Procesul Naționalitatea Armănă versus MAE 20158/3/2023

Procesul Naționalitatea Armănă versus MAE 20158/3/2023

 

Dosar 21058/3/2023

Cerere în baza Legii 544/2001 29.05.2023

Email MAE 21.06.2023

Adresa de răspuns D1-1/3364 a MAE 15.06.2023

Cerere de chemare în judecată la Tribunalul București 11.07.2023

Întâmpinare MAE 28.09.2023

Răspuns la Întâmpinarea MAE

Încheiere 01.04.2024 a Tribunalului București

Încheiere 15.04.2024 a Tribunalului București

Sentința Civilă 2412/22.04.2024 a Tribunalului București

Recurs MAE 24.05.2024

Întâmpinare Recurs 21.10.2024

Decizia civilă 1117/15.05.2025 a Curții de Apel București

Adresa MAE D1-1/2813/13.06.2025 pentru aplicarea Deciziei Civile 1117/15.05.2025

 

 

Dosar 21058/3/2023

La 29,05.2023, am expediat către MAE, prin Poșta Română, o Cerere în baza Legii 544/2001, în care solicitam „(...) să precizați direcția din MAE care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului.”

În adresa de răspuns D1-1/3364/15.06.2023, MAE a refuzat tacit comunicarea informațiilor solicitate.

Ca urmare, la 11.07.2023, am deschis împotriva MAE dosarul 21058/3/2023 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București.

Prin Sentința Civilă 2412/22.04.2024, Tribunalul București „Admite cererea de chemare în judecată (…). Obligă pârâtul să comunice informațiile solicitate prin cererea din data de 30.05.2023.”

MAE a înaintat Recurs la 24.05.2024 la Secția VIII Contencios Administrativ a Curții de Apel București.

Prin Decizia Civilă 1117/15.04.2025, Curtea de Apel București „Respinge recursul (…), ca nefondat.”

Prin adresa D1-1/2813/13.06.2025, MAE a pus în aplicare Decizia 1117/15.05.2025 și mi-a comunicat: „(...) următoarele structuri care au contribuit la elaborarea documentului co-inițiat de Departamentul pentru Relații Interetnice, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerul Culturii și Cultelor: Departamentul pentru Relații cu Românii de Pretutindeni; Direcția Generală pentru Relații cu Românii de Pretutindeni; Direcția pentru Vecinătate și Balcani.” Sublinierile boldate îmi aparțin.

De asemenea, MAE mi-a comunicat că „(…) lucrările avute în vedere la redactarea contribuției Ministerului Afacerilor Externe la Proiectul Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, au fost:

-Matilda Caragiu-Marioțeanu, Dicționar aromân: macedo-vlah, București, Editura Enciclopedică, 1997. (…)

-Eugen Coșeriu, „Lingvistica integrală”. Interviu cu..., realizat de Nicolae Saramandu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1996. (…)” Sublinierile boldate îmi aparțin.

 

Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Chiar dacă ședința de judecată se putea desfășura și în lipsa părților, a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de afirmare a Națiunii Armăne non statale cu Patria Cultural Istorică în Peninsula Balcanică, cu excepția teritoriilor orașelor-stat grecești, care nu au putut fi romanizate deoarece aveau o cultură mai veche și mai dezvoltată. Dar va veni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)

Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)

Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici.

 

Cerere în baza Legii 544/2001 29.05.2023

 

Domnule Bogdan Aurescu

Ministrul al Afacerilor Externe

 

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de naționalitate Armănă/ Armână (ambele ortografii sunt uzuale), posesor al cărții de identitate KZ 205156, domiciliat în municipiul Constanța, (...) cu adresa email (....),  vă rog ca, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), să precizați direcția din MAE care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului.

Subliniez că Proiectul a fost semnat de Ministrul Afacerilor Externe.

Precizez că Memorandumul a fost anexat de DRI la adresa 24/nr. 2545/AM din 03.10.2011 trimisă Institutului Național de Statistică și că adresa DRI a făcut parte din Întâmpinarea înaintată de INS într-un proces pe care i l-am intentat la Tribunalul București la 3 noiembrie 2022.

Atașez copia adresei DRI.

Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web natiuneaarmana.blogspot.com

29.05.2023

Marius Teja

 

 

Email MAE 21.06.2023

Relatii cu publicul

To:  me · Wed, Jun 21, 2023 at 3:31 PM

Message Body

Buna ziua

Va transmitem formatul electronic al răspunsului la solicitarea dumneavoastră .

Cu stimă,

Direcția Pregătire Ședințe de Guvern, Politici și Informații Publice

1 attachmentDownload

• raspuns M V teja.pdfpdf · 213.3 KB

 

 

Adresa de răspuns D1-1/3364 a MAE 15.06.2023

 

Ministerul Afacerilor Externe

D1-1/3364

15 iunie 2023

 

Stimate domnule Marius Virgil Teja

 

Ca urmare a solicitării dumneavoastră, precizăm următoarele:

Activitatea Ministerului Afacerilor Externe este condusă de ministrul afacerilor externe, care, totodată, îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție. De asemenea, ministrul afacerilor externe răspunde de întreaga activitate a ministerului în fața Guvernului, precum și, în calitate de membru al Guvernului, în fața Parlamentului și cooperează cu Președintele României, având în vedere atribuțiile acestuia în domeniul politicii externe stabilite în plan constitutional.

Dat fiind că documentul prezentat de dumneavoastră și la care faceți referire (Memorandumul cu tema „Propunerea unor soluții concrete la statutul comunității aromânilor din România”) este co-inițiat de Ministerul Afacerilor Externe și semnat de ministrul de externe, acesta este validat, la nivel MAE, în fața Guvernului României.

Documentul mai sus menționat este, de asemenea, aprobat de prim-ministrul României, fiind, astfel, asumat la nivelul Guvernului României.

 

Cu deosebită considerație,

Director

(semnătură indescifrabilă)

Director general

(semnătură indescifrabilă)

 

Domnului Marius Virgil Teja

(adresă)

Constanța, jud. Constanța

 

 

Cerere de chemare în judecată la Tribunalul București 11.07.2023

DOMNULE PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

 

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de Naționalitate Armănă/Armână (ambele ortografii sunt uzuale pentru această naționalitate nerecunoscută încă de Statul Român), născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...)

 

Chem în judecată Ministerul Afacerilor Externe, cu sediul în București, Sector 1, Aleea Alexandru numărul 31,

 

Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile pe care le-am solicitat, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin scrisoarea expediată prin Poșta Română în data de 29 mai 2023 Ministerului Afacerilor Externe;

- fixarea unui termen prin care să fie comunicate în scris aceste informații;

 

 

DOMNULE PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

MOTIVELE ACȚIUNII SUNT URMĂTOARELE:

 

Prin scrisoarea din 29 mai 2023 am adresat MAE următoarea cerere de informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public:

„Domnule Bogdan Aurescu

Ministrul al Afacerilor Externe

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de naționalitate Armănă/ Armână (ambele ortografii sunt uzuale), posesor al cărții de identitate (...), domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu adresa email (...),  vă rog ca, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), să precizați direcția din MAE care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și să-mi transmiteți documentele, legale și de altă natură, utilizate la redactarea proiectului.

Subliniez că Proiectul a fost semnat de Ministrul Afacerilor Externe.

Precizez că Memorandumul a fost anexat de DRI la adresa 24/nr. 2545/AM din 03.10.2011 trimisă Institutului Național de Statistică și că adresa DRI a făcut parte din Întâmpinarea înaintată de INS într-un proces pe care i l-am intentat la Tribunalul București la 3 noiembrie 2022.

Atașez copia adresei DRI.

Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web natiuneaarmana.blogspot.com

29.05.2023

Marius Teja”

 

Ca urmare, am primit pe email de la Direcția Pregătire Ședințe de Guvern, Politici și Informații Publice a MAE adresa D1-1/3364 din 15 iunie 2023, cu următorul conținut:

„Stimate domnule Marius Virgil Teja

Ca urmare a solicitării dumneavoastră precizăm următoarele:

Activitatea Ministerului Afacerilor Externe este condusă de către ministrul afacerilor externe, care, totodată, îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție. De asemenea, ministrul afacerilor externe răspunde de întreaga activitate a ministerului în fața Guvernului, precum și, în calitate de membru al Guvernului, în fața Parlamentului, și în cooperează cu Președintele României, având în vedere atribuțiile acestuia în domeniul politicii externe stabilite în plan constituțional.

Dat fiind că documentul prezentat de dumneavoastră și la care faceți referire (Memorandumul cu tema „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”) a fost co-inițiat de Ministerul Afacerilor Externe și semnat de ministrul de externe, acesta este validat, la nivel MAE, în fața Guvernului României.

