Postare prezentată

Nume de familie armăne

Armăni cu nume de familie cu inițiala A Armăni cu nume de familie cu inițiala B Armăni cu nume de familie cu inițiala C Armăni cu nume de fa...

vineri, octombrie 23, 2020

Din istoria armănilor

 (Facebook Marius Teja 4 aprilie 2020)

Bunicul patern Virgil Teja (1911-1991), păstor cu 4 clase în patria cultural-istorică a Balcanilor, a învățat acolo cu pasiune din adolescență meseriile de șofer și mecanic auto pe mașini americane. În 1959, pe când lucra la întreprinderea de transport în comun din Constanța, unde a fost în dese rânduri apreciat concret pentru profesionalismul său, a spus: „Fordul american este mai bun decât Volga rusească!”. Conform dreptului comunist, „i s-au dat” 3 ani de închisoare la Periprava (Delta Dunării”) pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Acesta a fost doar unul din numeroasele evenimente cotidiene care au avut loc după ce armata sovietică a părăsit România pentru a permite regimului comunist de la București să pozeze și în impostura „naționalistă”. Deoarece părintele era „dușman al poporului”, sora mai mare a tatălui meu, absolventă de liceu economic, nu a mai avut dreptul de a da examen de admitere la facultate și nici să lucreze pe post de contabil, conducerea locală de partid sugerându-i că există numeroase posturi de muncitor necalificat pe șantiere. Tatăl meu nu mai avut dreptul să dea examen de admitere la liceu. Viitorul cumnat, Nicolae Culețu (+), pedagog la o școală profesională, și-a riscat postul și l-a înscris clandestin în această instituție școlară, unde trebuia să participe la ședințele UTC împreună toți colegii. Mătușa și tata nu au vrut să-și povestească viețile și pe ale bunicilor în fața unei camere de filmat.
În 1945-1951, străbunicul patern Dumitru Teja, oier cu 1.000 de animale în patria cultural istorică a Balcanilor, împreună cu Toma Teja (+) și Traian Teja (+), frații mai mici ai bunicului, și cu mai mulți nepoți au locuit la Săcălaz (Timiș). În fatidica noapte de 18/19 iunie 1951, au fost și ei deportați în Bărăgan. Străbunicul, care se apropia de 100 de ani, a murit acolo în 1953, satul Frumușița și cimitirul fiind distruse de revărsarea Prutului în 1955.
Tot atunci și tot acolo a fost deportată și familia bunicii materne, Vasilicula Teja (1918-2002), născută Gaca: străbunicul Gachi Gaca (+), cărvănar în patria cultural istorică a Balcanilor, frații bunicii Hristu Gaca (+) (rănit pe frontul de vest) și Vanghele Gaca (+) și sora mai mare a bunicii Sofia Bațu (+).
Eu nu urăsc pe nimeni, doar că sunt urmașul bunicului matern Stere Nurciu (1914-1988), legumicultor particular care nu era prieten cu CAP-ul pentru că era prieten cu munca, adevărul, dreptatea și cinstea.


Postări populare