinul în vederea identificării proiectul de
Memorandum „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul
comunității aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din
30.01.2008) și comunicarea acestuia instituției noastre, spre a putea
răspunde instanței și a înlătura în faza procesuală a recursului dispozițiile
Hotărârea Civilă nr. 10032/2024 pronunțată în dosarul 30534/3/2024.
Cu deosebită considerație
SECRETAR
GENERAL
Ioana LAZĂR
DIRECTOR
GENERAL
Mirela
Gabriela TOMA
ȘEF SERVICIU
Oana Roxana
IONESCU
Consilier juridic
Lucian Radu RUSU
27.02.2025
Adresa ME 24040/27.02.2025 către MAE
MINISTERUL
EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
DIRECȚIA
GENERALĂ JURIDICĂ ȘI RELAȚIA CU PARLAMENTUL ȘI PARTENERII SOCIALI
olograf
24040/27.02.2025
Către Ministerul
Afacerilor Externe
Domnului Ministru
al afacerilor externe
Domnule Ministru,
Având în vedere că:
-pe rolul
Tribunalului București, ca instanță de fond, a existat dosarul 30534/3/2024, cu
reclamant dl. TEJA V. Marius, obiectul fiind solicitarea reclamantului,
formulate către MEC, de a i se comunica proiectul de Memorandum Propunerea
unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din
România (aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008);
-în urma judecării
în etapa procesuală a fondului, Tribunalul București – Secția II Contencios
Administrativ și Fiscal, prin Hotărârea Civilă nr. 10032/2024 „admite
cererea de chemare în judecată. Aplică autorității pârâte (n. a. MC) o amendă
în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie/zi întârziere în
executarea obligației, până la executarea efectivă a sentinței civile nr.
2941/10.05.2024”, pronunțată de Tribunalul București în dosarul înregistrat sub
nr. 21059/3/2024”.
în considerarea
prevederilor art. 10 alin. 3 Regulamentul din 10 mai 2009 privind procedurile,
la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor
de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor
documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin HG 571/2009, vă
solicităm sprijinul în vederea identificării proiectul de
Memorandum „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul
comunității aromânilor din România” (aprobat în ședința de Guvern din
30.01.2008) și comunicarea acestuia instituției noastre, spre a putea
răspunde instanței și a înlătura în faza procesuală a recursului dispozițiile
Hotărârea Civilă nr. 10032/2024 pronunțată în dosarul 30534/3/2024.
Cu deosebită considerație
SECRETAR
GENERAL
Ioana LAZĂR
DIRECTOR
GENERAL
Mirela
Gabriela TOMA
ȘEF SERVICIU
Oana Roxana
IONESCU
Consilier juridic
Lucian Radu RUSU
27.02.2025
Adresa SGG
20/6778/MD/06.03.2025 către ME
SECRETARIATUL
GENERAL AL GUVERNULUI
Direcția Pregătire
Ședințe ale Guvernului
Serviciul Arhivă
și Registratură
Nr. 20D/76/A
06.03.2025
ștampilă Nr. 20/6778/MD/06.03.2025
MINISTERUL
EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
DOAMNEI SECRETAR
GENERAL IOANA LAZĂR
Ca urmare a adresei
dumneavoastră 24040 din 27.02.2025, ce face obiectul Dosarului nr. 30534/3/2024,
aflat pe rolul Tribunalului București, vă transmitem în copie, certificată
pentru conformitate cu originalul, Memorandumul cu tema:
Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor
din România, înregistrat la Departamentului
Pentru Relații Interetnice cu nr. 24/2460/AM din 09.10.2007 și transmis la Secretariatul
General al Guvernului cu adresa de înaintare nr. 24/112/AM din 22.01.2008.
Memorandumul a fost înregistrat la Secretariatul
General al Guvernului cu nr. 20/966/IB din 28.01.2008 și aprobat în ședința
Guvernului din data de 30 ianuarie 2008 – 9 file.