Documentul mai sus menționat este, de asemenea, aprobat de către prim-ministrul României, fiind asumat, astfel, asumat la nivelul Guvernului României.

Cu deosebită considerație

Director General

Director”

 

Pentru a preveni invocarea de către pârât a excepției prematurității introducerii acțiunii, citez alin. (2) din art. 21 al Legii 544/2001: „(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.” Verbul „se poate”, subliniat de mine, arată că depunerea reclamației este lăsată la latitudinea solicitantului și că depunerea reclamației nu reprezintă o condiție prealabilă pentru introducerea acțiunii în justiție.

Precizez că depun această cerere pe 11 iulie 2023, încadrându-mă în intervalul de 30 de zile care a început să curgă de la emiterea adresei MAE D1-1/3364 din 15 iunie 2023.

În susținerea cererii mele citez punctul b) din art. 2 al Legii 544/2001: „b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezulta din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației”. Sublinierea îmi aparține.

 

Ca preambul, este necesară explicarea diferenței între Armân și „aromân”. Deși în Limba Maternă Armână, Armânii își spun „Armân”, Naționalitatea Armână nu este încă recunoscută de statul român. Cuvântul „aromân” este o invenție (a + român) a politicienilor români din secolul XIX pentru a justifica politica de asimilare (românizare) a Armânilor chiar în Patria Cultural Istorică din Peninsula Balcanică. Această politică a fost inițiată în 1860 de domnitorul Al. Ioan Cuza prin înființarea la București a Comitetului Macedo-Român, transformat în 1879 în Societatea de Cultură Macedo-Română, reînființată după 1989. Cu alte cuvinte, „aromânii” sunt acei armâni care, de voie sau de nevoie, și-au renegat Identitatea Etnică Armână strămoșească și s-au convertit la identitatea etnică română prin intermediul sintagmelor inventate „aromân”/„român balcanic”/„român sud-dunărean”/ „român macedonean”/„macedo-român”. „Aromânii” sunt acei armâni pierduți ale căror organizații sunt folosite de statul român în politica de asimilare a Naționalității Armâne. Eu, fiind un moderat, folosesc pentru „aromâni” termenii tehnici „renegați” și „convertiți”, dar intransigenții folosesc pentru „aromâni” expresia plastică „trădători de neam”.

Se poate constata că confirmarea de primire a Poștei Române arată că MAE a primit scrisoarea mea la 30 mai, dar răspunsul instituției a depășit termenul de 10 zile legale fără a anunța această situație.

Se poate constata că semnăturile celor doi directori nu sunt însoțite de numele lor.

Se poate constata refuzul implicit al MAE de a-mi comunica informațiile solicitate, sub motiv că Memorandumul a fost „semnat de ministrul de externe”, încadrându-se astfel în alin, (1) al art. 21 din Legea 544/2001: „Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinara a celui vinovat.”

Arăt că o sentință favorabilă reclamantului va reprezenta, pe termen lung, începutul sfârșitului pentru politica de asimilare a Națiunii Armâne non-statale de către Statul Român.

Prezint, ca background informațional al problemei Națiunii Armăne non-statale, link-urile următoarelor texte redactate de mine în anii 2018-2022:

„Minoritatea armână din Balcani” - Sinopis” 25 februarie 2018

http://sinopsis.info.ro/2018/02/25/balcani-putin-despre-aromani/

„Trei instituții armânești importante pentru viitorul identității naționale armânești” - Facebook Marius Teja 8 septembrie 2018

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/trei-institutii-armanesti-importante.html

„Despre politrucii de la SCMR sau „Ca să se știe cine suntem și ce vrem” - Facebook Marius Teja 4 iunie 2019

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/despre-politrucii-de-la-scmr-sau-ca-sa.html

„Politruc la politruc trage sau Cine se aseamănă se adună” - Facebook Marius 29 septembrie 2019

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/politruc-la-politruc-trage-sau-cine-se.html

„Din istoria armănilor” - Facebook Marius Teja 4 aprilie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/din-istoria-armanilor.html

„Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 2 februarie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html

„Cuvinte cheie pentru Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei” - Facebook Marius Teja 1 august 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cuvinte-cheie-pentru-cele-4-principii.html

„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Petiție Online” 1 august 2020

https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne

„Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea Naționalității Armăne” - „Ziua de Constanța” 3 august 2020

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/petitie-adresata-parlamentului-romaniei-privind-recunoasterea-nationalitatii-armane-725569.html

„Asimilarea Naționalității Armăne de către statul român” - Facebook Marius Teja 8 noiembrie 2020

(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)

„Naționalitatea Armănă la Recensământul 2021” - „Sinopsis” 5 octombrie 2022

https://sinopsis.info.ro/2022/10/05/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/

„Armăni decedați în timpul deportării din Bărăgan” - Facebook Marius Teja 8 aprilie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-decedati-in-timpul-deportarii.html

„Armăni din județul Tulcea în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja 18 iunie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-tulcea-in-rezistenta.html

„Armăni din județul Constanța în rezistența anticomunistă” - Facebook Marius Teja octombrie 2020

https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/armani-din-judetul-constanta-in.html

 

Pentru susținerea acțiunii, anexez, în copie, următoarele documente:

Cererea în baza Legii 544/2001 expediată către MAE prin Poșta Română la 29 mai 2023.

Confirmarea de primire a cererii de către MAE din partea Poștei Române cu data de 30 mai 2023.

Răspunsul MAE prin adresa D1-1/3364 din 15 iunie 2023

Adresa DRI 24/nr. 2545/AM din 03.10.2011 către INS.

 

În drept, întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 22 din Legea 544/2001.

Depun prezenta acțiune și anexele în două exemplare.

 

Data

11 iulie 2023

Nume si prenume

TEJA MARIUS VIRGIL

Semnătura

 

 

Întâmpinare MAE 28.09.2023

 

MINISTERUL AFCERILOR EXTERNE

Direcția Juridic, Legislație și Contencios

Nr. A5/781

28 septembrie 2023

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

Bd. Unirii nr. 37, sector 3, București

Dosar nr. 21058/3/2023

Complet C33 Fond-CA

 

DOMNULE PREȘEDINTE

 

Susbscrisul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE (MAE), având sediul în București, sector 1, Aleea Modrogan nr. 14, CUI 4266863, cont RO43TREZ700500XXX000166, deschis la Trezoreria Municipiului București, fax 021 3192374, telefon 021 4311444, prin reprezentant legal Elena Șerbănescu, director în cadrul Direcției Juridic, Legislație, Contencios, conform atribuțiilor conferite prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1159/16.06.2023, în calitate de pârât în dosarul cu numărul sus menționat, în contradictoriu cu reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, domiciliat în municipiul Constanța, (...), formulez prezenta:

 

ÎNTÂMPINARE

 

prin care vă solicităm, ca prin hotărârea pe care o veți pronunța să respingeți acțiunea reclamantului ca neîntemeiată, având în vedere considerentele de fapt și de drept ce vor fi expuse în continuare.

1.Raportat  la susținerile reclamantulului din cuprinsul cererii de chemare în judecată, vă rugăm să le respingeți motivat de faptul că instituția publică nu este obligată să creeze informația, ci numai să pună la dispoziția solicitanților acele informații de interes public pe care legea lato sensu le impune a fi create și/sau stocate la nivelul autorității sau al instituției publice solicitate.

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice oblige la furnizarea acelor informații deținute la un moment dat și în forma în care se găsesc la acel moment.

Solicitarea domnului Marius Virgil Teja a fost înregistrată cu numerele M3/2074/06.06.2023, respectiv M3/L544/104/06.06.2023.

În răspunsul trimis reclamantului la data de 21.06.2023, în format electronic, MAE precizează în mod clar, printre altele, faptul că activitatea Ministerului Afacerilor Externe este condusă de ministrul afacerilor externe, care îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate, precum și în justiție, acesta răspunzând de întreaga activitate a ministerului în fața Parlamentului și cooperează cu Președintele României în domeniul politicii externe.

Totodată, s-a precizat faptul că documentul la care a solicitat informații, intitulat Memorandum având tema „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” a fost co-inițiat de Ministerul Afacerilor Externe și a fost semnat de ministrul afacerilor externe și validat, la nivel MAE, în fața Guvernului României.

Astfel, pârâtul MAE prin răspunsul transmis reclamantului (anexat prezentei) și-a îndeplinit obligațiile legale de a furniza toate informațiile, în raport de posibilitățile conferite de lege.

