Postare prezentată

Nume de familie armăne

Armăni cu nume de familie cu inițiala A Armăni cu nume de familie cu inițiala B Armăni cu nume de familie cu inițiala C Armăni cu nume de fa...

miercuri, iunie 25, 2025

Dosar neînregistrat la Comisia Europeană 14.10.2024

Dosar neînregistrat la Comisia Europeană 14.10.2024

 

Plângere la Comisia Europeană 14.10.2024

Email către Reprezentanța Comisiei Europene în România  05.05.2025

Email de răspuns al Reprezentanței Comisiei Europene în România 06.05.2005

Email instant înregistrare Europe Direct Contact Centre 06.05.2025

Email răspuns Europe Direct Contact Centre 14.05.2025 la ora 16,25

Email către Europe Direct Contact Centre 14.05.2025 la ora 19,12

Email răspuns Europe Direct Contact Center 14.05.2025 la ora 19,16

Email instant înregistrare Europe Direct Contact Centre 14.05.2025 la ora 21,08

Email răspuns Europe Direct Contact Center 25.06.2025

 

La 14 octombrie 2024 am expediat, prin Poșta Română, o plângere la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, având ca subiect dosarul 30136/3/2022, în care solicitasem instanței să oblige Institutul Național de Statistică să atașeze la rezultatele definitive ale Recensământului din 2021 adevărata mea declarație de operația de recenzare din 9 iulie 2021, care mi-a fost ulterior modificată, sub pretextul de a se conforma cu Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne 2021: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.” https://natiuneaarmana.blogspot.com/2024/02/procesul-nationalitatea-armana-versus.html Deși pe confirmarea de primire a Poștei Române, ștampila Comisiei Europene avea data de 18 OCT.2024, nu am primit apoi răspuns, fizic sau virtual, cu numărul de înregistrare a plângerii.

 

Ca urmare, la 5 mai 2025, am expediat un email către Reprezentanța Comisiei Europene În România, de la București, în care am menționat că au trecut 6 luni de la primirea plângerii și am întrebat „Când voi primi răspuns?”

 

În email-ul de răspuns din 6 mai 2025, Emilia Grecu de la RCER mi-a furnizat o adresă web de contact cu Comisia Europeană:  https://european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro

 

Pe această adresă am trimis, tot la 6 mai 2025, următoarea reclamație: „Bună ziua!

Mă numesc Marius Teja, am 55 de ani și locuiesc în Constanța.

În data de 14 octombrie 2024, am expediat, prin Poșta Română, o plângere împotriva Statului din România  (dosarul 30136/3/2022 împotriva Institutului Național de Statistică) pe adresa Comisiei Europene: European Comission - Secretary General - B 1049 Bruxelles Belgia.

Potrivit confirmării de primire, plicul a fost livrat destinatarului la 18 octombrie 2024.

În data de 18 aprilie 2025 s-au împlinit șase luni de la primirea plicului de către CE.

Nu am primit răspuns despre înregistrarea sau respingerea cererii.

Când voi primi răspuns?

Marius Teja”

 

Am primit instant un email de la Europe Direct Contact Centre în care s-a menționat că reclamația mea a fost înregistrată cu #1426242.

 

În răspunsul din 14 mai 2025, la ora 16,25, de la EDCC cu numarul #1426242, mi s-a comunicat că „serviciul nostru nu are acces direct la plângerile privind încălcarea legislației UE de către statele membre, adresate Comisiei Europene. Este posibil să putem urmări plângerea dumneavoastră redirecționând întrebarea dumneavoastră către un alt departament.”

 

În ziua de 14 mai 2025, la ora 19,12, am adresat o nouă reclamație la aceeași adresă, în care am menționat emailul către RCER, email răspuns al RCER, că pentru reclamație am folosit adresa https://european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro , că ștampila de pe confirmarea de primire avea inscripția „Commission europeenne 18 OCT. 2024 VARISANO CALOGERO”  și că „Aștept în continuare un răspuns de la Comisia Europeană. referitor la acceptarea sau respingerea plângerii.”

 

În răspunsul instant din 14 mai 2025, la ora 19,16, EDCC mi-a comunicat că a fost înregistrată cu numărul 5931961 următoarea reclamație: „Mă numesc Teja Marius Virgil, am 55 de ani și locuiesc în orașul Constanța, România.

În data de 14 octombrie 2024, am expediat, prin Poșta Română, o plângere împotriva Statului din România  (dosarul 30136/3/2022 împotriva Institutului Național de Statistică) pe adresa Comisiei Europene: European Comission, - Secretary General - B 1049 Bruxelles Belgia.

Menționez că ștampila dreptunghiulară de pe confirmarea de primire de culoare roșie a Poștei Române, care atestă primirea plângerii de către Comisia Europeană, are în interior următorul text:

„Commission europeenne

18 OCT. 2024

VARISANO CALOGERO” 

În data de 18 aprilie 2025 s-au împlinit șase luni de la primirea plicului de către Comisia Europeană.

Nu am primit răspuns despre înregistrarea sau respingerea cererii.

Când voi primi răspuns?”

 

Emailul de răspuns al EDCC din 25 iunie 2025 la reclamația 5931961 începe cu următoarele fraze: „Vă mulțumim pentru mesajul dumneavoastră, care ne-a fost transmis de Direcția Generală Justiție și Consumatori. Vă rugăm să rețineți că serviciul nostru a trimis un răspuns la reclamația dumneavoastră la data de 29 octombrie 2024, dar din păcate a fost comisă o eroare în adresa de e-mail utilizată, pentru care vă prezentăm scuzele noastre.” Iar următoarele fraze sintetizează refuzul Comisiei Europene de a accepta plângerea: „Pe baza informațiilor furnizate în scrisoarea dumneavoastră, nu reiese că problema la care faceți referire are legătură cu punerea în aplicare a legislației Uniunii Europene.