În acest sens, vă
comunicăm adresele înaintate de Secretariatul General al
Guvernului cu nr. 20D/123/CZ din 04.02.2008 către Departamentului Pentru Relații Interetnice, respectiv
către ceilalți co-inițiatori Ministerului
Afacerilor Externe, Ministerului
Educației și Cercetării și Ministerului Culturii și Cultelor, care a semnat cu
observații, ce sunt atașate la prezentul memorandum - 4 file.
Cu stimă,
pentru SECRETARUL
GENERAL AL GUVERNULUI
SECRETAR DE
STAT
MIHNEA
CLAUDIU DRUMEA
Memorandumul aprobat de
Guvern la 30 ianuarie 2008
GUVERNUL ROMÂNIEI
DEPARTAMENTUL
PENTRU RELAȚII INTERETNICE
SECRETAR DE STAT
APROB
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
PRIM-MINISTRU (semnătură și ștampilă)
MEMORANDUM
De la
Domnul Attila
Marko
Secretar de
stat
Departamentul
pentru Relații Interetnice (semnătură
și ștampilă)
Domnul Adrian
CIOROIANU
Ministrul
Afacerilor Externe (semnătură
și ștampilă)
Domnul
Cristian ADOMNIȚEI
Ministrul
Educației, Cercetării și Tineretului (semnătură și ștampilă)
Domnul Adrian
IORGULESCU
Ministrul
Culturii și Cultelor (semnătură
și ștampilă)
Cu observații
Temă:
Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor
din România
În cadrul ședinței
Guvernului din data de 17 august 2006 au fost dezbătute aspectele cuprinse în
Nota privind unele probleme referitoare la comunitatea aromânilor din România,
notă redactată ca urmare a solicitării asociației „Comunitatea Aromână din România”
de recunoaștere ca minoritate etnică a comunității aromânilor din România.
Existența în rândul comunității aromânilor din România a unei fracțiuni – reprezentată de asociația menționată care solicită recunoașterea comunității aromânilor ca minoritate națională a determinat organizarea unei dezbateri între ministerele implicate. În rândul comunității aromânilor din România există asociații și fundații care au exprimat o părere contrară asociației „Comunitatea Aromână din România”, protestând cu argumente față de demersurile inițiate de aceasta.
În urma
dezbaterilor din cadrul ședinței de Guvern s-a decis elaborarea de către
reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Culturii și Cultelor,
ai Ministerului Educației și Cercetării, precum și ai Departamentului de
Relații Interetnice, a unui memorandum privind soluții concrete referitoare la
statutul comunității aromânilor din România.
În acest sens a
fost constituit un grup de lucru. Experții ministerelor menționate au prezentat
opiniile acestora referitoare la statutul acestei comunități, precum și
implicarea acestor instituții în acțiuni de susținere financiară a
manifestărilor culturale organizate de asociații și fundații ale aromânilor din
România.
Ca urmare a
dezbaterilor din cadrul grupului de lucru și având în vedere argumentele de
ordin legal prezentate în nota supusă dezbaterii Guvernului în ședința din 17
august 2006, ministerele implicate au căzut de acord că reprezentanții
asociației „Comunitatea Aromână din România” nu au îndreptățirea de a obține
statutul de minoritate națională pentru comunitatea aromânilor din România, și
nu au adus argumente legale convingătoare în susținerea acestui demers.
În susținerea
opiniei noastre aducem următoarele argumente de ordin științific:
Academia Română
susține că „aromânii aparțin și ei românității și fac parte din trupul
romanității orientale, ca și românii din spațiul dacic. Distanța și separarea
lor, prin alte etnii, de trupul principal al românității a dus la formarea
dialectului aromân, ca dialect al limbii române. (…)
Academia Română nu
poate fi de acord cu recunoașterea unei ramuri ca minoritate națională.”
Conform
specialiștilor în lingvistică de la Academia Română „Aromânii nord – și
sud-dunăreni sunt români, cu specifică lor dialectal, folclor și etnografic.