Vă rugăm să respingeți ca nefondate alegațiile reclamantului, în sensul constatării existenței unui refuz al pârâtului de a răspunde, motivat de faptul că, pentru a fi dovedit un real refuz nejustificat de a soluționa o cerere, acesta trebuie să se bazeze pe depășirea dreptului de apreciere, adică pe excesul de putere, condiție care nu se aplică speței pendinte.

De asemenea, vă rugăm să aveți în vedere opiniile expuse în literature de specialitate și în practica judiciară, opinii pe care le apreciem aplicabile și în speță, în sensul în care nu constituie refuz nejustificat faptul că răspunsul nu îl satisface pe cel care formulează solicitarea, desi prin acesta s-a răspuns tuturor aspectelor solicitate, întrucât stabilirea conținutului răspunsului constituie în toate cazurile o prerogative a autorității publice, care se exercită cu respectarea dispozițiilor legale.

În raport de precizările sus învederate, apreciem că pârâtul MAE și-a îndeplinit cu bună-credință obligația legală de a răspunde punctual solicitării formulate de reclamant, în raport de posibilitățile legale, iar faptul că răspunsul primit nu a fost unul conform așteptărilor sale, nu poate fi calificat automat un refuz de a răspunde.

Vă rugăm să aveți în vedere, onorată instanță, și faptul că reclamantul nu dovedește în concret vătămarea sau lezarea dreptului său de access la informațiile de interes public, cauzată de răspunsul primit de la pârâtul MAE.

Așa cum am arătat, simpla nemulțumire subiectivă, exprimată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, nu prezintă existența unui real prejudiciu.

Mai mult decât atât, pârâtul a avut, prin raportare la solicitarea reclamantului o atitudine active, diligentă, în sensul în care a răspuns cu celeritate solicitării acestuia.

 

 

Răspuns la Întâmpinarea MAE

Sediul materiei

Art. 201 alin. (2) C. proc. civ.

Art. 148-151 C. proc. civ.

Tribunalul București

Secția II Contencios Administrativ-Fiscal

Dosar nr. 21058/3/2023

 

Domnule Președinte

 

Subsemnatul Teja V. Marius Virgil, personal, (mobil), (email), în calitatea de reclamant în dosarul 21058/3/2023

 

în contradictoriu cu pârâta Ministerul Afacerilor Externe, cu sediul în București, Sector 1, Aleea Modrogan, numărul 14, prin reprezentant legal Elena Șerbănescu, director în cadrul Direcției Juridic, Legislație, Contencios, formulez

 

RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINARE

 

prin care solicit instanței să respingă excepții procesuale (de procedură și de fond) invocate de pârât prin întâmpinare și apărările pe fondul cauzei invocate de acesta, ca neîntemeiate.

 

În fapt, arăt că excepțiile invocate de pârât sunt neîntemeiate pe următoarele motive:

În ce privește „chestiunea prealabilă” subliniez că în Cererea de chemare în judecată semnată de mine am inclus datele mele personale care vor putea fi verificate la ședința de judecată pe baza cărții de identitate.

Așa cum arătat deja în Cererea de chemare în judecată, conceptul de „informație de interes public” este definit în mod absolut („orice”) de art. 2 al Legii 544/2001: „b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezulta din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației”. Sublinierea îmi aparține.

Dar Legea 544/2001 nu se rezumă la a defini conceptul de „informație de interes public”, norma legală precizând la art. 12 alin. (1) și informațiile care NU sunt considerate de interes public, la adresa web https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 :

„(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații:(la 16-10-2006, Partea introductivă a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 380 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13 octombrie 2006. )

a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;

b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;

c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei loiale, potrivit legii;(la 14-10-2006, Lit. c) a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 371 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 11 octombrie 2006. )

d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;

f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;

g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor”.

Se poate constata că numele direcției subordonate din MAE care a redactat Memorandumul aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008 și documentele utilizate la redactare NU se încadrează în cele șapte puncte ale art. 12 din Legea 544/2001.

În ce privește „folosul practic” al cererii mele din scrisoarea din 29 mai 2023 către MAE, menționez trei consecințe administrative ale Memorandumului Guvernului din 30 ianuarie 2008.

În primul rând, în textul Memorandumului numele organizației „Comunitatea Armână din România” apare falsificat de patru ori ca „Comunitatea Aromână din România”. Conform secțiunii „Istoricul CARO” de pe website-ul organizației www.faraarmaneasca.ro (anexat la Răspuns), la 25 aprilie 2007, Judecătoria Sectorului 2 București a admis, în dosarul 4540/300/2007, „cererea de modificare a statutului CARo cu privire la schimbarea denumirii asociaţiei în “Comunitatea Armână din România”, introducerea în uz a termenilor de armân/armână şi derivatele acestora”. Dar, proiectul Memorandumului aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008 are data 3 octombrie 2007, deci instituțiile Statului din România au avut timp cel puțin 5 (cinci) luni ca să afle din surse deschise despre intenția de modificare și despre modificări. Or, în textul Memorandumului cuvântul „aromân” apare de 36 de ori, pentru ca autorii documentului să pretindă că este vorba despre disputa dintre două „fracțiuni” de „aromâni”, dintre care una cere statutul de minoritate națională, iar cealaltă se opune. Așa cum am subliniat în Cererea de chemare în judecată, „aromânii” sunt acei armâni care, de voie sau de nevoie, și-au renegat Identitatea Etnică Armână strămoșească și s-au convertit la identitatea etnică română prin intermediul sintagmelor inventate de Statul din România în secolul XIX: „aromân”/„român balcanic”/„român sud-dunărean”/ „român macedonean”/„macedo-român”.

În al doilea rând, Memorandumul a fost folosit de DRI în adresa 24/2545/AM din 3 octombrie 2011 (anexată la Cererea de chemare în judecată) pentru a oferi Institutului Național de Statistică justificarea ca să respingă includerea Etniei Armâne în Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne de la Recensământul Populației din 2011. Deși titlul Memorandumului este „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, în textul adresei trimisă INS, DRI folosește de două ori derivatele cuvântului Armân, falsificând în acest sens chiar și titlul Memorandumului: „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității armânilor din România” și „După cum rezultă din acest Memorandum comunitatea armână este considerată parte a națiunii române, în consecință nu poate fi încadrată distinct în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne”.

În al treilea rând, Memorandumul a fost folosit de către Comisia Centrală a Recensământului Populației și Locuințelor din 2011 în ședința din 2 februarie 2012 (Minuta anexată la Răspuns), când a modificat din pix (în octombrie 2011 recenzarea s-a făcut pe hârtie) declarațiile cetățenilor (printre care m-am aflat și eu) care au declarat Armân la Etnie și Armână la Limba Maternă, fără a cere acordul acestora: „* modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne” - includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni  (în urma solicitării Comunității Armâne din România ca grup etnic armân și limba armână să fie considerate distinct al recensământ și nu în rândul aromânilor asimilați etniei române, s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni, pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, s-a hotărât ca din cadrul națiunii Române să facă parte și comunitatea armână;)”. Sublinierile aparțin Minutei, care a fost anexată de INS la Întâmpinările din dosarele 30139/3/2022 și 30140/3/2022, intentate de mine la 3 noiembrie 2022, la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București.

Ca urmare, în baza secțiunii Interogatoriu, art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, solicit interogatoriul ministrului Afacerilor Externe Luminița Odobescu cu întrebarea:

Din ce motiv și în ce scop, subordonații indescifrabili de la Direcția Pregătire Ședințe Guvern, Politici și Informații Publice au refuzat în mod nelegal, în adresa D1-1/3364/15.06.2023, să-mi transmită numele direcției subordonate din MAE care a redactat Memorandumul aprobat de Guvern la 30 ianuarie 2008 și documentele utilizate la redactare?

În concluzie, este tocmai în „folosul practic” al MAE stabilirea responsabilului pentru falsificarea de patru ori a numelui organizației „C.A.R.” în textul Memorandumului: direcția din MAE care a redactat Memorandumul sau ministrul Afacerilor care a semnat Memorandumul.

În ceea ce privește „folosul practic” de ansamblu al cererii mele din 29 mai 2023 către MAE, pot fi consultate și următoarele dosare intentate de mine, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios a Tribunalului București, unor instituții ale Statului din România, pe subiectul Naționalitatea Armănă din România la recensămintele 2011 și 2021: INS - 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022 (3 noiembrie 2022), 17744, 17747, 17749, 17750, 17752, 17755, 17758, 17759 și 17760 (9 iunie 2023), 21063 (11 iulie 2023); Ministerul Educației - 21059 (11 iulie 2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României – 21060 și 21062 (11 iulie 2023), 23252 (1 august 2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043 (11 iulie 2023); Ministerul Culturii – 22820 (27 iulie 2023).

