Dosar 1271/24 Parlamentul European

Dosar 1271/2024 Parlamentul European

 

La 28 octombrie 2024, am expediat, prin Poșta Română, o petiție pe adresa Comisiei pentru Petiții a Parlamentului European din Bruxelles, pe subiectul dosarului 30136/3/2022, în care solicitasem instanței să oblige Institutul Național de Statistică să atașeze la rezultatele definitive ale Recensământului din 2021 adevărata mea declarație de operația de recenzare din 9 iulie 2021, care mi-a fost ulterior modificată, sub pretextul de a se conforma cu Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne 2021: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.” https://natiuneaarmana.blogspot.com/2024/02/procesul-nationalitatea-armana-versus.html

La 8 noiembrie 2024 am primit un email din partea Teresei Pereira, de la Direcția Generală Președinție - Direcția pentru ședințe plenare - Unitatea de recepție și retrimitere a documentelor oficiale a Parlamentului European, cu adresa D 501557, în care mi se comunica că petiția mea a fost înregistrată cu numărul 1271/24 la Comisia pentru Petiții.

La 19 decembrie 2024, am primit, prin email, a dresa D 310500 a Comisiei pentru Petiții, în care se concluziona: „Petiția a fost declarată inadmisibilă de către Comisia pentru petiții la 03.12.2024 deoarece s-a considerat că problema pe care o ridicați nu ține de domeniile de activitate ale Uniunii Europene.”

Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Dar va veni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)

Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici.

Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)

 

 

 

Petiție către Parlamentul European 28.10.2024

Email al Direcției Generale Președinție a PE 08.11.2024

Adresa D 501557 a DGP-DSP-URRD de înregistrare a Petiției 07.11.2024

Email al Secretariatului Comisiei pentru Petiții a PE 19.12.2024

Adresa D 310500 a Comisiei pentru Petiții 19.12.2024

 

 

Petiție către Parlamentul European 28.10.2024

 

Către PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU PETIȚII A PARLAMENTULUI EUROPEAN

 

Nume: TEJA

Prenume: MARIUS VIRGIL

Data nașterii: 07.07.1969

Locul nașterii: MUNICIPIUL CONSTANȚA

Cetățenie: ROMÂNĂ

Adresă: (...)

MUNICIPIUL CONSTANȚA

JUDEȚUL CONSTANȚA

CP (...)

(+40) (...)

(...)@(...)

 

 

Din cauza COVID-19, în România desfășurarea Recensământului 2021 a fost amânată pentru 2022, dar denumirea oficială a operației de recenzare a rămas Recensământul 2021.

 

Explic diferența națională (etnică) dintre Armân/Armăn (ambele ortografii sunt uzuale) și „aromân”. Etnogeneza Armânilor a fost un proces de romanizare a popoarelor barbare din Peninsula Balcanică, cu excepția grecilor, care aveau o cultură scrisă mai veche și mai dezvoltată decât a romanilor. În Limba Maternă Armână din familia limbilor romanice (română, italiană, franceză, portugheză, spaniolă), Armânii se autodenumesc Armân. Cuvântul „aromân” („a”+„român”) este o invenție a politicienilor români din secolul XIX pentru a justifica politica de asimilare/românizare a Armânilor din Imperiul Otoman prin politica de înființare a unor școli primare cu acordul sultanului, suzeranul României până în 1877. Acest termen, ca și sintagmele „român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”, au apărut în literatura românească după ce prințul Al. Ioan Cuza (1859-1866), fondatorul statului național român, a înființat la București, în 1860, Comitetul Macedo-Român, format în mare parte din români. Prin iradeaua din 10/23 mai 1905, sultanul a recunoscut pe Armâni ca popor („milet” în turca osmană) cu numele de „vlahi”: „valaques” în versiunea franceză a iradelei și „ulahlar” în cea turcă osmană, adică nu i-a recunoscut ca „români”. Ca urmare, „aromânii” sunt acei armâni care și-au renegat, de voie sau de nevoie, Identitatea Etnică Armână și s-au convertit la identitatea etnică română prin sintagmele inventate în România: „aromân/român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”. Eu, fiind un moderat, folosesc pentru „aromâni” termenii tehnici „renegat” și „convertit”, dar intransigenții folosesc expresia plastică „trădători de neam”. Dacă extremiștii „aromâni” își reneagă strămoșii barbari majori macedoneni (ei consideră România ca Țară Mamă de unde în Evul Mediu, Armânii ar fi migrat în Peninsula Balcanică pentru a se întoarce în România în secolele XIX-XX), extremiștii „makedoni” (ei își scriu numele cu „k” ca în limba greacă) își reneagă strămoșii majori romani,d eoarece deviza lor este „Ellada este Patrida noastră” (ei folosesc cuvintele grecești „Ellada” și „Patrida”), iar propaganda statului grec pretinde că barbarii macedoneni erau greci. Atenție: cuvintele „aromanian” (a+romanian) și „aroumain” (a+roumain) reprezintă traducerile în engleză și franceză ale termenului „aromân”. Ca urmare, subliniez necesitatea folosirii termenului „Armân” și  în limbile engleză și franceză pentru a-i deosebi pe Armâni de romanian / „aromanian” și de roumain / „aroumain”.

