Dosar 1271/2024 Parlamentul European
La 28 octombrie 2024, am expediat, prin Poșta Română, o
petiție pe adresa Comisiei pentru Petiții a Parlamentului European din
Bruxelles, pe subiectul dosarului 30136/3/2022, în care solicitasem instanței
să oblige Institutul Național de Statistică să atașeze la rezultatele
definitive ale Recensământului din 2021 adevărata mea declarație de operația de
recenzare din 9 iulie 2021, care mi-a fost ulterior modificată, sub pretextul
de a se conforma cu Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne 2021: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7
iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...),
cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat
„Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din
categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea
Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și
Locuințelor 2021.” https://natiuneaarmana.blogspot.com/2024/02/procesul-nationalitatea-armana-versus.html
La 8 noiembrie 2024 am primit un email din partea Teresei
Pereira, de la Direcția Generală Președinție - Direcția pentru ședințe plenare
- Unitatea de recepție și retrimitere a documentelor oficiale a Parlamentului
European, cu adresa D 501557, în care mi se comunica că petiția mea a fost
înregistrată cu numărul 1271/24 la Comisia pentru Petiții.
La 19 decembrie 2024, am primit, prin email, a dresa D
310500 a Comisiei pentru Petiții, în care se concluziona: „Petiția a fost
declarată inadmisibilă de către Comisia pentru petiții la 03.12.2024 deoarece
s-a considerat că problema pe care o ridicați nu ține de domeniile de
activitate ale Uniunii Europene.”
Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Dar va veni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)
Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici.
Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)
Petiție către Parlamentul European
28.10.2024
Email al Direcției Generale Președinție a
PE 08.11.2024
Adresa D 501557 a DGP-DSP-URRD de
înregistrare a Petiției 07.11.2024
Email al Secretariatului Comisiei pentru
Petiții a PE 19.12.2024
Adresa D 310500 a Comisiei pentru Petiții
19.12.2024
Petiție către Parlamentul European
28.10.2024
Către PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU PETIȚII A
PARLAMENTULUI EUROPEAN
Nume: TEJA
Prenume: MARIUS VIRGIL
Data nașterii: 07.07.1969
Locul nașterii: MUNICIPIUL CONSTANȚA
Cetățenie: ROMÂNĂ
Adresă: (...)
MUNICIPIUL CONSTANȚA
JUDEȚUL CONSTANȚA
CP (...)
(+40) (...)
(...)@(...)
Din cauza COVID-19, în România desfășurarea
Recensământului 2021 a fost amânată pentru 2022, dar denumirea oficială a
operației de recenzare a rămas Recensământul 2021.
Explic diferența națională (etnică) dintre Armân/Armăn
(ambele ortografii sunt uzuale) și „aromân”. Etnogeneza Armânilor a fost un
proces de romanizare a popoarelor barbare din Peninsula Balcanică, cu excepția
grecilor, care aveau o cultură scrisă mai veche și mai dezvoltată decât a
romanilor. În Limba Maternă Armână din familia limbilor romanice (română,
italiană, franceză, portugheză, spaniolă), Armânii se autodenumesc Armân.