Din acest motiv, vă informăm că Comisia Europeană nu poate da curs acestei chestiuni.”

 Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Dar va veni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?”

Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)

Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici. 

 

 

 COMISIA EUROPEANĂ

 

Plângere - Încălcarea legislației UE

 

Înainte de a completa acest formular, vă rugăm să citiți secțiunea „Cum să depuneți o plângere la Comisia Europeană”: https://ec.europa.eu/assets/sg/report-a-breach/complaints_ro/

Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Vă rugăm să fiți concis și, dacă este necesar, să continuați pe o pagină separată.

 

Comisia poate primi e-mailuri de la un serviciu de e-mail certificat (de ex., ...@pec.it), dar, din motive tehnice, nu poate trimite răspunsuri către o adresă de e-mail certificat. Prin urmare, ar trebui să indicați o adresă de e-mail standard și/sau o adresă poștală în formularul de plângere, astfel încât să vă putem răspunde.

 

1. Identitate și date de contact

*- Reclamant* – Reprezentantul dv (după caz)

Titlul Dl./Dra./Dna – Dl. –

Prenume* – MARIUS VIRGIL –

Nume* - TEJA –

Organizația –

Adresa* - (...) –

Localitatea* - CONSTANȚA –

Codul Poștal* – (...) –

Țara* - ROMÂNIA –

Telefon – (...) –

Email – (...) -     

Limba* – ROMÂNĂ –

Trebuie să vă trimitem corespondența dv. sau reprezentantului dv.*? – X –

 

2. Cum a fost încălcată legislația UE?*

* - Autoritatea sau organismul care face obiectul plângerii

Denumirea* - INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

Adresa - LIBERTĂȚII 16

Localitatea – BUCUREȘTI

Codul poștal – 050706

Statul membru UE* - ROMÂNIA

Telefon – 021 318 18 24 / 2268

Email – madalina.navala@insse.ro

 

2.1 În opinia dumneavoastră, ce măsuri naționale încalcă legislația UE și de ce?*

La Recensământul 2021, Institutul Național de Statistică mi-a încălcat dreptul la Identitate Etnică/Națională, prin modificarea ulterioară a declarației mele liber exprimate la operația de recenzare la variabila Etnie că SUNT „ARMÂN” și a declarației mele negative preventive că NU SUNT „român” / „aromân”.

 

2.2 Care este legislația UE vizată?

Charta Drepturilor Fundamentale a UE:

Convenția Drepturilor Omului a Consiliului Europei

art. 1 „Obligația de a respecta drepturile omului”

art. 9 „Libertatea de gândire, de conștiință și de religie”

art. 10 „Libertatea de exprimare”

art. 14 „Interzicerea discriminării”

Rezoluția Parlamentului European din 13 noiembrie 2018 referitoare la standarde minime pentru minorități în UE art. 35, 36, 37, 38 (Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale a Consiliului Europei art. 3, 4, 5, 6, 7, 15)

 

2.3 Descrieți problema, indicând faptele și motivele pentru care formulați această plângere* (max. 2 000 de caractere).

Din cauza COVID-19, în România desfășurarea Recensământului 2021 a fost amânată pentru 2022, dar denumirea oficială a operației de recenzare a rămas Recensământul 2021.

Explic diferența națională (etnică) dintre Armân/Armăn (ambele ortografii sunt uzuale) și „aromân”. Etnogeneza Armânilor a fost un proces de romanizare a popoarelor barbare din Peninsula Balcanică, cu excepția grecilor, care aveau o cultură scrisă mai veche și mai dezvoltată decât a romanilor. În Limba Maternă Armână din familia limbilor romanice (română, italiană, franceză, portugheză, spaniolă), Armânii se autodenumesc Armân. Cuvântul „aromân” („a”+„român”) este o invenție a politicienilor români din secolul XIX pentru a justifica politica de asimilare/românizare a Armânilor din Imperiul Otoman prin politica de înființare a unor școli primare cu acordul sultanului, suzeranul României până în 1877. Acest termen, ca și sintagmele „român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”, au apărut în literatura românească după ce prințul Al. Ioan Cuza (1859-1866), fondatorul statului național român, a înființat la București, în 1860, Comitetul Macedo-Român, format în mare parte din români. Prin iradeaua din 10/23 mai 1905, sultanul a recunoscut pe Armâni ca popor („milet” în turca osmană) cu numele de „vlahi”: „valaques” în versiunea franceză a iradelei și „ulahlar” în cea turcă osmană, adică nu i-a recunoscut ca „români”. Ca urmare, „aromânii” sunt acei armâni care și-au renegat, de voie sau de nevoie, Identitatea Etnică Armână și s-au convertit la identitatea etnică română prin sintagmele inventate în România: „aromân/român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”. Eu, fiind un moderat, folosesc pentru „aromâni” termenii tehnici „renegat” și „convertit”, dar intransigenții folosesc expresia plastică „trădători de neam”. Atenție: cuvintele „aromanian” (a+romanian) și „aroumain” (a+roumain) reprezintă traducerile în engleză și franceză ale termenului „aromân”. Ca urmare, subliniez necesitatea folosirii termenului „Armân” și  în limbile engleză și franceză pentru a-i deosebi pe Armâni de romanian/„aromanian” și de roumain/„aroumain”.