 

Ca urmare a Războaielor Balcanice (1912-1913), România a anexat Cadrilaterul de la Bulgaria, regiune locuită de bulgari, turci și tătari. Pentru a controla demografic regiunea, statul român a inițiat în perioada interbelică un program de colonizare, în care s-au încadrat 6.000 de familii armâne din statele balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia), care își pierduseră ocupațiile tradiționale din perioada otomană: păstoritul și transportul și comerțul cu caravanele.

 

În contextul instaurării unor regimuri democratice moderne în Europa de Est în 1989, a început și Mișcarea de Deșteptare Națională a Armânilor din Peninsula Balcanică natală și din România, unde ei sunt în diaspora. Albania (Legea protecției minorităților naționale 96/13.10.2107) și Macedonia de Nord (Constituția 1991) au recunoscut Naționalitatea/Identitatea Națională Armână ca „aromune”, respectiv, „vlasi”, dar România și Grecia nu o recunosc, statul grec inventând pentru Armâni sintagma „elino-vlah” (grec vorbitor de limbă romanică).

 

Cu toate acestea, la Recensământul din România din 2011, care s-a desfășurat pe hârtie, unii cetățeni au reușit să se înregistreze ca „Armâni” la variabila „Etnie”. În cazul meu, întâmplarea a făcut ca recenzorul să fie o tânără din familia Ianuși, care mi-a spus că ea se înregistrase ca „Armână” și mi-a spus că mă poate înregistra și pe mine, dacă doream, ceea ce s-a și întâmplat. Dar, la trei luni după operația de recenzare, în ședința din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 (din care făcea parte și Institutul Național de Statistică ca organizator al Recensământului), s-a decis ca cetățenii care se declaraseră și fuseseră înregistrați pe hârtie ca Armâni să le fie modificată declarație prin mutarea la „cod nivel 1 / 1000 = român, cod nivel 2 / 1002 = aromân” din Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne redactat pentru Recensământ.

 

La 09.07.2022 (sâmbătă), am primit vizita recenzorului Victor Demintei. La variabilele „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân” și, respectiv,  „Armână”, declarând, în mod preventiv după experiența de la Recensământul 2011, și că „Eu nu sunt român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la cod nivel 2 „aromân”=1002 din cadrul cod nivel 1 „român”=1000. Mi-a răspuns că în Chestionar nu există Etnia Armân și a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că „m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon. I-am explicat că recenzorul-șef va trebui să raporteze superiorilor ierarhici din Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului din cadrul Institutului Național de Statistică. I-am adus la cunoștință recenzorului că ,în cazul în care nu voi fi sunat, mă voi prezenta a Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu voi fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra acest drept în instanță.

Deoarece nu am primit telefon, la 11.07.2022 (luni), am fost în audiență la Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța de Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că nu cunoaște cazul și a dat un telefon. Apoi mi-a spus că persoanele care se declară la Etnie ca „Armân” sunt transferate la cod nivel 2/1002 = „aromân” din cadrul cod nivel 1/1000 = român. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021, condusă de Silvia Pisică, în calitatea dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică, direcție generală căreia i se subordonează Direcția Recensământului Populației.

Am menționat doamnei Constantin că îmi voi apăra în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate. Precizez că, în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului 2021, se subliniază cu majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIUN FEL DE CONSTRÂNGERE”. Dar prin modificarea ulterioară, fără acordul meu, a declarației mele liber exprimate, Institutul a aplicat dictonul lui Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”.

La 12.07.2022 am expediat, prin Poșta Română, o cerere, în baza Legii 544/2001 (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413), adresată Silviei Pisică, prin care solicitam documentul legal în baza căruia la Recensământul 2021 mi s-a modificat declarația liber exprimată fără acordul meu. I-am menționat că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14.07.2022, am primit din partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar nici astăzi nu am primit răspuns.