Cuvântul „aromân” („a”+„român”) este o invenție a politicienilor români din secolul
XIX pentru a justifica politica de asimilare/românizare a Armânilor din
Imperiul Otoman prin politica de înființare a unor școli primare cu acordul
sultanului, suzeranul României până în 1877. Acest termen, ca și sintagmele
„român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”, au apărut în
literatura românească după ce prințul Al. Ioan Cuza (1859-1866), fondatorul
statului național român, a înființat la București, în 1860, Comitetul
Macedo-Român, format în mare parte din români. Prin iradeaua din 10/23 mai
1905, sultanul a recunoscut pe Armâni ca popor („milet” în turca osmană) cu
numele de „vlahi”: „valaques” în versiunea franceză a iradelei și „ulahlar” în
cea turcă osmană, adică nu i-a recunoscut ca „români”. Ca urmare, „aromânii”
sunt acei armâni care și-au renegat, de voie sau de nevoie, Identitatea Etnică
Armână și s-au convertit la identitatea etnică română prin sintagmele inventate
în România: „aromân/român balcanic/român sud-dunărean/român
macedonean/macedo-român”. Eu, fiind un moderat, folosesc pentru „aromâni”
termenii tehnici „renegat” și „convertit”, dar intransigenții folosesc expresia
plastică „trădători de neam”. Dacă extremiștii „aromâni” își reneagă strămoșii
barbari majori macedoneni (ei consideră România ca Țară Mamă de unde în Evul
Mediu, Armânii ar fi migrat în Peninsula Balcanică pentru a se întoarce în
România în secolele XIX-XX), extremiștii „makedoni” (ei își scriu numele cu „k”
ca în limba greacă) își reneagă strămoșii majori romani,d eoarece deviza lor
este „Ellada este Patrida noastră” (ei folosesc cuvintele grecești „Ellada” și
„Patrida”), iar propaganda statului grec pretinde că barbarii macedoneni erau
greci. Atenție: cuvintele „aromanian” (a+romanian) și „aroumain” (a+roumain)
reprezintă traducerile în engleză și franceză ale termenului „aromân”. Ca
urmare, subliniez necesitatea folosirii termenului „Armân” și în limbile engleză și franceză pentru a-i
deosebi pe Armâni de romanian / „aromanian” și de roumain / „aroumain”.
Ca urmare a Războaielor Balcanice (1912-1913), România
a anexat Cadrilaterul de la Bulgaria, regiune locuită de bulgari, turci și
tătari. Pentru a controla demografic regiunea, statul român a inițiat în
perioada interbelică un program de colonizare, în care s-au încadrat 6.000 de
familii armâne din statele balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia),
care își pierduseră ocupațiile tradiționale din perioada otomană: păstoritul și
transportul și comerțul cu caravanele.
În contextul instaurării unor regimuri democratice
moderne în Europa de Est în 1989, a început și Mișcarea de Deșteptare Națională
a Armânilor din Peninsula Balcanică natală și din România, unde ei sunt în
diaspora. Albania (Legea protecției minorităților naționale 96/13.10.2107) și
Macedonia de Nord (Constituția 1991) au recunoscut Naționalitatea/Identitatea
Națională Armână ca „aromune”, respectiv, „vlasi”, dar România și Grecia nu o
recunosc, statul grec inventând pentru Armâni sintagma „elino-vlah” (grec
vorbitor de limbă romanică).
Cu toate acestea, la Recensământul din România din
2011, care s-a desfășurat pe hârtie, unii cetățeni au reușit să se înregistreze
ca „Armâni” la variabila „Etnie”. În cazul meu, întâmplarea a făcut ca
recenzorul să fie o tânără din familia Ianuși, care mi-a spus că ea se
înregistrase ca „Armână” și mi-a spus că mă poate înregistra și pe mine, dacă
doream, ceea ce s-a și întâmplat. Dar, la trei luni după operația de recenzare,
în ședința din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și
Locuințelor 2011 (din care făcea parte și Institutul Național de Statistică ca
organizator al Recensământului), s-a decis ca cetățenii care se declaraseră și
fuseseră înregistrați pe hârtie ca Armâni să le fie modificată declarație prin
mutarea la „cod nivel 1 / 1000 = român, cod nivel 2 / 1002 = aromân” din
Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne redactat pentru Recensământ.
La 09.07.2022 (sâmbătă), am primit vizita recenzorului
Victor Demintei. La variabilele „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân”
și, respectiv, „Armână”, declarând, în
mod preventiv după experiența de la Recensământul 2011, și că „Eu nu sunt
român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la cod nivel 2 „aromân”=1002 din
cadrul cod nivel 1 „român”=1000. Mi-a răspuns că în Chestionar nu există Etnia
Armân și a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că
„m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon. I-am explicat că
recenzorul-șef va trebui să raporteze superiorilor ierarhici din Unitatea de
Coordonare a Implementării a Recensământului din cadrul Institutului Național
de Statistică. I-am adus la cunoștință recenzorului că ,în cazul în care nu voi
fi sunat, mă voi prezenta a Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu voi
fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra acest
drept în instanță.