Ca urmare, reiterez Cererea mea de chemare în judecată în acest dosar pentru ca atunci când voi mai solicita informații în baza Legii 544/2001, Statul din România să știe că voi intenta proces în cazul va recidiva refuzând din nou să-mi transmită informațiile cerute. Astfel, într-o zi bună, un jurist, poate chiar un judecător de contencios, va dispune de suficiente surse scrise pentru a redacta un studiu de caz având ca subiect încălcarea sistematică a Legii 544/2001 de către instituțiile Statului din România în raport cu ACELAȘI simplu cetățean petent.

Dar ridicarea MCV de către Comisia Europeană la 15 septembrie 2023 arată că instanțele Statului din România pot, în sfârșit, să facă dreptate simplului cetățean petent în raport chiar cu Statul, deși judecătorul Cristi Dănileț considera, într-un interviu acordat BuzzNews.ro la 21 septembrie 2023, că „MCV trebuia menținut și înăsprit în cazul României, nu eliminat”. (https://www.youtube.com/watch?v=pY6lLw1IDXM)

În altă ordine de idei, este cu totul și cu totul întâmplător că numele reclamantului în acest dosar este Marius Teja, deoarece adevăratul reclamant este Naționalitatea Armănă din România. De asemenea, este cu totul și cu totul întâmplător că numele pârâtului din acest dosar este Ministerul Afacerilor Externe, deoarece adevăratul pârât este Statul din România. În consecință, o sentință favorabilă reclamantului din acest dosar va reprezenta începutul sfârșitului politicii de asimilare a Naționalității Armăne de către Statul din România.

 

Pentru susținerea Răspunsului la Întâmpinare, anexez următoarele copii:

„Istoricul CARo” la adresa https://faraarmaneasca.ro/despre-noi/istoricul-caro/

Minuta ședinței din 2 februarie 2012 a CC RPL 2011

 

În drept, întemeiez cererea pe dispozițiile art. 201 alin. (2) C. proc. civ.

 

Depun prezentul răspuns într-un exemplar.

 

17 octombrie 2023

Teja Marius

 

 

Încheiere 01.04.2024 Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București

 

DOSAR NR 21058/3/2023

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA II CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

ÎNCHEIERE
ȘEDINȚĂ PUBLICĂ DIN DATA DE 01.04.2024

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: CIOCOIU ADRIAN OVIDIU

GREFIER: NISTOR CAMELIA-VALENTINA

 

Pe rol se află soluționarea cererii de contencios administrative formulate de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, având ca obiect comunicare informații de interes public.

La apelul făcut în ședința publică, în ordinea listei de ședință, a răspuns reclamantul, personal, lipsă fiind pârâtul.

În conformitate cu prevederile art. 219 alin.  (1) din C. proc. civ., s-a procedat la verificarea identității reclamantului, atributele de identificare fiind consemnate în caietul grefierului de ședință.Î

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul, procedând potrivit art. 131 CPC, acordând cuvântul asupra competenței.

Având cuvântul, reclamantul consideră că Tribunalul București secția a II a Contencios Adminsrativ și Fiscal este competent să judece prezenta cauză.

Tribunalul constată că este competent material și territorial să judece prezenta cauză potrivit art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001.

Tribunalul acordă cuvântul în probațiune.

În probațiune, reclamantul solicit încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Tribunalul încuviințează, pentru părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciindu-le concludente și utile soluționării prezentei cauze.

Instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamantul solicită admiterea cererii de chemare în judecată.

În plus, precizează faptul că s-a adresat pârâtei în sensul precizării direcției responsabile cu redactarea memorandumului Guvernului referitor la statutul comunității aromânilor din România.

În acest sens, arată că pârâta a refuzat să emită un răspuns, subliniind faptul că este dreptul oricărui cetățean de a solicita respectiva informație, fără a justifica un interes.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, Tribunalul constată cercetarea procesului încheiată cf. art. 244 C. proc. civ., iar în conformitate cu dispozițiile art. 394 C. proc. civ., declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

 

TRIBUNALUL

 

Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna, motiv pentru care,

 

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

 

Amână pronunțarea la data de 15.04.2024.

Pronunțarea hotărârii se va face prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată azi, în ședință publică, din data de 01.04.2024.

 

Președinte,

CROITORU ADRIAN OVIDIU,

Grefier,

NISTOR CAMELIA_VALENTINA

 

 

Încheiere 15.04.2024 Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București

 

DOSAR NR 21058/3/2023

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA II CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

ÎNCHEIERE
ȘEDINȚĂ PUBLICĂ DIN DATA DE 15.04.2024

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: CIOCOIU ADRIAN OVIDIU

GREFIER: NISTOR CAMELIA-VALENTINA

 

Pe rol se află soluționarea cererii de contencios administrative formulate de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, având ca obiect comunicare informații de interes public.

Dezbaterile în fond și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 01.04.2024, care este parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 15.04.2024.

 

TRIBUNALUL

 

Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna, motiv pentru care,

 

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

 

Amână pronunțarea la data de 22.04.2024.

Pronunțarea hotărârii se va face prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată azi, în ședință publică, din data de 15.04.2024.

 

Președinte,

CROITORU ADRIAN OVIDIU,

Grefier,

NISTOR CAMELIA_VALENTINA

 

 

Sentința Civilă 2412/22.04.2024 Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București

 

DOSAR NR 21058/3/2023

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA II CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2412
ȘEDINȚĂ PUBLICĂ DIN DATA DE 15.04.2024

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: CIOCOIU ADRIAN OVIDIU

GREFIER: NISTOR CAMELIA-VALENTINA

 

Pe rol se află soluționarea cererii de contencios administrative formulate de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, având ca obiect comunicare informații de interes public.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 01.04.2024 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respective, încheire care este parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 15.04.2024 și 22.04.2024, când în aceeași componență a hotărât următoarele:

 

TRIBUNALUL,

 

Deliberând asupra cererii, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.07.2023, reclamantul Teja V. Marius Virgil în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe a solicitat obligarea acestuia la comunicarea în scris a informațiilor pe care le-a solicitat prin scrisoarea expediată la data de 29.05.2023 și fixarea unui termen la care să fie communicate aceste informații.

În motivare, reclamantul a arătat că a solicitat MAE să îi comunice direcția din MAE care a redactat proiectul Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România și să îi fie transmise documente legale și de altă natură utilizate la redactarea proiectului, că acest proiect a fost semnat de Ministrul Afacerilor Externe, iar memorandumul a fost anexat de DRI la adresa din data de 01.10.2011 trimisă INS, aceasta făcând parte dintr-un proces pe care reclamantul l-a intentat la Tribunalul București. A susținut că a primit un răspuns din partea MAE, însă pârâtul a refuzat implicit comunicarea informațiilor solicitate.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat în esență că instituția publică nu este obligată să creeze informația, ci numai să pună la dispoziția solicitanților acele informații de interes public pe care le legea le impune a fi create și/sau stocate la nivelul autorității sau al instituției publice, că solicitarea reclamantului a primit răspuns, comunicându-i-se că memorandumul a fost co-inițiat de Ministerul Afacerilor Externe și a fost semnat de ministrul afacerilor externe și validat, la nivel MAE, în fața Guvernului României, că nu constituie un refuz nejustificat faptul că răspunsul autorității nu îl satisface pe reclamant, desi prin acesta s-a răspuns tuturor aspectelor solicitate, că reclamantul nu dovedește în concret vătămarea sau lezarea dreptului său de access la informațiile de interes public, că instanța nu se poate raporta la o vătămare ipotetică.

A fost administrate proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:

Prin cererea de comunicare de informații de interes public comunicată pârâtei la data de 30.05.2023, reclamantul a solicitat să i se comunice direcția din MAE care a redactat Proiectul Memorandumul Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008 și să îi fie transmise documentele legale și de altă natură utilizate în redactarea proiectului.

Pârâtul a comunicat reclamsntului răspunsul din data de 15.06.2023(f.14), arătând că activitatea MAE este condusă de către ministerul afacerilor externe, care îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție, că ministrul afacerilor externe răspunde de întreaga activitate a ministerului în fața Guvernului, precum și, în calitate de membru al Guvernului, în fața Parlamentului, și cooperează cu Președintele României, având în vedere atribuțiile acestuia în domeniul politicii externe stabilite în plan constitutional. Dat fiind faptul că documentul prezentat este co-inițiat de Ministerul Afecerilor Externe și semnat de către ministerul de externe, acesta este validat, la nivel MAE, în fața Guvernului României. Documentul este, de asemenea, aprobat de către prim-ministrul României, fiind, astfel, asumat la nivelul Guvernului României.

În drept, potrivit art. 2 lit. a din Legea 544/2001 privind liberul access la informațiile de interes public, prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate sau insttuție ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrative-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum sunt aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care benificiază de finanțare din bani publici.