 

În septembrie-octombrie 2022 am trimis zilnic email-uri către cele mai cunoscute organizații pentru apărarea drepturilor omului din România, în care am cerut doar „asistență juridică” și nu am cerut reprezentare în instanță. Am primit foarte puține răspunsuri, cuprinzând refuzuri din motiv că cazul meu nu se încadrează în domeniile lor de expertiză, așa cum au procedat Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (02.09.2022) și avocații de la Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile Omului (15.09.2022). Am discutat apoi problema cu un avocat armân din Constanța, pe care îl cunoșteam de 46 de ani, dar, deoarece a promis că va semna „Petiția adresată Parlamentului României pentru recunoașterea Naționalității Armăne” (01.08.2020) (https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451 ) și nu a făcut-o, nu l-am mai contactat. Atenție: în România cuvântul „naționalitate” („nationality”/„nationalité”) este echivalent cu cel de „etnie” și nu cu cel de „cetățenie”. Arăt că eu nu am făcut parte și nu fac parte din nicio organizație din România care are în numele său cuvintele „armân”, „aromân”, „macedo-român” și „makedon-armân”, deoarece relațiile acestor organizații cu Statul din România și cu Statul din Grecia sunt neclare. În consecință, inițial am redactat o singură Cerere de chemare în judecată cu 4 capete de cerere, referitoare la Recensământul 2011 (2) și Recensământul 2021 (2), dar, după ce m-am informat pe internet, am divizat-o în 4 Cereri, din care 3 referitoare la Legea 544/2001 și una cu „obligația de a face” referitoare la prezentul dosar în baza Legii 554/2004 (Legea Contenciosului Administrativ (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/224247 ). Am depus cererile la 03.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, fiind înregistrate astfel: 30136/3/2022 (prezentul dosar), 30138/3/2022 (dosarul referitor la refuzul răspunsului de către Silvia Pisică - Legea 544/2001/Recensământul 2021), 30139/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001) și 30140/3/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001). Deoarece în prezentul dosar nu motivasem în drept Cererea, la 05.12.2022 am depus Motivarea și chitanța timbrului judiciar. La ședințele de judecată din martie 2023, cele trei instanțe au admis excepția tardivității introducerii celor trei cereri de chemare invocată de pârât și au respins cererile de chemare în judecată, deoarece le-am introdus după termenul de 30 de zile prevăzut de Legea 544/2001.

 

În prezentul dosar, am solicitat instanței următoarea decizie: „Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să includă următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei, numărul 12, bloc L 111, apartament 48, cu cartea de identitate având seria și numărul KZ 205156 și CNP 1690707131218, a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”” De asemenea, am arătat, citând adresa de răspuns 24/nr. 935/EL/27.04.2022 a Departamentului pentru Relații Interetnice la cererea mea în baza legii 544/2001, că Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost redactat de Departament numai în ce privește etniile recunoscute ca minorități naționale, celelalte etnii reprezentând contribuția Institutului Național de Statistică. În finalul Cererii de chemare în judecată, am arătat că demersul Institutului, ca instituție de stat, de modificare ulterioară a declarației mele liber exprimate la operația de recenzare, „poate fi încadrat la politică de asimilare”. Am inclus în Cerere linkurile unor texte scrise de mine despre Națiunea Armână non-statală și repostate pe blogul „Națiunea Armănă”-

În ședința din 30.03.2023, Tribunalul București și-a declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului Constanța, deoarece eu nu am știut că Legea 554/2004 fusese amendată în 2018 în sensul că reclamantul se adresează „exclusiv” instanței de la domiciliul său.

 

După ce Tribunalul Constanța a respins, la 17.05.2023, cererea mea ca ședința de judecată să fie programată cel mai târziu la 31.05.2023, deoarece Comisia Centrală a Recensământului 2021 devansase publicarea rezultatelor definitive din Secțiunea „Caracteristici Etno-Culturale” pentru luna iunie 2023, am fost citat la ședința de judecată din 14.09.2023.

În Întâmpinarea 1193/TA/12.01.2023, pârâtul a invocat Hotărârea de Guvern nr. 143/2022, prin care a fost aprobat Nomenclatorul, în care nu figurează etnia armân și limba maternă armână. De asemenea, a fost invocat Memorandumul „Propunerea unor soluții concrete privind statutul comunității aromânilor din România”, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008, prin care, susține pârâtul, „comunitatea armână este recunoscută ca parte a națiunii române”. Pârâtul a susținut că recenzarea a fost realizată „de către recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică)”.