Deoarece nu am primit telefon, la 11.07.2022 (luni),
am fost în audiență la Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene
Constanța de Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al
Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema,
mi-a răspuns că nu cunoaște cazul și a dat un telefon. Apoi mi-a spus că
persoanele care se declară la Etnie ca „Armân” sunt transferate la cod nivel
2/1002 = „aromân” din cadrul cod nivel 1/1000 = român. La întrebarea mea privind
decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns
că responsabilitatea aparține Unității de Coordonare a Implementării a
Recensământului 2021, condusă de Silvia Pisică, în calitatea dânsei de director
general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din
Institutul Național de Statistică, direcție generală căreia i se subordonează
Direcția Recensământului Populației.
Am menționat doamnei Constantin că îmi voi apăra în
instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate.
Precizez că, în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea
pentru Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului
2021, se subliniază cu majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME
PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIUN FEL DE CONSTRÂNGERE”. Dar prin modificarea
ulterioară, fără acordul meu, a declarației mele liber exprimate, Institutul a
aplicat dictonul lui Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără
voturile”.
La 12.07.2022 am expediat, prin Poșta Română, o
cerere, în baza Legii 544/2001
(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413), adresată Silviei
Pisică, prin care solicitam documentul legal în baza căruia la Recensământul
2021 mi s-a modificat declarația liber exprimată fără acordul meu. I-am
menționat că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14.07.2022, am primit
din partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar nici astăzi nu
am primit răspuns.
În septembrie-octombrie 2022 am trimis zilnic
email-uri către cele mai cunoscute organizații pentru apărarea drepturilor
omului din România, în care am cerut doar „asistență juridică” și nu am cerut
reprezentare în instanță. Am primit foarte puține răspunsuri, cuprinzând
refuzuri din motiv că cazul meu nu se încadrează în domeniile lor de expertiză,
așa cum au procedat Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul
Helsinki (APADOR-CH) (02.09.2022) și avocații de la Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile
Omului (15.09.2022). Am discutat apoi problema cu un avocat armân din
Constanța, pe care îl cunoșteam de 46 de ani, dar, deoarece a promis că va
semna „Petiția adresată Parlamentului României pentru recunoașterea
Naționalității Armăne” (01.08.2020) (https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451
) și nu a făcut-o, nu l-am mai contactat. Atenție: în România cuvântul
„naționalitate” („nationality”/„nationalité”) este echivalent cu cel de „etnie”
și nu cu cel de „cetățenie”. Arăt că eu nu am făcut parte și nu fac parte din
nicio organizație din România care are în numele său cuvintele „armân”,
„aromân”, „macedo-român” și „makedon-armân”, deoarece relațiile acestor
organizații cu Statul din România și cu Statul din Grecia sunt neclare. În
consecință, inițial am redactat o singură Cerere de chemare în judecată cu 4
capete de cerere, referitoare la Recensământul 2011 (2) și Recensământul 2021
(2), dar, după ce m-am informat pe internet, am divizat-o în 4 Cereri, din care
3 referitoare la Legea 544/2001 și una cu „obligația de a face” referitoare la
prezentul dosar în baza Legii 554/2004 (Legea Contenciosului Administrativ (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/224247
). Am depus cererile la 03.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a
Tribunalului București, fiind înregistrate astfel: 30136/3/2022 (prezentul
dosar), 30138/3/2022 (dosarul referitor la refuzul răspunsului de către Silvia
Pisică - Legea 544/2001/Recensământul 2021), 30139/2022 (Recensământul 2011 -
Legea 544/2001) și 30140/3/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001). Deoarece
în prezentul dosar nu motivasem în drept Cererea, la 05.12.2022 am depus
Motivarea și chitanța timbrului judiciar. La ședințele de judecată din martie
2023, cele trei instanțe au admis excepția tardivității introducerii celor trei
cereri de chemare invocată de pârât și au respins cererile de chemare în
judecată, deoarece le-am introdus după termenul de 30 de zile prevăzut de Legea
544/2001.