Ca urmare a Războaielor Balcanice (1912-1913), România a anexat Cadrilaterul de la Bulgaria, regiune locuită de bulgari, turci și tătari. Pentru a controla demografic regiunea, statul român a inițiat în perioada interbelică un program de colonizare, în care s-au încadrat 6.000 de familii armâne din statele balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia), care își pierduseră ocupațiile tradiționale din perioada otomană: păstoritul și transportul și comerțul cu caravanele.

În contextul instaurării unor regimuri democratice moderne în Europa de Est în 1989, a început și Mișcarea de Deșteptare Națională a Armânilor din Peninsula Balcanică natală și din România, unde ei sunt în diaspora. Albania (Legea protecției minorităților naționale 96/13.10.2107) și Macedonia de Nord (Constituția 1991) au recunoscut Naționalitatea/Identitatea Națională Armână ca „aromune”, respectiv, „vlasi”, dar România și Grecia nu o recunosc, statul grec inventând pentru Armâni sintagma „elino-vlah” (grec vorbitor de limbă romanică). Cu toate acestea, la Recensământul din România din 2011, care s-a desfășurat pe hârtie, unii cetățeni au reușit să se înregistreze ca „Armâni” la variabila „Etnie”. În cazul meu, întâmplarea a făcut ca recenzorul să fie o tânără din familia Ianuși, care mi-a spus că ea se înregistrase ca „Armână” și mi-a spus că mă poate înregistra și pe mine, dacă doream, ceea ce s-a și întâmplat. Dar, la trei luni după operația de recenzare, în ședința din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 (din care făcea parte și Institutul Național de Statistică ca organizator al Recensământului), s-a decis ca cetățenii care se declaraseră și fuseseră înregistrați pe hârtie ca Armâni să le fie modificată declarație prin mutarea la „cod nivel 1 / 1000 = român, cod nivel 2 / 1002 = aromân” din Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne redactat pentru Recensământ.

La 09.07.2022 (sâmbătă), am primit vizita recenzorului Victor Demintei. La variabilele „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân” și, respectiv,  „Armână”, declarând, în mod preventiv după experiența de la Recensământul 2011, și că „Eu nu sunt român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la cod nivel 2 „aromân”=1002 din cadrul cod nivel 1 „român”=1000. Mi-a răspuns că în Chestionar nu există Etnia Armân și a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că „m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon. I-am explicat că recenzorul-șef va trebui să raporteze superiorilor ierarhici din Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului din cadrul Institutului Național de Statistică. I-am adus la cunoștință recenzorului că ,în cazul în care nu voi fi sunat, mă voi prezenta a Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu voi fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra acest drept în instanță.

Deoarece nu am primit telefon, la 11.07.2022 (luni), am fost în audiență la Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța de Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că nu cunoaște cazul și a dat un telefon. Apoi mi-a spus că persoanele care se declară la Etnie ca „Armân” sunt transferate la cod nivel 2/1002 = „aromân” din cadrul cod nivel 1/1000 = român. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021, condusă de Silvia Pisică, în calitatea dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică, direcție generală căreia i se subordonează Direcția Recensământului Populației.

Am menționat doamnei Constantin că îmi voi apăra în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate. Precizez că, în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului 2021, se subliniază cu majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIUN FEL DE CONSTRÂNGERE”. Dar prin modificarea ulterioară, fără acordul meu, a declarației mele liber exprimate, Institutul a aplicat dictonul lui Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”.

La 12.07.2022 am expediat, prin Poșta Română, o cerere, în baza Legii 544/2001 (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413), adresată Silviei Pisică, prin care solicitam documentul legal în baza căruia la Recensământul 2021 mi s-a modificat declarația liber exprimată fără acordul meu. I-am menționat că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14.07.2022, am primit din partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar nici astăzi nu am primit răspuns.

În septembrie-octombrie 2022 am trimis zilnic email-uri către cele mai cunoscute organizații pentru apărarea drepturilor omului din România, în care am cerut doar „asistență juridică” și nu am cerut reprezentare în instanță. Am primit foarte puține răspunsuri, cuprinzând refuzuri din motiv că cazul meu nu se încadrează în domeniile lor de expertiză, așa cum au procedat Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (02.09.2022) și avocații de la Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile Omului (15.09.2022). Am discutat apoi problema cu un avocat armân din Constanța, pe care îl cunoșteam de 46 de ani, dar, deoarece a promis că va semna „Petiția adresată Parlamentului României pentru recunoașterea Naționalității Armăne” (01.08.2020) (https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451) și nu a făcut-o, nu l-am mai contactat. Atenție: în România cuvântul „naționalitate” („nationality”/„nationalité”) este echivalent cu cel de „etnie” și nu cu cel de „cetățenie”. Arăt că eu nu am făcut parte și nu fac parte din nicio organizație din România care are în numele său cuvintele „armân”, „aromân”, „macedo-român” și „makedon-armân”, deoarece relațiile acestor organizații cu Statul din România și cu Statul din Grecia sunt neclare. În consecință, inițial am redactat o singură Cerere de chemare în judecată cu 4 capete de cerere, referitoare la Recensământul 2011 (2) și Recensământul 2021 (2), dar, după ce m-am informat pe internet, am divizat-o în 4 Cereri, din care 3 referitoare la Legea 544/2001 și una cu „obligația de a face” referitoare la prezentul dosar în baza Legii 554/2004 (Legea Contenciosului Administrativ (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/224247). Am depus cererile la 03.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, fiind înregistrate astfel: 30136/3/2022 (prezentul dosar), 30138/3/2022 (dosarul referitor la refuzul răspunsului de către Silvia Pisică - Legea 544/2001/Recensământul 2021), 30139/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001) și 30140/3/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001). Deoarece în prezentul dosar nu motivasem în drept Cererea, la 05.12.2022 am depus Motivarea și chitanța timbrului judiciar. La ședințele de judecată din martie 2023, cele trei instanțe au admis excepția tardivității introducerii celor trei cereri de chemare invocată de pârât și au respins cererile de chemare în judecată, deoarece le-am introdus după termenul de 30 de zile prevăzut de Legea 544/2001.