De asemenea, potrivit art. 2 lit. b din Legea 544/2001 privind liberul la informațiile de interes public, prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituției publice, indifferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației.

Conform art. 6 alin. 2 din Legea 544/2001 „autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.”

Conform art. 5 alin. 1 din Legea 544/2001 „(1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:

a) actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;

b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;

c) numele și prenumele persoanelor din conducerea și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;

d) coordonatele de econtact ale autorității sau a instițuției publice, respectiv denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de email și adresa paginii de Internet;

e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;

f) programele și strategiile propria;

g) lista cuprinzând documentele de interes public;

h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;

i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau instituției publice în situația în care persoana se consider vătămată în privința dreptului de access la informațiile de interes public solicitate.”

Potrivit art. 12 alin. 1 din Legea 544/2001 „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11, următoarele informații:

a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;

b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;

c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei loiale, potrivit legii;

d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;

f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;

g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.”

În cazul de față, reclamantul a solicitat să se comunice direcția din MAE care a redactat proiectul Memorandumului „Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” și să îi fie transmise documentele legale  și de altă natură utilizate la redactarea proiectului.

Tribunalul constată că potrivit Anexei 1 din HG nr. 16/2017, structura organizatorică a Ministerului este compusă din mai mulți Secretari de Stat, Agenți guvernamentali și Secretar General, cu cabinet propriu și care au în subordine mai multe departamente.

Prin urmare, apreciază că informațiile solicitate de reclamant sunt informații de interes public care țin de strucura organizatorică a pârâtului, conform art. 5 alin. 1 din Legea 544/2001, fiind informații legate de personalul instituției și atribuțiile acestuia care au legătură cu activitatea desfășurată de pârâtă.

De asemenea, constată că informațiile solicitate de către reclamant prin cererea din data de 30.05.2023 nu sunt exceptate în mod expres de la comunicare.

Cu toate acestea, prin răspunsul formulat, pârâtul nu a răspuns solicitării reclamantului, ci a învederat alte aspect, străine de solicitarea primită.

Pentru aceste motive, tribunalul va admite cererea de chemare în judecată formulate de reclamant și va obliga pârâtul să comunice reclamantului informațiile solicitate prin cererea din data de 30.05.2023.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul TEJA V. MARIUS VIRGIL, cu domiciliul în CONSTANȚA, (...), Județ Constanța, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, cu sediul în sector 1, București, STR. ALEEA MODROGRAN, nr. 14.

Obligă pârâtul să comunice informațiile solicitate prin cererea din data de 30.05.2023.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând să fie depusă la Tribunalul București.

Pronunțată astăzi, 22.04.2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei.

 

Președinte

CIOCOOIU ADRIAN OVIDIU
Grefier

NISTOR CAMELIA-VALENTINA

 

Red. Jud. C. A. O./4 ex./2 com/

 

 

Recurs MAE 24.05.2024

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Direcția Juridic, Legislație și Contencios

Nr. A5/738

24 mai 2024

 

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

Bd. Unirii nr. 37, sector 3, București

Secția II Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. 21058/3/2023

 

DOMNULE PREȘEDINTE,

 

Subscrisul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE (MAE), având sediul în București, sector 1, Aleea Modrogan nr. 14, CUI 4266863, cont (…), deschis la Trezoreria Municipiului București, fax 021 3192374, telefon 021 4311444, prin reprezentant legal Radu Avram, director în cadrul Direcției Juridic, Legislație și Contencios, conform atribuțiilor conferite prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 202/07.02.2024, în calitate de recurrent pârât în dosarul cu numărul sus menționat, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Teja V. Marius Virgil, domiciliat în municipiul Constanța, (...), județul Constanța, în temeiul art. 483, art. 485-486, art. 488 alin. (1), pct. 8 și art. 496 din Codul de Procedură Civilă, formulăm prezentul

 

RECURS

 

împotriva Sentinței civile nr. 2412 pronunțată în data de 22.04.2024 de către Tribunalul București Secția II Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul 21058/3/2023, pe care vă rugăm să-l admiteți, să casați în tot hotărârea recurată și, reținând cauza spre judecare, să respingeți cererea de chemare în judecată formulată de Teja V. Marius Virgil ca nefondată pentru următoarele

 

DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

SECȚIA II CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

 

MOTIVE:

 

Criticăm hotărârea instanței, motivat de faptul că aceasta a fost data cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv prevăzut de art. 488 pct. 8) Cod proc. Civ.

Prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public stabilesc în sarcina instituțiilor publice obligația de a asigura persoanelor interesate, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

Însă această prevedere legală trebuie interpretată prin raportare la acele informații deținute la un moment dat de instituția solicitată și în forma în care se găsesc la acel moment.

Totodată, răspunsul oferit solicitantului informației trebuie furnizat în raport de posibilitățile conferite de lege, fără depășirea limitelor dreptului de apreciere, adică excesul de putere.

Criticăm raționamentul instanței, pe de-o parte motivat de faptul că recurentul a dovedit bună-credință, o  atitudine activă și diligentă, îndeplinind obligația legală stabilită în sarcina sa, respectiv de a răspunde intimatului, în raport de informațiile existente la acel moment și, pe de altă parte, motivat de faptul că legea și practica de specialitate nu prevăd obligația autorității publice de a furniza un răspuns care să fie apreciat satisfăcător de cel care formulează solicitarea, întrucât stabilirea conținutului răspunsului constituie în toate cazurile o prerogativă a autorității publice, care se exercită cu respectarea dispozițiilor legale.

Mai mult decât atât, în procedura prevăzută de art. 22 din Legea 544/2001 privind informațiile de interes public, instanța este ținută să examineze dacă recurentul a oferit un răspuns la solicitarea adresată de intimatul-reclamant, nefiind ținută a schimba obiectul solicitării și nici de a se pronunța cu privire la modalitatea de formulare a răspunsului, a conținutului sau cu privire la terminologia sau complexitatea acestuia.

Astfel, indiferent de entitatea organizatorică ce elaborează un document adresat un destinatari externi, aceasta este subscrisă unei structuri ierarhice, la conducerea căreia se află ministrul afacerilor externe. Memorandumul cu tema: „propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” este semnat de către ministrul afacerilor externe, care potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din HG nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă Ministerul în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice din țară și străinătate, precum și în justiție.

Totodată, prin co-inițierea alături de celelalte instituții relevante, documentul este asumat inclusiv la nivelul Guvernului României.

Astfel, contrar opiniei instanței, recurentul a răspuns solicitării adresate, în raport de posibilitățile legale, neexistând argumente justificative privind informarea intimatului-reclamant asupra direcției care a elaborat documentul, în considerarea faptului că acesta este asumat la nivelul politic cel mai înalt. Faptul că răspunsul primit nu a fost unul conform așteptărilor sale, nu poate fi calificat un refuz de a răspunde din partea recurentului.

Referitor la documentele care au fundamentat Memorandumul sus menționat, învederăm faptul că acestea sunt de natură științifică, fiind relevante pentru conturarea poziției statului român în materie.

În altă ordine de idei, reiterăm rolul de co-inițiator al Ministerului Afacerilor Externe, alături de Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului precum și Departamentul Relații Interetnice, ceea ce reflectă o competență partajată pe acest subiect.

Subliniem faptul că MAE nu are competențe în ce privește identificarea minorităților naționale în România sau acordarea unui statut juridic de acest fel în România, dar, urmărește, în contextul acțiunilor de politică externă, protejarea intereselor României, inclusive în acest domeniu.

În raport de precizările sus învederate, vă rugăm să observați onorată instanță că recurentul MAE și-a îndeplinit cu bună-credință obligația legală de a răspunde întrebărilor intimatului, iar faptul că răspunsul primit nu a fost unul conform așteptărilor sale, nu poate fi calificat automat un refuz de a răspunde, așa cum în mod greșit a reținut instanța de fond.

Vă rugăm să aveți în vedere, onorată instanță, și faptul că intimatul nu a dovedit în concret vătămarea sau lezarea dreptului său de access la informațiile de interes public, cauzată de răspunsul primit de la recurrent.

Așa cum am precizat anterior, simpla nemulțumire subiectivă, exprimată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, nu prezumă existența unui real prejudiciu.

Nemulțumirea subiectivă a intimatului-reclamant nu dovedește o posibilă îngrădire a accesului conferit de lege la informațiile solicitate.

Astfel, nu este justificat, realmente, modul în care îi sunt vătămate drepturile sau interesul intimatului-reclamant prin răspunsul comunicat, adică nu este dovedit folosul practic al cererii sale de chemare în judecată, în raport de acțiunea sau presupusa inacțiune a MAE și nici vinovăția recurentului.