În prezentul dosar, am solicitat instanței următoarea
decizie: „Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea
pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale
(decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să includă
următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în
municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei, numărul
12, bloc L 111, apartament 48, cu cartea de identitate având seria și numărul
KZ 205156 și CNP 1690707131218, a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și
„Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici
etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul
Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”” De asemenea, am
arătat, citând adresa de răspuns 24/nr. 935/EL/27.04.2022 a Departamentului
pentru Relații Interetnice la cererea mea în baza legii 544/2001, că
Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost redactat de Departament numai
în ce privește etniile recunoscute ca minorități naționale, celelalte etnii
reprezentând contribuția Institutului Național de Statistică. În finalul
Cererii de chemare în judecată, am arătat că demersul Institutului, ca
instituție de stat, de modificare ulterioară a declarației mele liber exprimate
la operația de recenzare, „poate fi încadrat la politică de asimilare”. Am
inclus în Cerere linkurile unor texte scrise de mine despre Națiunea Armână
non-statală și repostate pe blogul „Națiunea Armănă”-
În ședința din 30.03.2023, Tribunalul București și-a
declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului Constanța, deoarece eu
nu am știut că Legea 554/2004 fusese amendată în 2018 în sensul că reclamantul
se adresează „exclusiv” instanței de la domiciliul său.
După ce Tribunalul Constanța a respins, la 17.05.2023,
cererea mea ca ședința de judecată să fie programată cel mai târziu la
31.05.2023, deoarece Comisia Centrală a Recensământului 2021 devansase
publicarea rezultatelor definitive din Secțiunea „Caracteristici
Etno-Culturale” pentru luna iunie 2023, am fost citat la ședința de judecată
din 14.09.2023.
În Întâmpinarea 1193/TA/12.01.2023, pârâtul a invocat
Hotărârea de Guvern nr. 143/2022, prin care a fost aprobat Nomenclatorul, în
care nu figurează etnia armân și limba maternă armână. De asemenea, a fost
invocat Memorandumul „Propunerea unor soluții concrete privind statutul
comunității aromânilor din România”, aprobat de Guvernul României la
30.01.2008, prin care, susține pârâtul, „comunitatea armână este recunoscută ca
parte a națiunii române”. Pârâtul a susținut că recenzarea a fost realizată „de
către recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică)”.
În Răspunsul din 29.03.2023 la Întâmpinare, am respins
invocarea de către pârât a excepției conexității prezentului dosar cu dosarul
30138/3/2022. Am reluat afirmația Departamentului pentru Relații Interetnice că, la redactarea
Nomenclatorului, contribuția Departamentului s-a limitat la cele „20 de
minorități naționale recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând
competența legală de a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi
materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale”. Am arătat că Memorandumul include cuvântul
„aromân” în titlu și de 36 de ori în text. Dar în adresa de răspuns a
Departamentului către Institut, la care este anexat Memorandumul, apar
sintagmele „comunitatea armânilor” și „comunitatea armână”, și am arătat că
acest aspect reprezintă o „contradicție flagrantă” între adresa Departamentului
și Memorandum, care evidențiază „fie necunoașterea problemei, fie mai curând o
manipulare” a Institutului de către Departament sau, adaug aici, o complicitate
a celor două instituții.
În Concluziile scrise nr. 15670/vBG/12.09.2023,
pârâtul citează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2020 prin care
Departamentul pentru Relații Interetnice „are obligația elaborării
Nomenclatorului etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin Hotărârea
Guvernului”. Pârâtul precizează că la Etnie categoria „armân” și la Limbă
Maternă categoria „armână” nu figurează în Nomenclator. De asemenea, pârâtul
reia afirmația uimitoare din Întâmpinare că recenzarea este realizată „de către
un recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică așa cum se arată în
cererea reclamantului)”.
În Încheierea din ședința de judecată din 14.09.2023,
Tribunalul Constanța a respins invocarea de către pârât a excepției conexității
prezentului dosar cu dosarul 30138/3/2022 ca „nefiind întemeiată”, apreciind că
„obiectul și cauza din dosarul precizat nu au o strânsă legătură cu obiectul și
cauza din prezenta judecată” și a amânat pronunțarea pentru 29.09.2023.
Prin Sentința Civilă nr. 1125/29.09.2023, Tribunalul
Constanța a respins Cererea de chemare în judecată ca „nefondată”. Instanța a
motivat decizia prin faptul că, „în realitate”, eu aș fi nemulțumit de
Hotărârea de Guvern 143/2022 „prin care s-a stabilit că etnia și limba cea mai
apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână”, respectiv
„Limba Aromână” parte a națiunii române și nu „Armână”, (...)”