În prezentul dosar, am solicitat instanței următoarea decizie: „Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să includă următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei, numărul 12, bloc L 111, apartament 48, cu cartea de identitate având seria și numărul KZ 205156 și CNP 1690707131218, a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”” De asemenea, am arătat, citând adresa de răspuns 24/nr. 935/EL/27.04.2022 a Departamentului pentru Relații Interetnice la cererea mea în baza legii 544/2001, că Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost redactat de Departament numai în ce privește etniile recunoscute ca minorități naționale, celelalte etnii reprezentând contribuția Institutului Național de Statistică. În finalul Cererii de chemare în judecată, am arătat că demersul Institutului, ca instituție de stat, de modificare ulterioară a declarației mele liber exprimate la operația de recenzare, „poate fi încadrat la politică de asimilare”. Am inclus în Cerere linkurile unor texte scrise de mine despre Națiunea Armână non-statală și repostate pe blogul „Națiunea Armănă”-

În ședința din 30.03.2023, Tribunalul București și-a declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului Constanța, deoarece eu nu am știut că Legea 554/2004 fusese amendată în 2018 în sensul că reclamantul se adresează „exclusiv” instanței de la domiciliul său.

În perioada 11 aprilie 2024 – 5 septembrie 2024, am corespondat cu Reprezentanța Comisiei Europene pentru a obține o audiență, după ce am încercat inițial să o obțin la sediu. Audiența mi s-a refuzat explicit și implicit, oferindu-mi-se câteva linkuri pe care le-aș fi găsit și singur. La întrebările din emailul meu din 28 aprilie 2024 mi s-a răspuns pe 8 mai 2024: „(...) solicitarea dvs. a fost transmisă departamentelor de specialitate ale Comisiei Europene.” Deoarece apoi nu am primit apoi răspuns, am revenit cu un email pe 5 septembrie 2024, dar tot fără răspuns. Atitudinea personalului Reprezentanței Comisiei Europene în Române arată că membrii săi se comportă mai mult ca reprezentanți ai Statului din Români ÎN Comisia Europeană. Pot atașa și corespondența virtuală cu Reprezentanța.

În perioada 09.06.2023-01.08.2023, am intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, 19 dosare privind, direct și indirect, Naționalitatea Armână la Recensământul 2011, următoarelor  instituții de Stat: Institutul Național de Statistică - 17744/3/2023, 17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17752/3/2023, 17755/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023, 17760/3/2023 (09.06.2023), 21063/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Educației - 21059/3/2023 (11.07.2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060/3/2023, 21061/3/2023 și 21062/3/2023 (11.07.2023), 23252/3/2023 (01.08.2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Culturii – 22820/3/2023 (27.07.2023). (https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)

 

2.4 Statul membru respectiv primește (sau s-ar putea să primească în viitor) finanțare europeană legată de problematica vizată de plângerea dumneavoastră? 

¡ Dacă da, indicați mai jos   ¡ Nu   V Nu știu

 

2.5 Plângerea se referă la o încălcare a Cartei drepturilor omului a UE?
În cazul în care încălcarea este cauzată de punerea în aplicare la nivel național a legislației UE, Comisia nu poate decât să investigheze astfel de cazuri.

V Dacă da, indicați mai jos   ¡ Nu   ¡ Nu știu

art. 1 „Demnitatea umană”;

art. 4 „Interzicerea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante”;

art. 8 „Protecția datelor cu caracter personal”;

art. 10 „Libertatea de gândire, de conștiință și de religie”

art. 11 „Libertatea de exprimare și de informare”

art. 20 „Egalitatea în fața legii”

art. 21 „Nediscriminarea”

art. 22 „Diversitatea culturală, religioasă și lingvistică”

art. 47 „Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil

art. 52 „Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor”

 

3. Acțiuni deja întreprinse pentru soluționarea problemei*

Ați întreprins deja vreo acțiune în statul membru în cauză pentru a soluționa problema?*

 

DACĂ DA, aceasta a fost de natură: V administrativă    V legală?

 

3.1 Vă rugăm să descrieți: (a) organismul/autoritatea/instanța implicată și tipul de decizie luată (b) orice altă acțiune de care aveți cunoștință.

Din punct de vedere administrativ, la 14 iulie 2022 am înaintat o cerere, în baza Legii 544/2001, către Direcția Generală de Demografie Socială și Statistică din cadrul INS, prin care am solicitat documentul legal sau de altă natură în baza căruia mi s-a modificat declarația liber exprimată la operația de recenzare ca fiind de etnie „Armân” și ca nefiind de etnie „român” în cea de etnie „român” („aromân”). Deoarece nu am primit răspuns, am deschis dosarul 30138/3/2022 împotriva INS la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, care a respins cererea de chemare în judecată deoarece am introdus-o după termenul legal de 30 de zile.