Așadar, nu există temei științific în baza căruia, pe teritoriul României,
aromână să fie considerată limbă maternă și, prin urmare, populația care o
vorbește să învețe acest dialect.”
Din punct de
vedere cultural, această comunitate are dreptul să dorească să se exprime în
dialectal moștenit de la înaintași, să conserve și să asigure păstrarea
nealterată a elementelor de etnografie și folclor specifice. Cercetătorii specializați
în istoria limbii și dialectologie nu acceptă caracterizarea aromânei ca limbă
diferită de limba română, ci, în mod argumentat, o situează în cadrul
dialectelor limbii române.
Domnul academician
Marius Sala consider că aromâna este un dialect al limbii române și nu poate fi
limbă diferită de română pentru vorbitorii de pe teritoriul României. Aromâna
este un idiom, variantă a limbii române, dezvoltată în situație identică celorlalte
limbi care sunt vorbite de către comunitățile etnice. Prin urmare, aromâna nu
este un dialect al limbii române. Din perspectivă istorică, aromâni sunt
considerați de lingviștii români ca fiind o ramură sudică a poporului român,
despărțită de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin
interpunerea populației migratoare.
Conform
afirmațiilor făcute de specialiști în dialectologie, „Aromânii sunt români și
vorbesc un dialect românesc.” (Hristu Cândroveanu)
În aceeași ordine
de idei, Muzeul Național de Istorie a României, consider că „limba română și
poporul roman s-au format în spațiul aflat la nord și la sud de Dunăre. (…)
Aromânii sunt cei dintâi români amintiți în istorie, încă din vremea
cronicarilor bizantini, în secolul al X lea. (…) Atât în sudul Peninsulei
Balcanice cât și la nordul Dunării, în Dacia, s-au vorbit și se vorbesc și
astăzi patru dialecte înfrățite: daco-român, la nordul și de-a lungul
Dunării, de o parte și de alta a fluviului, apoi cel aromân, cel megleno-român
și cel istro-român, dialectul aromân mai purtând denumirea de macedo-român.”
Ca urmare a
argumentelor expuse, Muzeul Național de Istorie a României consider inoportună
acordarea pentru comunitatea aromânilor din România a statutului de minoritate
națională, „această comunitate fiind legată de populația românească prin
istorie, limbă, cultură, tradiții și obiceiuri.”
Argumente de
ordin legal:
Caracterul de
minoritate națională reprezintă dreptul membrilor unui grup de a-și exprima în
mod liber identitatea etnică și pe cale de consecință presupune apartenența
acestui grup la o categorie diferită de cea a majorității. Astfel, deși membrii
comunității aromânilor din România își exprimă în mod legal și corect
identitatea etnică, acest grup nu este diferit de majoritate, potrivit
argumentelor de ordin științific invocate.
Autoritățile
române recunosc comunității aromânilor dreptul de a se exprima în dialectul
moștenit, precum și de a-și păstra nealterate elementele culturale.
Orice persoană are
libertatea de a-și declara identitatea așa cum o consideră. Este cunoscut
faptul că persoanele care se declară „sași”, „șvabi”, „secui”, „maghiari”,
„romi”, „țigani” aparțin de fapt comunităților germane, maghiară și romă. În
mod similar, persoane care aparțin comunității aromânilor care solicită
statutul de minoritate națională aparțin comunității românești.
În opinia
organizațiilor aromânilor care se consideră români, un demers legislativ în
sensul trecerii aromânilor în categoria minorităților naționale recunoscute în
România ar fi profund ofensator pentru aceștia.
Articolul 3 din Convenția
– cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1
februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995 recunoaște
oricărei persoane care aparține unei minorități naționale, dreptul de a allege
liber dacă să fie sau nu ca atare. Alegerea acestei opțiuni nu implică dreptul
unui individ de a alege arbitrar să aparțină vreunei minorități naționale.