În Recursul din 01.11.2023, am arătat că, în sentința
sa, Tribunalul Constanța a reținut apărarea pârâtului din Întâmpinare privind
elaborarea Nomenclatorului de către Departamentul pentru Relații Interetnice
conform Ordonanței 19/2020. Dar în practică, redactarea Nomenclatorului 2021 nu
a decurs conform prevederilor Ordonanței. Conform adresei de răspuns
24/935/EL/27.04.2022, Departamentul a realizat numai codurile referitoare la
etniile recunoscute de stat ca minorități naționale. Departamentul subliniază
că Nomenclatorul a fost redactat „la inițiativa Institutului Național de
Statistică și a Secretariatului General al Guvernului.” Deoarece afirmația Departamentului despre
modalitatea reală a redactării Nomenclatorului nu a fost luată în considerare
de Tribunal, am solicitat audierea ca martor a secretarului de stat al
Departamentului. Am arătat că problema autorilor Nomenclatorului face obiectul
dosarului 17757/3/2023, intentat de mine împotriva Institutului la 09.06.2023
la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București și, adaug aici,
și a dosarului 17760/3/2023, intentat tot Institutului la aceeași dată și la
aceeași instanță. Am subliniat că obiectul Cererii de chemare în judecată este
acela de a obliga Institutul (în baza articolului 18, alineatul 1, Legea
554/2004) de a include în rezultatele Recensământului 2021 declarația mea liber
exprimată de „Armân” la recenzarea din 09.07.2022, deoarece această declarație
mi-a fost modificată ulterior ilegal în „român” („aromân”) de către Institut fără
acordul meu. Am subliniat că la recenzare eu am declarat nu numai ceea ce sunt,
adică că sunt „Armân”, dar am declarat și ceea ce nu sunt, adică că nu sunt
„român”/„aromân”, pentru a preveni modificarea declarației mele liber exprimată
ca la Recensământul 2011, conform Minutei ședinței din 02.02.2012 a Comisiei
Centrale a Recensământului 2011 (anexată la Recurs). Am arătat că nemulțumirea
mea în prezentul dosar nu este faptul că în Nomenclatorul 2021 nu a fost
inclusă etnia „Armân”, așa cum în mod nereal a interpretat instanța, dovada
fiind faptul că eu i-am explicat recenzorului că situația trebuia prezentată
superiorilor ierarhici din Unitatea de Implementare a Recensământului din
Institut. Am subliniat că în Hotărârea 143/2020 nu există o dispoziție care să
stipuleze „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară
reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii
române şi nu „Armână””, așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Deși
într-un paragraf anterior, instanța a arătat că a înțeles foarte bine diferența
etnică dintre „Armân” și „aromân”/„român”, adică că „în cadrul națiunii române
există exclusiv categoria etnică „Aromân” şi nu „Armân””, în contradictoriu cu
cu această motivare instanța a justificat modificarea ulterioară a declarației
mele de către Institut prin faptul că „că etnia şi limba cea mai apropiată de
cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba
Aromână” parte a a națiunii române”. În
baza art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, am solicitat interogatoriul
președintelui Institutului Tudorel Andrei:
„Ce document, legal sau de altă natură, privitor la RPL 2021, stipulează
dreptul INS de a-mi modifica, după recenzarea din 9 iulie, declarația liber
exprimată la variabila Etnie de „Armân” în „român”?”
În Întâmpinarea nr. 89073/27.11.2023 la Recurs,
pârâtul a reluat motivarea Tribunalului Constanța care a interpretat că eu aș
fi nemulțumit „de fapt” de Hotărârea de Guvern nr.143/2022 „prin care s-a
stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea declarată de acesta la
recensământ”.
În Răspunsul din 22.12.2023 la Întâmpinare, am arătat
că Ordonanța de Urgență 19/2020 și HG 143/2022, referitoare la Nomenclator,
invocate de pârât și de Tribunalul Constanța „sunt străine de natura
prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat nemulțumiri față de structura
NELM și nu am cerut modificarea sa” și am considerat că Institutul Național de
Statistică a comis „un abuz în serviciu” și m-a asimilat forțat ca român
(„aromân”), în pofida declarației mele liber exprimate preventiv că NU sunt
român. De asemenea, am arătat că pârâtul și Tribunalul Constanța nu au indicat
documentul legal (lege, hotărâre de guvern, ordin de ministru, decizie a
Institutului sau a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și
Locuințelor 2021 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată
[!!!!????] de cea declarată de acesta al recensământ”, adică actul care
prevedea modificarea declarațiilor liber exprimate ale persoanelor care declară
Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român (aromân)”.