Din punct de vedere legal, la 3 noiembrie 2022 am deschis Dosarul 30136/3/2022 împotriva Institutului Național de Statistică, în baza Legii 554/2004 (Legea Contenciosului Administrativ), la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București. Prin Sentința Civilă 1684/30.03.2023, Tribunalul București și-a declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului Constanța, în baza alin,. 3, art. 10 din Legea 554/2004. Prin Sentința Civilă 1125/29.09.2023, Secția de Contencios Administrativ a Tribunalului Constanța a respins Cererea de chemare în judecată.

La 1 noiembrie 2023 am înaintat Cerere de recurs la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța. Prin Decizia Civilă 201/26.02.2024, Secția de Contencios Administrativ a Tribunalului Constanța a respins Cererea de curs.

 

3.2 Plângerea dumneavoastră a fost soluționată de organismul/autoritatea/instanța implicată sau este în curs de soluționare? Dacă este în curs de soluționare

DACĂ NU, vă rugăm să indicați mai jos, după caz.

¡ Un alt caz în aceeași cauză este pendinte în fața unei instanțe naționale sau a UE

¡ Nu există nicio cale de atac pentru rezolvarea problemei

¡ Există o cale de atac, dar este prea costisitoare

V Termenul-limită pentru acționarea în justiție a expirat

¡ Nu am calitate procesuală activă (nu sunt îndreptățit prin lege să sesizez instanța) - vă rugăm să indicați motivul

A expirat termenul limită de 15 zile de la comunicarea hotărârii pentru contestația în anulare (art. 506 CPC) și de o lună pentru revizuire  (art. 511 CPC).

(https://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1710)

V Nu dispun de asistență juridică/avocat

¡ Nu știu ce căi de atac există pentru această problemă

¡ Alt motiv (precizați)

Nu am știut dacă dosarul 30136/3/2022 se încadrează în cele șase motive de contestație în anulare (art. 503 și 504 CPC) și în cele 11 motive de revizuire (art. 509 CPC)

(https://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1710)

 

4. Dacă ați contactat deja vreuna dintre instituțiile UE care se ocupă cu probleme de acest tip, vă rugăm să furnizați referința pentru dosarul/corespondența dumneavoastră.

¡ Petiție către Parlamentul European - Ref.:

¡ Comisia Europeană - Ref.:

¡ Ombudsmanul European - Ref.:

¡ Alta - denumirea instituției sau a organismului pe care l-ați contactat și numărul de referință al plângerii dumneavoastră (de exemplu, SOLVIT, FIN-NET, centrele europene ale consumatorilor)

 

5. Enumerați eventuale documente justificative/dovezi pe care le-ați putea, la cerere, trimite Comisiei.

*     Nu atașați niciun document acum

*     1.Cerere de chemare în judecată la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București depusă personal la 03.11.2022 și Motivarea în drept a Cererii depusă personal la 05.12.2023 (7 pagini + 1 pagină)    

*     2. Cerere, în baza Legii 544/2001, adresată Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, expediată prin Poșta Română la 15.04.2022 (1 pagină)

*     3. Adresa de răspuns a Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 935/EL/27.04.2022, primită prin email. (2 pagini)

*     4. Anexă a adresei 24/Nr. 935/EL/27.04.2022 cu propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice pentru Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne la Recensământul 2021, adresată Institutului Național de Statistică (2 pagini)

*     5. Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Recensământului Populației și Locuințelor 2021 cu categoria „Caracteristici Etno-Culturale” (1 pagină)

*     6. Cererea, în baza Legii 544/2001, adresată Silviei Pisică, coordonator al Unității de Coordonare a Implementării Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 12.07.2022 (2 pagini)

*     7. Chitanța Poștei Române Constanța din 12.07.2022 de expediere a Cererii adresată Silviei Pisică și Confirmarea Poștei Române București din 14.07.2022 privind primirea de către Silvia Pisică a Cererii. (1 pagină + 1 pagină)

*     8. Întâmpinarea Institutului Național de Statistică 1193/TA/12.01.2023 la Cererea de chemare în judecată. (5 pagini)

*     9. Hotărârea Guvernului României nr. 143/31.01.2023 și Anexa 2 a Hotărârii Guvernului României nr. 143/31.01.2023: Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne (2 pagini + 5 pagini)

*     10.Adresa  Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011 către Institutul Național de Statistică (1 pagină)

*     11. Anexă la Adresa 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011: Memorandumul Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008 (8 pagini)

*     12. Răspunsul la Întâmpinarea Institutului Național de Statistică, depus personal la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București la 29.03.2023 (3 pagini)

*     13. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1684/2023 din 30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (1 pagină)

*     14.Sentință Civilă nr. 1684/30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (2 pagini)

*     15. Cerere de preschimbare a termenului de judecată adresată Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța, expediată prin Poșta Română la 12.05.2023 (2 pagini)

*     16. Încheiere Camera de Consiliu a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța din 17.05.2023 (2 pagini)

*     17. Concluzii scrise Nr. 15670/vBG/12.09.2023 ale Institutului Național de Statistică (2 pagini)

*     18. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1125/2023 din 29.09.2023 (1 pagină)

*     19.Încheiere din 14.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (2 pagini)

*     20.Sentință Civilă nr. 1125 din 29.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (5 pagini)

*     21. Recurs la 01.11.2023 la Secția Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel Constanța (4 pagini)

*     22. Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică la Recurs (2 pagini)

*     23. Răspuns la Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 22.12.2023 (2 pagini)

*     24. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 201/2024 din 26.02.2024 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal, tehnoredactată de grefier la 29.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (1 pagină)

*     25. Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024 a Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța, tehnoredactată de grefier la 28.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (7 pagini)        

*     26. Minuta ședinței din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor din 2011

*     27. Cererea din 03.05.2023, în baza Legii 544/2001, către Departamentul pentru Relații Interetnice (1 pagină) și adresa de răspuns 24/1092/EL/10.05.2023 a Departamentului de Relații Interetnice prin care se arată că „în România nu există proceduri de recunoaștere a unei minorități naționale”. (2 pagini)

*     28. Corespondența pe email a reclamantului cu Reprezentanța Comisiei Europene în România în 11 aprilie 2024 -2 septembrie 2024.