„Alegerea subiectivă a individului este inseparabilă legată de criterii
obiective, relevante pentru identitatea persoanei.” (Raport explicativ la
Convenția cadru)
Având în vedere
argumentele expuse, considerăm că acordarea statutului de minoritate națională
comunității aromânilor din România nu este posibilă.
Ministerele
implicate propun următoarele măsuri:
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a venit în întâmpinare în întâmpinarea dorinței vorbitorilor dialectului aromân de a-l conserva, împreună cu elemente specifice de folclor și etnografie. Astfel, MEC a considerat că dialectul aromân se poate studia în școală în cadrul unui curs optional, pe baza unei programe. În consecință, MEC a aprobat realizarea unei programe de curs optional pentru elevii claselor II-XII/XIII care își exprimă această opțiune, predat de cadre didactice abilitate. Programa menționată a fost elaborată în cadrul unui grup de lucru alcătuit din profesori metodiști români și aromâni, inspector de specialitate, specialiști ai Consiliului Național pentru Curriculum, din cadrul Institutului de Științe ale Educației. Inițiativa MEC a fost refuzată de reprezentanții asociației „Comunitatea Aromână din România”.
MEC susține
introducerea în planul de învățământ a orelor de istorie, de civilizație și de
cultură aromână numai în regim de cursuri opționale (conform Ordinului
ministrului educației și cercetării nr. 3449/1999).
Ministerul Culturii și Cultelor s-a implicat și se va implica direct prin instituțiile sale în păstrarea, conservarea, dezvoltarea și introducerea în circuitul național și European a valorilor și patrimoniului cultural armânesc, purtător al unei culture și tradiții distincte. Astfel, a sprijinit și avizat favorabil inițiativa Fundației „Mușeata Armână” din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, - Muzeul „Gheorghe Celea” – unde sunt expuse circa 1465 exponate ce ilustrează obiceiurile și meșteșugurile tradiționale ale aromânilor; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează anual, la sediul său, întâlnirea comunităților aromâne din întreg spațiul românesc și elaborează un repertoriu al colecțiilor de obiecte aparținând aromânilor aflate în patrimoniul propriu, ca rezultat al unor cercetări de teren și de arhivă laborioase; formațiile artistice de folclor aromân au fost prezente pe scenele festivalurilor interetnice, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor, precum PROETNICA de la Sighișoara, fiind primite în calitate de asociații etno-culturale.
De asemenea, a
acordat subvenții pentru apariția revistelor „Armânimea” [sic!] și „Deșteptarea
Aromânilor” a Fundației „Dimândarea părintească”.
Începând din anul
2006, subvenționarea oricărei publicații culturale, deci și a revistelor
„Armânimea” și „Deșteptarea Aromânilor” se va face prin Administrația Fondului
Cultural Național. Totodată, editorii pot depune cerere de participare la
Programul Național de Achiziție de Cărți și Abonamente la reviste, programul
anual al Ministerului Culturii și Cultelor.
Ministerul Afacerilor Externe sprijină și va sprijini în continuare, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni comunitățile de origine română din diferite, printre care și pe cele ale aromânilor, ca fiind parte a diasporei românești.
Prin urmare, nu se poate admite că această comunitate poate fi considerată minoritate națională și tratată ca atare pe teritoriul României.
MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR
Observațiile
Ministerului Culturii și Cultelor la Memorandumul având ca temă „Propunerea
unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din
România”
„Ministerul
Culturii și Cultelor s-a implicat și se va implica direct și prin instituțiile
sale în păstrarea, conservarea, dezvoltarea și introducerea în circuitul
national și European a valorilor și patrimoniului cultural armânesc, purtător
al unei culturi și tradiții distincte. Astfel, a sprijinit și avizat favorabil inițiativa
Fundației „Mușeata Armână” din comuna Mihail Kogălniceanu, județul
Constanța, privind înființarea muzeului aromânilor – Muzeul „Gheorghe Celea”
– unde sunt expuse circa 1465 exponate ce ilustrează obiceiurile și
meșteșugurile tradiționale ale aromânilor; Muzeul Național al Satului „Dimitrie
Gusti” organizează anual, la sediul său, întâlnirea comunităților aromâne din
întreg spațiul românesc și elaborează un repertoriu al colecțiilor de obiecte
aparținând aromânilor aflate în patrimoniu propriu, ca rezultat a unor
cercetări de teren și de arhivă laborioase; formațiile artistice de folclor
aromân au fost prezente pe scenele festivalurilor interetnice, finanțate de
Ministerul Culturii și Cultelor, precum PROETNICA de la Sighișoara,
fiind primate în calitate de asociații etno-culturale.