Prin Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024, Curtea de Apel
Constanța a respins Recursul ca „nefondat”. Curtea a considerat că „în mod
corect, instanța de fond a reținut că reclamantul este nemulțumit de faptul că
prin HG nr. 143/2022 Anexele 1 și 2 s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea
declarată de recurent la recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său
judiciar a învederat instanței de fond că acesta a solicitat recenzorului să
fie înregistrat la variabilele etnie și limbă maternă ca fiind „armân”, și,
respectiv, „limba maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv, „limba
maternă aromână”. Reține Curtea de apel că Nomenclatorul etniilor și limbilor
materne prevăzut la Anexa 2 a HG 143/2022 nu figurează etnia, categoria
armân/armăn, respectiv limba maternă armână/armănă, în mod corect instanța de
fond a respinsă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că
obiectul cererii este în contradicție cu prevederile actelor normative”.
Subliniez că Decizia Curții a ignorat faptul că eu nu am cerut modificarea
structurii Nomenclatorului prin adăugarea Etniei „Armân” și Limbii Materne,
având în vedere că anonimizarea persoanei recenzate face imposibilă adăugarea
retroactivă a unor date privind respectiva persoană.
Consider că în dosarul 30136/3/2023 mi s-au încălcat
drepturile prevăzute în următoarele articole din CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE
A UNIUNII EUROPENE (2012/C 326/02): 1 Demnitatea umană, 8 Protecția datelor cu
caracter personal, 10 Libertatea de gândire, de conștiință și de religie, 11
Libertatea de exprimare și de informare, 20 Egalitatea în fața legii, 21
Nediscriminarea, 22 Diversitatea culturală, religioasă și lingvistică, 52
Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor (chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012P/TXT)
De asemenea, consider că mi s-au încălcat drepturile
prevăzute de următoarele articole din CONVENŢIA-CADRU PENTRU PROTECŢIA
MINORITĂŢILOR NAŢIONALE: 3, 4, 5, 6, 7, 15 (https://www.roaep.ro/legislatie/instrumente-juritice/conventia-cadru-pentru-protectia-minoritatilor-nationale/)
Menționez că la 22 iulie 2024 am expediat, prin Poșta
Română, către Curtea Europeană a Drepturilor Omului o plângere pe subiectul
dosarului 30106/3/2022. La 26 septembrie 2024, judecătorul Frederic Krenc
(Belgia) mi-a respins plângerea 21689/24 Teja vs Romania, motivând că nu am
epuizat căile de atac interne, conform alineatului 1 din articolul 35 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La 3 octombrie 2024, Grefa CEDO mi-a
expediat prin poștă decizia judecătorului.
La 14 octombrie 2024, am expediat, prin Poșta Română,
către Comisia Europeană o plângere pe subiectul dosarului 30136/3/2022, care,
conform Global Track & Trace, a fost
livrat destinatarului la 21 octombrie 2024.
În cazul admiterii cazului meu de către Comisia
Europeană, cum m-aș putea reprezenta ulterior dacă avocații specializați pe
drepturile omului din București ar refuza să-mi preia cazul sub diverse motive
sau dacă ar accepta, dar ar solicita un onorariu uriaș în raport cu venitul meu
lunar de 400 Euro, în contextul în care eu locuiesc la 225 km de București?
judecătorul român Cristi Dănileț sublinia la 21.09.2023: „Mecanismul de
Cooperare și Verificare [pentru justiție al UE] trebuia menținut și înăsprit în
cazul României, nu eliminat”.