 

6. Date cu caracter personal*

Autorizați Comisia Europeană să vă divulge identitatea în cadrul demersurilor sale pe lângă autoritățile împotriva cărora depuneți o plângere?

V Da      ¡ Nu

warning În unele cazuri, divulgarea identității dumneavoastră ne-ar ajuta să vă tratăm plângerea.

 

14 octombrie 2024

 

Teja Marius Virgil

 

 

 

Email către Reprezentanța Comisiei Europene în România  05.05.2025

 

Plângere CE 14 octombrie 2024

Marius Teja

Către:  comm-rep-ro@ec.europa.eu, și încă unul · lun., 5 mai la 14:26

 

Bună ziua!

Mă numesc Marius Teja, am 55 de ani și locuiesc în Constanța.

În data de 14 octombrie 2024, am expediat, prin Poșta Română, o plângere împotriva Statului din România  (dosarul 30136/3/2022 împotriva Institutului Național de Statistică) pe adresa Comisiei Europene: European Comission, - Secretary General - B 1049 Bruxelles Belgia.

Potrivit confirmării de primire, plicul a fost livrat destinatarului la 18 octombrie 2024. 

În data de 18 aprilie 2025 s-au împlinit șase luni de la primirea plicului de către CE.

Nu am primit răspuns despe înregistrarea/respingerea cererii.

Când voi primi răspuns?

Marius Teja 

 

 

Email de răspuns al Reprezentanței Comisiei Europene în România 06.05.2005

 

Domnul Marius Teja: Plângere CE 14 octombrie 2024

COMM-REP-RO@ec.europa.eu

Către:  eu · mar., 6 mai la 14:42 

 

Stimate domnule Teja,

Vă mulțumim pentru mesajul dumneavoastră și vă transmitem detaliile de contact ale Secretariatului General al Comisiei Europene:

Telefon: +32 2 299 11 11 (Commission switchboard)

Website: https://commission.europa.eu/about/departments-and-executive-agencies/secretariat-general_en?prefLang=ro#contact

De asemenea, dorim să vă informăm că aveți posibilitatea să introduceți întrebarea dumneavoastră completând formularul de contact online aici:

https://european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro

Vă adresăm rugămintea să includeți cât mai multe detalii și să vă asigurați că datele dumneavoastră de contact sunt corecte. În mod normal, veți primi un răspuns cât de curând posibil, însă întrebările mai complexe ar putea necesita un termen mai lung.

 

Cu deosebită stimă,

Emilia GRECU

 

Comisia Europeană

Reprezentanța în România

Str. Vasile Lascăr, nr 31, București, 020492

 

 

Email instant înregistrare Europe Direct Contact Centre 06.05.2025

 

Solicitarea cu numarul #1426242 a fost inregistrata

  • Europe Direct Contact Centre

To:  me · Tue, May 6 at 3:46 PM

 

Primiți acest mesaj deoarece adresa dumneavoastră de e-mail și textul menționat mai jos au fost introduse în formularul nostru care este acum disponibil online.

 Vă mulţumim pentru mesajul transmis. Obţinerea unui răspuns durează în medie două zile lucrătoare. În cazul întrebărilor complexe sau specifice, răspunsurile pot necesita o perioadă mai lungă.

Numărul dumnavoastră de referință este 1426242

Întrebarea dumnavoastră înregistrată de Centrul de informare Europe Direct este următoarea:

 

Bună ziua!

Mă numesc Marius Teja, am 55 de ani și locuiesc în Constanța.

În data de 14 octombrie 2024, am expediat, prin Poșta Română, o plângere împotriva Statului din România  (dosarul 30136/3/2022 împotriva Institutului Național de Statistică) pe adresa Comisiei Europene: European Comission - Secretary General - B 1049 Bruxelles Belgia.

Potrivit confirmării de primire, plicul a fost livrat destinatarului la 18 octombrie 2024.

În data de 18 aprilie 2025 s-au împlinit șase luni de la primirea plicului de către CE.

Nu am primit răspuns despre înregistrarea sau respingerea cererii.

Când voi primi răspuns?

Marius Teja

 

 

În cazul în care există erori sau omisiuni în această confirmare, vă rugăm să ne scrieți folosind formularul online https://europa.eu/european-union/contact/write-to-us_ro sau să ne sunați la 00 800 6 7 8 9 10 11. Funcția "răspunde" nu poate fi utilizată pentru acest e-mail.

 

Cu deosebită stimă,  

Centrul de informare Europe Direct

 

 

Email răspuns Europe Direct Contact Centre 14.05.2025 la ora 16,25

Raspunsul dumneavoastra de la Europe Direct cu numarul #1426242

  • Europe Direct Contact Centre

To:  me · Wed, May 14 at 4:25 PM

Message Body

Stimate Domnule Teja, 

Vă multumim că ati contactat Centrul de contact Europe Direct.