De asemenea, a
acordat subvenții pentru apariția revistelor „Armânimea” și „Deșteptarea
Aromânilor” a Fundației „Dimândarea părintească”.
Începând din anul
2006, subvenționarea oricărei publicații culturale, deci și a revistelor
„Armânimea” și a „Deșteptarea Aromânilor” se va face prin Administrația
Fondului Cultural Național. Totodată, editorii pot depune cerere de participare
la Programul Național de Achiziție de Cărți și Abonamente la reviste, program
anual al Ministerului Culturii și Cultelor.””
Adresa DRI
20/966/IB/28.01.2008 către SGG
GUVERNUL
ROMÂNIEI
DEPARTAMENTUL
PENTRU RELAȚII INTERETNICE
SECRETAR DE
STAT
ștampilă 20/966/IB/Data 28.01.2008
olograf 245
28012008
Stimate
domnule secretar general
Vă transmitem alăturat Memorandumul cu tema „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, cu rugămintea de a-l include pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Guvernului.
Menționăm că în
textul Memorandumului au fost incluse observațiile formulate de către
Ministerul Culturii și Cultelor.
Cu deosebită
considerație,
Secretar de
Stat
Attila Marko
Adresa SGG
20D/123/CZ/04.02.2008 către MAE
GUVERNUL
ROMÂNIEI
SECRETARIATUL
GENERAL AL GUVERNULUI
ștampilă 20D/123/CZ/Data
04.02.2008
MINISTERUL AFCERILOR
EXTERNE
Domnului
Secretar de Stat Attila Marko
Vă comunicăm faptul că în ședința Guvernului din data
de 30 ianuarie 2008 a fost aprobat Memorandumul cu tema: Propunerea unor
soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.
Cu stimă,
Secretar General
Ilie Bolojan
Adresa SGG
20D/123/CZ/04.02.2008 către DRI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
SECRETARIATUL
GENERAL AL GUVERNULUI
ștampilă 20D/123/CZ/Data
04.02.2008
DEPARTAMENTUL
PENTRU RELAȚII INTERETNICE
Domnului
Secretar de Stat Attila Marko
Vă comunicăm faptul că în ședința Guvernului din data
de 30 ianuarie 2008 a fost aprobat Memorandumul cu tema: Propunerea unor
soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.
Cu stimă,
Secretar General
Ilie Bolojan
Adresa SGG
20D/123/CZ/04.02.2008 către ME
GUVERNUL
ROMÂNIEI
SECRETARIATUL
GENERAL AL GUVERNULUI
ștampilă 20D/123/CZ/Data
04.02.2008
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
Domnului ministru Cristian Mihai Adomniței
Vă comunicăm faptul că în ședința Guvernului din data
de 30 ianuarie 2008 a fost aprobat Memorandumul cu tema: Propunerea unor
soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.
Cu stimă,
Secretar General
Ilie Bolojan
Adresa SGG
20D/123/CZ/04.02.2008 către MC
GUVERNUL
ROMÂNIEI
SECRETARIATUL
GENERAL AL GUVERNULUI
ștampilă 20D/123/CZ/Data
04.02.2008
MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELORI
Domnului ministru Adrian Iorgulescu
Vă comunicăm faptul că în ședința Guvernului din data
de 30 ianuarie 2008 a fost aprobat Memorandumul cu tema: Propunerea unor
soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.
Cu stimă,
Secretar General
Ilie Bolojan