De asemenea, în perioada 09.06.2023-01.08.2023, am
intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios Administrativ a
Tribunalului București, 19 dosare privind, direct și indirect, Naționalitatea
Armână la Recensământul 2011, următoarelor
instituții de Stat: Institutul Național de Statistică - 17744/3/2023,
17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17752/3/2023, 17755/3/2023,
17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023, 17760/3/2023 (09.06.2023), 21063/3/2023
(11.07.2023); Ministerul Educației - 21059/3/2023 (11.07.2023); Departamentul
pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060/3/2023, 21061/3/2023
și 21062/3/2023 (11.07.2023), 23252/3/2023 (01.08.2023); Secretariatul General
al Guvernului României – 21043/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Afacerilor
Externe - 21058/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Culturii – 22820/3/2023
(27.07.2023). (https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)
Listă documente anexate
1.Cerere de chemare în judecată la Secția II
Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București depusă personal la
03.11.2022 și Motivarea în drept a Cererii depusă personal la 05.12.2023 (7
pagini + 1 pagină)
2. Cerere, în baza Legii 544/2001, adresată
Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, expediată
prin Poșta Română la 15.04.2022 (1 pagină)
3. Adresa de răspuns a Departamentului pentru Relații
Interetnice 24/Nr. 935/EL/27.04.2022, primită prin email. (2 pagini)
4. Anexă a adresei 24/Nr. 935/EL/27.04.2022 cu
propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice pentru Nomenclatorul
Etniilor și Limbilor Materne la Recensământul 2021, adresată Institutului
Național de Statistică (2 pagini)
5. Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) din
Chestionarul Recensământului Populației și Locuințelor 2021 cu categoria
„Caracteristici Etno-Culturale” (1 pagină)
6. Cererea, în baza Legii 544/2001, adresată Silviei
Pisică, coordonator al Unității de Coordonare a Implementării Recensământului
2021 din Institutul Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la
12.07.2022 (2 pagini)
7. Chitanța Poștei Române Constanța din 12.07.2022 de
expediere a Cererii adresată Silviei Pisică și Confirmarea Poștei Române
București din 14.07.2022 privind primirea de către Silvia Pisică a Cererii. (1
pagină + 1 pagină)
8. Întâmpinarea Institutului Național de Statistică
1193/TA/12.01.2023 la Cererea de chemare în judecată. (5 pagini)
9. Hotărârea Guvernului României nr. 143/31.01.2023 și
Anexa 2 a Hotărârii Guvernului României nr. 143/31.01.2023: Nomenclatorul
Etniilor și Limbilor Materne (2 pagini + 5 pagini)
10.Adresa
Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011
către Institutul Național de Statistică (1 pagină)
11. Anexă la Adresa 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011:
Memorandumul Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul
comunității aromânilor din România, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008
(8 pagini)
12. Răspunsul la Întâmpinarea Institutului Național de
Statistică, depus personal la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a
Tribunalului București la 29.03.2023 (3 pagini)
13. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1684/2023 din
30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului
București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (1 pagină)
14.Sentință Civilă nr. 1684/30.03.2023 a Secției II
Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta
Română la 13.04.2023 (2 pagini)
15. Cerere de preschimbare a termenului de judecată
adresată Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța,
expediată prin Poșta Română la 12.05.2023 (2 pagini)
16. Încheiere Camera de Consiliu a Secției Contencios
Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța din 17.05.2023 (2 pagini)
17. Concluzii scrise Nr. 15670/vBG/12.09.2023 ale
Institutului Național de Statistică (2 pagini)
18. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1125/2023 din
29.09.2023 (1 pagină)
19.Încheiere din 14.09.2023 a Secției Contencios
Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (2 pagini)
20.Sentință Civilă nr. 1125 din 29.09.2023 a Secției
Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (5 pagini)
21. Recurs la 01.11.2023 la Secția Contencios
Administrativ și Fiscal a Curții de Apel Constanța (4 pagini)
22. Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a
Institutului Național de Statistică la Recurs (2 pagini)
23. Răspuns la Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a
Institutului Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 22.12.2023
(2 pagini)
24. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 201/2024 din
26.02.2024 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal, tehnoredactată de
grefier la 29.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (1 pagină)
25. Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024 a Secției de
Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța, tehnoredactată de grefier
la 28.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (7 pagini)
26. Minuta ședinței din 02.02.2012 a Comisiei Centrale
a Recensământului Populației și Locuințelor din 2011
27. Corespondența pe email a reclamantului cu
Reprezentanța Comisiei Europene în România în aprilie-septembrie 2024
28 octombrie 2024
Teja Marius Virgil
Email al Direcției Generale Președinție a
PE 08.11.2024
Petitia dumneavoastra din data de 28.10.202
Către: (...) · vin., 8 nov. 2024
la 13:44
Stimate domnule Teja,
In legatura cu petitia dumneavoastra din data de 28.10.2024 , va transmitem o
confirmare oficiala de primire impreuna cu informatii suplimentare.