Vă informăm că serviciul nostru nu are acces direct la plângerile privind încălcarea legislației UE de către statele membre, adresate Comisiei Europene. Este posibil să putem urmări plângerea dumneavoastră redirecționând întrebarea dumneavoastră către un alt departament. Pentru a ne permite să facem acest lucru, vă rugăm să ne furnizați următoarele informații:

Ați primit o confirmare de primire? Comisia va depune toate eforturile pentru a vă trimite această confirmare în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea reclamației dumneavoastră, însă este posibil ca acest termen să fie mai lung. Vă rugăm să rețineți că „zile lucrătoare” nu includ weekendurile și zilele în care Comisia este închisă oficial. Zilele de închidere pentru anul 2025 pot fi consultate aici: https://eur-lex.europa.eu/eli/C/2024/2219/oj/eng?eliuri=eli%3AC%3A2024%3A2219%3Aoj&locale=ro

Dacă ați depus reclamația prin intermediul formularului online sau prin e-mail, vă recomandăm să verificați folderul de spam dacă nu vedeți nicio confirmare.

Dacă ați primit o confirmare de primire, vă rugăm să indicați numărul de referință care începe cu „CPLT”, precum și serviciul din cadrul Comisiei care se ocupă de reclamația dumneavoastră. Acest serviciu este indicat în antetul documentului care conține numărul dumneavoastră de referință. Dacă aveți aceste informații, puteți ignora întrebările de mai jos.

Dacă nu ați primit această confirmare și ați depus reclamația cu mai mult de 15 zile lucrătoare în urmă, vă rugăm să furnizați informațiile de mai jos.

Care este numele dvs. complet, astfel cum este indicat în reclamație? Vă rugăm să includeți toate cratimele și caracterele speciale.

Ați depus reclamația în numele dvs. sau în numele altei persoane? Dacă ați depus-o în numele altei persoane, vă rugăm să furnizați și numele acesteia.

Care este obiectul reclamației dvs.?

Vă invităm, de asemenea, să consultați această pagină pentru informații despre modul în care Comisia tratează reclamațiile și ce poate face pe baza unei reclamații: https://commission.europa.eu/about/contact/problems-and-complaints/complaints-about-breaches-eu-law-member-states/report-breach-eu-law-eu-country_ro

Noul dvs. mesaj poate fi trimis prin intermediul formularului web al Centrului de contact Europe Direct, indicând numărul de referință 1426242: https://european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro

Așteptăm cu nerăbdare să primim clarificările dumneavoastră.



Email către Europe Direct Contact Centre 14.05.2025 la ora 19,12

Re: Raspunsul dumneavoastra de la Europe Direct cu numarul #1426242

Marius Teja

To:  Europe · Wed, May 14 at 7:12 PM

 

Bună ziua! 

 

La 5 mai 2025 am adresat, prin email la adresa COMM-REP-RO@ec.europa.eu, următoarea cerere către Reprezentanța Comisiei Europene în România :

 

„Bună ziua!

Mă numesc Marius Teja, am 55 de ani și locuiesc în Constanța.

În data de 14 octombrie 2024, am expediat, prin Poșta Română, o plângere împotriva Statului din România  (dosarul 30136/3/2022 împotriva Institutului Național de Statistică) pe adresa Comisiei Europene: European Comission, - Secretary General - B 1049 Bruxelles Belgia.

Potrivit confirmării de primire, plicul a fost livrat destinatarului la 18 octombrie 2024. 

În data de 18 aprilie 2025 s-au împlinit șase luni de la primirea plicului de către CE.

Nu am primit răspuns despre înregistrarea/respingerea cererii.

Când voi primi răspuns?

Marius Teja”

 

La 6 mai 2025 am primit următorul răspuns de la Reprezentanța Comisiei Europene în România:

„Stimate domnule Teja,

Vă mulțumim pentru mesajul dumneavoastră și vă transmitem detaliile de contact ale Secretariatului General al Comisiei Europene:

Telefon: +32 2 299 11 11 (Commission switchboard)

Website: https://commission.europa.eu/about/departments-and-executive-agencies/secretariat-general_en?prefLang=ro#contact

De asemenea, dorim să vă informăm că aveți posibilitatea să introduceți întrebarea dumneavoastră completând formularul de contact online aici:

https://european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro

Vă adresăm rugămintea să includeți cât mai multe detalii și să vă asigurați că datele dumneavoastră de contact sunt corecte. În mod normal, veți primi un răspuns cât de curând posibil, însă întrebările mai complexe ar putea necesita un termen mai lung.

Cu deosebită stimă,

Emilia GRECU”

 

Menționez că pentru a trimite reclamația am folosit adresa web https://european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro

 

Menționez că ștampila dreptunghiulară de pe confirmarea de primire de culoare roșie a Poștei Române, care atestă primirea plângerii de către Comisia Europeană, are în interior următorul text:

„Commission europeenne 

18 OCT. 2024

VARISANO CALOGERO”  

 

Menționez că numele meu complet este TEJA MARIUS VIRGIL și am depus plângerea în nume propriu.

 

Aștept în continuare un răspuns de la Comisia Europeană, referitor la acceptarea sau respingerea plângerii.

 

Marius Teja

 

 

Email răspuns Europe Direct Contact Center 14.05.2025 la ora 19,16

RE: Re: Raspunsul dumneavoastra de la Europe Direct cu numarul #1426242

  • Europe Direct Contact Centre

To:  me · Wed, May 14 at 7:16 PM

Message Body

Stimate domnule/doamnă,

Vă mulțumim pentru mesajul dumneavoastră.

Ne pare rău să vă informăm că ați scris la o adresă de e-mail nemonitorizată.