În concluzie, pentru toate aspectele expuse anterior, vă solicităm să admiteți recursul, să casați în tot sentința civilă recurată și, pe cale de consecință, reținând cauza spre judecare, să respingeți cererea de chemare în judecată, ca nefondată.

 

În probațiune, solicităm administrarea probei cu înscrisuri și a oricărei alte probe a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.

 

În drept, ne întemeiem prezentul recurs pe dispozițiile legale invocate.

 

Solicităm judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2 C. pr. Civ.

 

Depunem prezentul recurs în două exemplare, din care unul pentru instanță și unul pentru comunicare.

 

Radu Avram

Director

Direcția Juridic, Legislație și Contencios

 

 

Întâmpinare Recurs 21.10.2024

 

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA VIII CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. 21058/3/2023

 

Domnule Președinte,

 

Subsemnatul, TEJA V. MARIUS VIRGIL, CNP (…), domiciliate în municipiul Constanța, (…), în calitate de intimat-reclamant formulez

 

ÎNTÂMPINARE

La Recursul înaintat de Ministerul Afacerilor Externe la 24.05.2024 în dosarul 21058/3/2023 față de Sentința Civilă nr. 2412/22.04.2024.

Pârâtul consideră că „răspunsul oferit solicitantului informației trebuie furnizat în raport de posibilitățile conferite de lege [544/2001], fără depășirea dreptului de apreciere, adică excesul de putere”. Sublinierile aparțin pârâtului. Arăt că Legea 544/2001 nu face referire la „ depășirea dreptului de apreciere, adică excesul de putere”, mai ales că excesul de putere nu poate fi al simplului cetățean în raport cu o instituție de stat, ci al instituției de stat în raport cu cetățeanul! Un astfel de exces de putere al instituției de stat este acela care aceasta răspunde în litera Legii 544/2001, adică pur și simplu redactează un text oarecare ca răspuns, dar nu răspunde în spiritul Legii 544/2001, adică nu oferă informațiile solicitate în textul redactat!

În sentința 2412/22.04.2024, Tribunalul București nu a făcut decât să aplice definiția informației de interes public din alin. 2 al art. 2 din Legea 544/2001: „orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile umei autorități publice sau instituții publice”.

Arăt că chiar Memorandumul recunoaște contribuția „experților” din MAE la redactarea textului: „ În urma dezbaterilor din cadrul ședinței de Guvern s-a decis elaborarea de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Culturii și Cultelor, ai Ministerului Educației și Cercetării, precum și ai Departamentului de Relații Interetnice, a unui memorandum privind soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.

În acest sens a fost constituit un grup de lucru. Experții ministerelor menționate au prezentat opiniile acestora referitoare la statutul acestei comunități, precum și implicarea acestor instituții în acțiuni de susținere financiară a manifestărilor culturale organizate de asociații și fundații ale aromânilor din România.

Ca urmare a dezbaterilor din cadrul grupului de lucru și având în vedere argumentele de ordin legal prezentate în nota supusă dezbaterii Guvernului în ședința din 17 august 2006, ministerele implicate au căzut de acord că reprezentanții asociației „Comunitatea Aromână din România” nu au îndreptățirea de a obține statutul de minoritate națională pentru comunitatea aromânilor din România, și nu au adus argumente legale convingătoare în susținerea acestui demers.” Sublinierile italic îmi aparțin

Ultimul pasaj italic din Memorandum contrazice flagrant afirmația subliniată chiar de pârât în Recurs: „ Subliniem faptul că MAE nu are competențe în ce privește identificarea minorităților naționale în România sau acordarea unui statut juridic de acest fel în România.”

Practic, MAE încearcă să ascundă numele, solicitat în baza Legii 544/2001,a l direcției care a contribuit cu „experți” la redactarea Memorandumului, ascunzându-l în spatele numelui ministrului și al prim-ministrului care au semnat documentul: „ în considerarea faptului că acesta [Memorandumul] este asumat la nivelul politic cel mai înalt.”

Adaug ca argument suplimentar la Cererea de chemare în judecată Sentința nr. 2941/10.05.2024 din dosarul 21059/3/2023, intentat de mine Ministerului Educației la 11.07.2023, la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, pe care am primit-o prin Poșta Română în iulie 2024.

Completul format din judecătorul Miruna Căzănescu și grefierul Jernu Dănilă a avut curajul să admită cererea mea de chemare în judecată și să condamne această instituție a Statului din România să-mi comunice informația cerută în baza Legii 544/2001: numele direcției care a contribuit din partea ME la redactarea Memorandumul „Propuneri concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008 (anexat la Cererea de chemare în judecată).

Similitudinea și legătura dintre cele două dosare, înaintate de mine la aceeași data 11.07.2023, sunt evidente și, ca urmare, pot invoca articolele 430 „Autoritatea lucrului judecat” și 431 „Efectele lucrului judecat” din Codul de Procedură Civilă, în special aliniatul 2 din articolul 431 „Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”. (EuroAvocatura.ro)

Precizez că ME nu a înaintat recurs și nu a trimis informațiile cerute și, ca urmare, la 5 septembrie 2024 am înaintat o Cerere de executare silită, în baza căreia Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București a deschis dosarul 30534/3/2024.

 

În legătură cu umorul negru prestat de instituții Statului din România, pot fi consultate  următoarele dosare intentate de mine, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios a Tribunalului București, unor instituții ale Statului din România, pe subiectul Naționalitatea Armănă din România la recensămintele 2011 și 2021: INS - 30138/3/2022, 30139/3/2022 și 30140/3/2022 (3 noiembrie 2022), 17744, 17747, 17749, 17750, 17752, 17755, 17758, 17759 și 17760 (9 iunie 2023), 21063 (11 iulie 2023); Ministerul Educației - 21059 (11 iulie 2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României – 21060, 21061 și 21062 (11 iulie 2023), 23252 (1 august 2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043 (11 iulie 2023): Ministerul Culturii – 22820 (27 iulie 2023).

În altă ordine de idei, este cu totul și cu totul întâmplător că numele reclamantului în acest dosar este Marius Teja, deoarece adevăratul reclamant este Naționalitatea Armănă din România. De asemenea, este cu totul și cu totul întâmplător că numele pârâtului din acest dosar este Departamentul pentru Relații Interetnice [MAE], deoarece adevăratul pârât este Statul din România. În consecință, o sentință favorabilă reclamantului din acest dosar va reprezenta începutul sfârșitului politicii de asimilare a Naționalității Armăne de către Statul din România.

Atașez Sentința 2941/10.05.2024 din dosarul 21059/3/2023.

 

21 octombrie 2024

Teja Marius

 

 

Decizia civilă 1117/15.05.2025 a Curții de Apel București

 

DOSAR 21058/3/2023

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA VIII CONTENSCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr. 1117

ȘEDINȚĂ PUBLICĂ DIN 15.05.2025

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE VÎLCENAU ANCA LAURA

JUDECĂTOR TOMA RALUCA ECATERINA

JUDECĂTOR BRADU ANDREEA MIHAELA

GREFIER DINCĂ GEORGIANA-DANIELA

 

Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul-pârât MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, împotriva sentinței civile nr. 2412/22.04.2024 pronunțată de Tribunalul București – Secția II Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul 21058/3/2023, în contradictoriu cu intimatul-reclamant TEJA V. MARIUS VIRGIL, având ca obiect „comunicare informații de interes public” (Legea nr. 544/2001).

La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde intimatul-reclamant, personal, care se legitimează cu C. I., seria (...), lipsind recurentul-pârât.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.

Intimatul-reclamant, personal, solicită respingerea recursului ca nefondat. Arată că, prin cererea formulată, a solicita numele direcției care a contribuit la redactarea Memorandumului Guvernului din 2008 alături de DRI, Ministerul Educației și Ministerul Culturii. Tribunalul București a admis cererea de chemare în judecată. Apreciază că sentința este legală și temeinic, solicitând respingerea recursului pe care l-a formulat ministerul.

Fără cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare asupra cererii de recurs.

 

CURTEA

 

Deliberând asupra cererii de recurs, constată următoarele:

1.Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul acțiunii deduse judecății

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția CAF la data de 11.07.2023, reclamantul Teja V. Marius Virgil în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe a solicitat obligarea acestuia la comunicarea în scris a informațiilor pe care le-a solicitat prin scrisoarea expediată la data de 29.05.2023 și fixarea unui termen în care să fie comunicate aceste informații.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 2412/22.04.2024 Tribunalul București Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a dispus admiterea cererii de chemare în judecată și obligarea pârâtului să comunice reclamantului informațiile solicitate prin cererea din data de 30.05.2023.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 2412/22.04.2024 a Tribunalului București a formulat la data de 24.05.2024 recurs pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, prin care a solicitat admiterea, casarea în tot a hotârării recurate și, reținând cauza spre judecare, respingerea cererii de chemare în judecată formulate de Teja V. Marius Virgil ca nefondată.