Cu stimă,
Șef de unitate
Teresa Pereira
European Parliament
Directorate General for the Presidency
Directorate for the Plenary
Unit for Reception and Referral of Official Documents
1 fișier atașat
1271-24.pdf
PDF-77.6 KB
Adresa D 501557 a DGP-DSP-URRD de
înregistrare a Petiției 07.11.2024
Parlamentul European
Dl Marius Virgil Teja
Aleea Nalbei, 12, Bl 111, Ap. 48
900212 Constanța
Romania
D 501557 07.11.2024
Bruxelles,
Stimate domnule Teja,
În numele Secretarului General al Parlamentului
European, confirm prin prezenta că am primit petiția din 28.10.2024.
Numărul de înregistrare al petiției dvs. este
1271/2024. Vă rugăm să rețineți acest număr de
înregistrare și să îl menționați în corespondența
ulterioară având drept subiect petiția dvs.
Petiția dvs. a fost transmisă Comisiei pentru petiții
a Parlamentului European, care, după
adoptarea unei decizii cu privire la aceasta, vă va
informa în scris în legătură cu decizia luată.
Vă rugăm să aveți în vedere totuși faptul că procedura
de examinare a petiției dvs. poate dura
un anumit timp, deoarece Parlamentul European primește
în fiecare an un număr semnificativ
de petiții.
Ca regulă generală, odată înregistrate, petițiile
devin documente publice; prin urmare, vă
rugăm să consultați, pe verso, declarația de
confidențialitate a Parlamentului European cu
privire la protecția datelor dvs. personale.
Pentru orice întrebări legate de petiția dvs., nu
ezitați să contactați secretariatul Comisiei
pentru petiții, fie prin e-mail
(peti-secretariat@europarl.europa.eu), fie utilizând serviciile
poștale obișnuite (la adresa poștală: European
Parliament, Committee on Petitions, Rue
Wiertz 60, B-1047 Brussels, BELGIUM).
Cu stimă,
T.Pereira
Șef de unitate
ELECTRONICALLY SIGNED by Ms Teresa Pereira on Nov 07
2024 13:49:45
Seq. no. 44894
Direcția Generală Președinție - Direcția pentru
ședințe plenare - Unitatea de recepție și retrimitere a documentelor oficiale
Email al Secretariatului Comisiei pentru
Petiții a PE 19.12.2024
CAT_LETTER Petition No. 1271/2024
- PETI
Secretariat
Către: eu · joi, 19 dec. 2024 la
18:53
Stimate domn Marius
Virgil Teja,
Atașez acestui
e-mail, spre informare, scrisoarea din partea Președintei Comisiei pentru
petiții.
Cu stimă,
|
|
|
1 fișier atașat
- STAMPED_1271-24.RO..pdf
- PDF
246,5 KB
Adresa D 310500 a Comisiei pentru Petiții
19.12.2024
European Parliament
D 310500 19.12.2024
Preşedinte Comisiei pentru petiţii
Bruxelles,
MST/ok [IPOL-COM-PETI D(2024)38404]
Dl Marius Virgil Teja
Aleea Nalbei, 12, Bl 111, Ap. 48
900212 Constanța
ROUMANIE
Subiect:
Petiţia nr. 1271/2024
Stimate domn Marius Virgil Teja,
Vă mulțumesc pentru petiția pe care ați adresat-o
Parlamentului European; aceasta a fost examinată de Comisia pentru petiții.
Din păcate, trebuie să vă informez că nu suntem în
măsură să dăm curs petiției dvs.
Petiția a fost declarată inadmisibilă de către Comisia
pentru petiții la 03.12.2024 deoarece s-a considerat că problema pe care o
ridicați nu ține de domeniile de activitate ale Uniunii Europene.
Deși nu suntem în măsură să dăm curs petiției dvs., vă
mulțumesc pentru că v-ați exercitat dreptul de a adresa petiții.
Cu stimă,
Bogdan Rzońca
Preşedinte Comisiei pentru petiţii