Pentru a lua legătura cu Centrul de Contact Direct Europa (EDCC), vă invităm să vizitați pagina noastră de contact:
https://european-union.europa.eu/contact-eu_ro

Veți vedea că ne puteți scrie prin intermediul formularului web sau ne puteți contacta prin telefon la numărul 00 800 6 7 7 8 8 9 10 11. Vă rugăm să indicați numărul cazului dumneavoastră pentru a facilita referința.

Vă mulțumim pentru înțelegere.

Mult stimată,

Echipa Centrului de contact Europe Direct (EDCC).

 

 

Email instant înregistrare Europe Direct Contact Centre

Solicitarea cu numarul #5931961 a fost inregistrata

  • Europe Direct Contact Centre

To:  me · Wed, May 14 at 9:08 PM

Message Body

Primiți acest mesaj deoarece adresa dumneavoastră de e-mail și textul menționat mai jos au fost introduse în formularul nostru care este acum disponibil online.

Vă mulţumim pentru mesajul transmis. Obţinerea unui răspuns durează în medie două zile lucrătoare. În cazul întrebărilor complexe sau specifice, răspunsurile pot necesita o perioadă mai lungă.

Numărul dumnavoastră de referință este 5931961

Întrebarea dumnavoastră înregistrată de Centrul de informare Europe Direct este următoarea:

 

Mă numesc Teja Marius Virgil, am 55 de ani și locuiesc în orașul Constanța, România.

În data de 14 octombrie 2024, am expediat, prin Poșta Română, o plângere împotriva Statului din România  (dosarul 30136/3/2022 împotriva Institutului Național de Statistică) pe adresa Comisiei Europene: European Comission, - Secretary General - B 1049 Bruxelles Belgia.

Menționez că ștampila dreptunghiulară de pe confirmarea de primire de culoare roșie a Poștei Române, care atestă primirea plângerii de către Comisia Europeană, are în interior următorul text:

„Commission europeenne

18 OCT. 2024

VARISANO CALOGERO” 

În data de 18 aprilie 2025 s-au împlinit șase luni de la primirea plicului de către Comisia Europeană.

Nu am primit răspuns despre înregistrarea sau respingerea cererii.

Când voi primi răspuns?

 

În cazul în care există erori sau omisiuni în această confirmare, vă rugăm să ne scrieți folosind formularul online https://europa.eu/european-union/contact/write-to-us_ro sau să ne sunați la 00 800 6 7 8 9 10 11. Funcția "răspunde" nu poate fi utilizată pentru acest e-mail.

Cu deosebită stimă,  

Centrul de informare Europe Direct

 

 

Email răspuns Europe Direct Contact Center 25.06.2025

 

 

Raspunsul dumneavoastra de la Europe Direct cu numarul #5931961

  • Europe Direct Contact Centre

To:  me, and 1 other · Wed, Jun 25 at 4:22 PM

Message Body

Stimate Domnule Teja, 

Vă mulțumim pentru mesajul dumneavoastră, care ne-a fost transmis de Direcția Generală Justiție și Consumatori.

Vă rugăm să rețineți că serviciul nostru a trimis un răspuns la reclamația dumneavoastră la data de 29 octombrie 2024, dar din păcate a fost comisă o eroare în adresa de e-mail utilizată, pentru care vă prezentăm scuzele noastre. Răspunsul se găsește mai jos:

Vă asigurăm că Comisia Europeană promovează și protejează drepturile fundamentale, garantând că toate măsurile legislative, politice și administrative care țin de competența UE respectă Carta drepturilor fundamentale a UE. Cu toate acestea, trebuie să vă informăm că, în temeiul tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), Comisia Europeană nu are competențe generale de a interveni în fața statelor membre în domeniul drepturilor fundamentale. Ea poate face acest lucru numai în cazul în care este implicată o chestiune de drept al Uniunii.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu se aplică tuturor situațiilor de presupusă încălcare a drepturilor fundamentale. În conformitate cu articolul 51 alineatul (1), Carta se aplică statelor membre numai atunci când acestea pun în aplicare dreptul Uniunii. În plus, articolul 6 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „dispozițiile Cartei nu extind în niciun fel competențele Uniunii astfel cum sunt definite în tratate”. Pentru mai multe informații privind Carta și circumstanțele în care se aplică, puteți consulta secțiunea privind drepturile fundamentale de pe site-ul web al Direcției Generale Justiție și Consumatori a Comisiei Europene:

https://commission.europa.eu/aid-development-cooperation-fundamental-rights/your-rights-eu/how-report-breach-your-rights_ro

Pe baza informațiilor furnizate în scrisoarea dumneavoastră, nu reiese că problema la care faceți referire are legătură cu punerea în aplicare a legislației Uniunii Europene.

Din acest motiv, vă informăm că Comisia Europeană nu poate da curs acestei chestiuni.

În astfel de cazuri, statele membre, inclusiv autoritățile judiciare ale acestora, sunt responsabile de asigurarea respectării și protecției efective a drepturilor fundamentale, în conformitate cu legislația națională și cu obligațiile internaționale în materie de drepturile omului. Puteți solicita despăgubiri la nivel național prin intermediul autorităților naționale competente, cum ar fi un ombudsman sau instanțele judecătorești. Pentru informații despre cum puteți obține despăgubiri în statul dumneavoastră membru, puteți consulta secțiunea privind drepturile fundamentale de pe Portalul european de e-justiție: https://e-justice.europa.eu/content_fundamental_rights-176-en.do

Sperăm că aceste informații vă vor fi de folos. În cazul în care aveți alte întrebări despre Uniunea Europeană, activitățile sau instituțiile sale, nu ezitați să ne contactați.

 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postări populare