În motivarea recursului, a arătat că înțelege să critice hotărârea instanței, motivat de faptul că aceasta a fost data cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv prevăzut de art. 488 pct. 8) Cod proc. civ.

Prevederile Legii 544/2001 privind liberul access la informațiile de interes public stabilesc în sarcina instituțiilor publice obligația de a asigura persoanelor interesate, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

Însă aceatsă prevedere legală trebuie interpretată prin raportare la acele informații deținute la un moment dat de instituția solicitată și în forma la care se găsesc la acel moment.

Totodată, răspunsul oferit solicitantului informației trebuie furnizat în raport de posibilitățile conferite de lege, fără depășirea limitelor dreptului de apreciere, adică excesul de putere.

Critică raționamentul instanței, pe de-o parte motivat de faptul că recurentul a dovedit bună-credință, o  atitudine activă și diligentă, îndeplinind obligația legală stabilită în sarcina sa, respectiv de a răspunde intimatului, în raport de informațiile existente la acel moment și, pe de altă parte, motivat de faptul că legea și practica de specialitate nu prevăd obligația autorității publice de a furniza un răspuns care să fie apreciat satisfăcător de cel care formulează solicitarea, întrucât stabilirea conținutului răspunsului constituie în toate cazurile o prerogativă a autorității publice, care se exercită cu respectarea dispozițiilor legale.

Mai mult decât atât, în procedura prevăzută de art. 22 din Legea 544/2001 privind informațiile de interes public, instanța este ținută să examineze dacă recurentul a oferit un răspuns la solicitarea adresată de intimatul-reclamant, nefiind ținută a schimba obiectul solicitării și nici de a se pronunța cu privire la modalitatea de formulare a răspunsului, a conținutului sau cu privire la terminologia sau complexitatea acestuia.

Astfel, indiferent de entitatea organizatorică ce elaborează un document adresat un destinatari externi, aceasta este subscrisă unei structuri ierarhice, la conducerea căreia se află ministrul afacerilor externe. Memorandumul cu tema: „propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România” este semnat de către ministrul afacerilor externe, care potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din HG nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă Ministerul în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice din țară și străinătate, precum și în justiție.

Totodată, prin co-inițierea alături de celelalte instituții relevante, documentul este asumat inclusiv la nivelul Guvernului României.

Astfel, contrar opiniei instanței, recurentul a răspuns solicitării adresate, în raport de posibilitățile legale, neexistând argumente justificative privind informarea intimatului-reclamant asupra direcției care a elaborat documentul, în considerarea faptului că acesta este asumat la nivelul politic cel mai înalt. Faptul că răspunsul primit nu a fost unul conform așteptărilor sale, nu poate fi calificat un refuz de a răspunde din partea recurentului.

Referitor la documentele care au fundamentat Memorandumul sus menționat, învederăm faptul că acestea sunt de natură științifică, fiind relevante pentru conturarea poziției statului român în materie.

În altă ordine de idei, reiterăm rolul de co-inițiator al Ministerului Afacerilor Externe, alături de Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului precum și Departamentul Relații Interetnice, ceea ce reflectă o competență partajată pe acest subiect.

Subliniază faptul că MAE nu are competențe în ce privește identificarea minorităților naționale în România sau acordarea unui statut juridic de acest fel în România, dar, urmărește, în contextul acțiunilor de politică externă, protejarea intereselor României, inclusive în acest domeniu.

În raport de precizările sus învederate, solicit a se observa că recurentul MAE și-a îndeplinit cu bună-credință obligația legală de a răspunde întrebărilor intimatului, iar faptul că răspunsul primit nu a fost unul conform așteptărilor sale, nu poate fi calificat automat un refuz de a răspunde, așa cum în mod greșit a reținut instanța de fond.

Solicită a se avea în vedere și faptul că intimatul nu a dovedit în concret vătămarea sau lezarea dreptului său de access la informațiile de interes public, cauzată de răspunsul primit de la recurent.

Așa cum a precizat anterior, simpla nemulțumire subiectivă, exprimată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, nu prezumă existența unui real prejudiciu.

Nemulțumirea subiectivă a intimatului-reclamant nu dovedește o posibilă îngrădire a accesului conferit de lege la informațiile solicitate.

Astfel, nu este justificat, realmente, modul în care îi sunt vătămate drepturile sau interesul intimatului-reclamant prin răspunsul comunicat, adică nu este dovedit folosul practic al cererii sale de chemare în judecată, în raport de acțiunea sau presupusa inacțiune a MAE și nici vinovăția recurentului.

În concluzie, pentru toate aspectele expuse anterior, solicită admiterea recursului, casarea în tot a sentinței civile recurate și, pe cale de consecință, reținând cauza spre judecare, să respingeți cererea de chemare în judecată, ca nefondată.

În drept, cererea de recurs este întemeiată pe dispozițiile legale invocate în cupriunsul acesteia.

3.Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivare, a învederar că Legea 544/2001 nu face referire la „depășirea dreptului de apreciere, adică excesul de putere”, mai ales că excesul de putere nu poate fi al simplului cetățean în raport cu o instituție de stat, ci al instituției de stat în raport cu cetățeanul. Un astfel de exces de putere al instituției de stat este acela care aceasta răspunde în litera Legii 544/2001, adică pur și simplu redactează un text oarecare ca răspuns, dar nu răspunde în spiritul Legii 544/2001, adică nu oferă informațiile solicitate în textul redactat.

Potrivit susținerilor intimatului-reclamant, în sentința 2412/22.04.2024, Tribunalul București nu a făcut decât să aplice definiția informației de interes public din alin. 2 al art. 2 din Legea 544/2001: „orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile umei autorități publice sau instituții publice”.

Arată că chiar Memorandumul recunoaște contribuția „experților” din MAE la redactarea textului: „în urrma dezbaterilor din cadrul ședinței de Guvern [17 august 2006] s-a decis elaborarea de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Culturii și Cultelor, ai Ministerului Educației și Cercetării, precum și ai Departamentului de Relații Interetnice, a unui memorandum privind soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România.”

Practic, MAE încearcă să ascundă numele, solicitat în baza Legii 544/2001,a l direcției care a contribuit cu „experți” la redactarea Memorandumului, ascunzându-l în spatele numelui ministrului și al prim-ministrului care au semnat documentul: „în considerarea faptului că acesta [Memorandumul] este asumat la nivelul politic cel mai înalt.”

Adaugă ca argument suplimentar la Cererea de chemare în judecată Sentința nr. 2941/10.05.2024 din dosarul 21059/3/2023, intentat de reclamant Ministerului Educației la 11.07.2023, la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, pe care a primit-o prin Poșta Română în iulie 2024.

Similitudinea și legătura dintre cele două dosare, înaintate de mine la aceeași data 11.07.2023, sunt evidente și, ca urmare, poate invoca articolele 430 „Autoritatea lucrului judecat” și 431 „Efectele lucrului judecat” din Codul de Procedură Civilă, în special aliniatul 2 din articolul 431 „Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”.

4.Procedura derulată în recurs

În recurs nu au fost administrate probe noi.

5. Considerentele și soluția Curțiia supra recursului

Analizând criticile formulate de recurentul-pârât, Curtea constată că acesta invocă greșita aplicareă a art. 22 din Legea nr. 544/2001, ceea ce se subsumează motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, care se referă la situația în care „hotărârea a fost luată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material”.

Potrivit situației de fapt la care s-a raportat instanța de fond, prin cererea de solicitare de informații de interes public comunicată pârâtei la data de 30.05.2023, reclamantul a solicitat să i se comunice direcția din MAE care a redactat Proiectul Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30.01.2008 și să îi fie transmise documente legale și de altă natură utilizate la redactarea proiectului. Pârâtul a comunicat reclamantului răspunsul din data de 15.06.2023, arătând că activitatea MAE este condusă de ministrul afacerilor externe, care îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice din țară și străinătate, precum și în justiție, că ministrul afacerilor externe răspunde de întreaga activitate a ministerului în fața Guvernului, în fața Parlamentului și cooperează cu Președintele României, având în vedere atribuțiile acestuia în domeniul politicii externe stabilite în plan constitutional. Dat fiind că documentul prezentat este co-inițiat de Ministerul Afacerilor Externe și semnat de către ministrul de externe, acesta este validat, la nivelul MAE, în fața Guvernului României. De asemenea, este aprobat de către prim-ministrul României, fiind, astfel, asumat la nivelul Guvernului României.

Analizând acest răspuns al recurentului-pârât la cererea intimatului-reclamant de comunicare a informațiilor publice, instanța de fond a reținut în mod corect că reprezintă un refuz nejustificat de a soluționa respectiva cerere, în sensul art. 2 alin, 1 lit. I din Legea nr. 554/2004 („refuz nejustificat de a soluţiona o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile”), emis cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul la informațiile publice, care, prin art. 1, instituie accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, noțiune definită prin art. 2 lit. b ca reprezentând „orice informație care privește activitățile sau rezulta din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației”.

Astfel, informațiile solicitate de intimatul-reclamant au natura unor informații de interes public, în sensul prevăzut de dispozițiile legale citate anterior, acestea rezultând din activitățile autorității recurente, în condițiile în care privesc structura organizatorică și atribuțiile pârâtului Ministerul Afacerilor Externe.

Pe de altă parte, recurentul-pârât nu a invocate incidența vreuneia din ipotezele prevăzute de disp. art. 12 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, susținerile recurentului în sensul că documentele care au fundamentat Memorandumul sunt de natură științifică fiind lipsite de relevanță, întrucât caracterul științific al unor înscrisuri nu reprezintă un criteriu de excludere al acestora de la accesul liber al cetățenilor.

Recurentul pârât invocă faptul că în procedura prevăzută de Legea nr. 544/2001 instanța este ținută să examineze dacă recurentul a oferit un răspuns la solicitarea adresată de intimatul-reclamant, fără a se putea pronunța cu privire la modalitatea de formulare ori la conținutul răspunsului. Or, contrar susținerilor recurentului, Curtea reține că instanța învestită cu soluționare unei plângeri formulată în temeiul Legii nr. 544/2001 nu are un rol pur formal, de a verifica simpla emitere a unui răspuns, ci poate cenzura răspunsul furnizat de autoritate la solicitarea de informații de interes public sub aspectul conținutului, o interpretare contrară relevând o greșită înțelegere a competenței instanței de contencios administrativ sesizate cu o astfel de cerere, care este una plină de jurisdicție. Altfel spus, instanța de judecată are deplină jurisdicție pentru a verifica dacă informațiile solicitate au fost excluse de către autoritate de la accesul liber în mod legal sau nu, de vreme ce disp. art. 22 din Legea nr. 544/2001 nu limiteazî controlul instanței al un control formal, general și theoretic.

Este adevărat că informațiile solicitate și deținute de autoritatea/instituția publică trebuie comunicate în forma în care acestea se găsesc la momentul respectiv, neputându-se pretinde acesteia să realizeze statistici ori evidențe conform solicitării petentului, însă recurentul-pârât nu a indicat în concret motivele pentru care informațiile solicitate nu s-ar afla, ca atare, la dispoziția sa și ar fi necesare prelucrarea acestora în vederea comunicării către intimatul-reclamant.

Prin adresa de răspuns emisă de autoritatea pârâtă au fost făcute preponderent considerații teoretice cu privire la atribuțiile ministrului afacerilor externe, respectiv traseul documentului de la inițiere până la asumarea de către Guvernul României, or nu aceasta a fost obiectul solicitării formulate de reclamant.

Nici eventuala competență partajată a MAE și a altor autorități publice în ceea ce privește inițierea Memorandumului nu exonerează recurentul-pârât de obligația de a comunica informațiile solicitate, legea nefăcând distincție sub acest aspect.

În cele din urmă, nu pot fi valorificate nici afirmațiile privitoare la lipsa interesului intimatului-reclamant în a obține comunicarea informațiilor solicitate.

În acest sens, conform art. 1 din Legea nr. 544/2001, accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public constituie unul din principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, iar, potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, în cazul în care o persoană se consider vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrative a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se afla sediul autorității ori al instituției publice.

Așa fiind, Legea nr. 544/2001 urmărește să asigure transparența funcționării autorităților și instituțiilor publice, iar în realizarea acestui scop legiuitorul a stabilit că nu trebuie să existe impedimente pentru persoanele fizice sau juridice în a avea acces la informațiile de interes public, art. 6 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 statuând că orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public. Or, printre condițiile enunțate de lege pre a avea access la acest tip de informație nu este și cea a justificării unui interes specific, particular, în obținerea datelor concret solicitate.

Prin urmare, Curtea reține că argurmentele recurentului-pârât pentru a justifica refuzul de a-i comunica reclamantului informațiile ce formează obiectul acțiunii sunt neîntemeiate, ceea ce conferă respectivului refuz un caracter nejustificat în sensul art. 2 lit. i din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse, întrucât nu au fost identificate în sentința recurată erorile învederate de recurrent și subsumate pct. 8 al art. 488 Cod procedură civilă, în temeiul art. 496 alin. 1 din Cod de procedură civilă raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

Respinge recursul formulat de recurentul-pârât MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, cu sediul în București, sector 1, str. Aleea Modrogan nr. 14, împotriva sentinței civile nr. 2412/22.04.204 pronunțată de Tribunalul București – Secția II Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul 21058/3/2023, în contradictoriu cu intimatul-reclamant TEJA V. MARIUS VIRGIL, domiciliat în Constanța, (...), județ Constanța, ca nefondat.

 

 

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței azi, 15.05.2025.

 

PREȘEDINTE VÎLCEANU ANCA LAURA

JUDECĂTOR TOMA RALUCA ECATERINA
JUDECĂTOR BRADU ANDREEA MIHAELA

GREFIER DINCĂ GEORGIANA-DANIELA

 

Red./Tehnored. B. A. M. (4 ex.)/18.07.2025

Sentința civilă nr. 24/22.04.2024 pronunțată de Tribunalul București – Secția II CAF, în dosarul 21058/3/2023.

Jud. Fond Ciocoiu Adrian Ovidiu

 

 

Adresa MAE D1-1/2813/13.06.2025 pentru aplicarea Deciziei Civile 1117/15.05.2025

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Nr. D1-1/2813/13 iunie 2025

 

Stimate domnule Teja,

 

Prin hotărârea judecătorească definitive pronunțată de Curtea de Apel București – Secția VIII Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul 21058/3/2023, instanța a obligat pârâtul, Ministerul Afacerilor Externe, să vă comunice informațiile solicitate în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, având ca obiect:

(1) precizarea direcției din cadrul Ministerul Afacerilor Externe care a redactat Proiectul (2460/09.10.2007) Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008, și

(2) comunicarea documentelor (legale și de altă natură) utilizate la redactarea Proiectului.

Cu privire la primul punct, vă informăm că, la data de 29.11.2006, conform Hotărârii Guvernului nr. 1651/2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, publicată în Monitorul Oficial nr. 961 din 29 noiembrie 2006, în cadrul entităților din Centrala Ministerului Afacerilor Externe funcționau următoarele structuri care au contribuit la elaborarea documentului co-inițiat de Departamentul pentru Relații Interetnice, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerul Culturii și Cultelor: Departamentul pentru Relații cu Românii de Pretutindeni; Direcția Generală pentru Relații cu Românii de Pretutindeni; Direcția pentru Vecinătate și Balcani.

Menționăm că în baza art. 8 din Ordonanța de Urgență nr. 115/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 919 din 29 decembrie 2009, cu data de 02.02.2010, conform ordinului ministrului afacerilor externe nr. 617/2010, Departamentul pentru Relații cu Românii de Pretutindeni (1) – DRP, ca structură cu personalitate juridică în aparatul de lucru al Guvernului, în coordonarea primului-ministru, a preluat activitatea, posturile și personalul Departamentului pentru Relații cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Cu privire la al doilea punct, vă comunicăm că lucrările avute în vedere la redactarea contribuției Ministerului Afacerilor Externe la Proiectul Memorandumului Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, au fost:

-Matilda Caragiu-Marioțeanu, Dicționar aromân: macedo-vlah, București, Editura Enciclopedică, 1997. Lucrarea poate fi consultată și la Biblioteca Camerei Deputaților conform instrucțiunilor prezentate prin accesarea linkului https://www.cdep.ro/pls/biblio/biblio2.catalog?par1=MonoTitlu&par2=5274

-Eugen Coșeriu, „Lingvistica integrală”. Interviu cu..., realizat de Nicolae Saramandu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1996. Lucrarea este publică și poate fi consultată la Biblioteca Centrală Universitară Iași „Mihai Eminescu”, conform instrucțiunilor prezentate prin accesarea linkului: https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/8269?show=full.

1 = Secretarului de Stat pentru Relații cu Românii de Pretutindeni, Direcției Românii din Vecinătate și Diviziei Originari din România (organizată la nivel de serviciu) din cadrul MAE.

Domnului Marius Teja

(email)