În Răspunsul din 29.03.2023 la Întâmpinare, am respins invocarea de către pârât a excepției conexității prezentului dosar cu dosarul 30138/3/2022. Am reluat afirmația Departamentului  pentru Relații Interetnice că, la redactarea Nomenclatorului, contribuția Departamentului s-a limitat la cele „20 de minorități naționale recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând competența legală de a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale”.  Am arătat că Memorandumul include cuvântul „aromân” în titlu și de 36 de ori în text. Dar în adresa de răspuns a Departamentului către Institut, la care este anexat Memorandumul, apar sintagmele „comunitatea armânilor” și „comunitatea armână”, și am arătat că acest aspect reprezintă o „contradicție flagrantă” între adresa Departamentului și Memorandum, care evidențiază „fie necunoașterea problemei, fie mai curând o manipulare” a Institutului de către Departament sau, adaug aici, o complicitate a celor două instituții.

În Concluziile scrise nr. 15670/vBG/12.09.2023, pârâtul citează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2020 prin care Departamentul pentru Relații Interetnice „are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin Hotărârea Guvernului”. Pârâtul precizează că la Etnie categoria „armân” și la Limbă Maternă categoria „armână” nu figurează în Nomenclator. De asemenea, pârâtul reia afirmația uimitoare din Întâmpinare că recenzarea este realizată „de către un recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică așa cum se arată în cererea reclamantului)”.

În Încheierea din ședința de judecată din 14.09.2023, Tribunalul Constanța a respins invocarea de către pârât a excepției conexității prezentului dosar cu dosarul 30138/3/2022 ca „nefiind întemeiată”, apreciind că „obiectul și cauza din dosarul precizat nu au o strânsă legătură cu obiectul și cauza din prezenta judecată” și a amânat pronunțarea pentru 29.09.2023.

Prin Sentința Civilă nr. 1125/29.09.2023, Tribunalul Constanța a respins Cererea de chemare în judecată ca „nefondată”. Instanța a motivat decizia prin faptul că, „în realitate”, eu aș fi nemulțumit de Hotărârea de Guvern 143/2022 „prin care s-a stabilit că etnia și limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână”, respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române și nu „Armână”, (...)”

 

În Recursul din 01.11.2023, am arătat că, în sentința sa, Tribunalul Constanța a reținut apărarea pârâtului din Întâmpinare privind elaborarea Nomenclatorului de către Departamentul pentru Relații Interetnice conform Ordonanței 19/2020. Dar în practică, redactarea Nomenclatorului 2021 nu a decurs conform prevederilor Ordonanței. Conform adresei de răspuns 24/935/EL/27.04.2022, Departamentul a realizat numai codurile referitoare la etniile recunoscute de stat ca minorități naționale. Departamentul subliniază că Nomenclatorul a fost redactat „la inițiativa Institutului Național de Statistică și a Secretariatului General al Guvernului.”  Deoarece afirmația Departamentului despre modalitatea reală a redactării Nomenclatorului nu a fost luată în considerare de Tribunal, am solicitat audierea ca martor a secretarului de stat al Departamentului. Am arătat că problema autorilor Nomenclatorului face obiectul dosarului 17757/3/2023, intentat de mine împotriva Institutului la 09.06.2023 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București și, adaug aici, și a dosarului 17760/3/2023, intentat tot Institutului la aceeași dată și la aceeași instanță. Am subliniat că obiectul Cererii de chemare în judecată este acela de a obliga Institutul (în baza articolului 18, alineatul 1, Legea 554/2004) de a include în rezultatele Recensământului 2021 declarația mea liber exprimată de „Armân” la recenzarea din 09.07.2022, deoarece această declarație mi-a fost modificată ulterior ilegal în „român” („aromân”) de către Institut fără acordul meu. Am subliniat că la recenzare eu am declarat nu numai ceea ce sunt, adică că sunt „Armân”, dar am declarat și ceea ce nu sunt, adică că nu sunt „român”/„aromân”, pentru a preveni modificarea declarației mele liber exprimată ca la Recensământul 2011, conform Minutei ședinței din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului 2011 (anexată la Recurs). Am arătat că nemulțumirea mea în prezentul dosar nu este faptul că în Nomenclatorul 2021 nu a fost inclusă etnia „Armân”, așa cum în mod nereal a interpretat instanța, dovada fiind faptul că eu i-am explicat recenzorului că situația trebuia prezentată superiorilor ierarhici din Unitatea de Implementare a Recensământului din Institut. Am subliniat că în Hotărârea 143/2020 nu există o dispoziție care să stipuleze „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române şi nu „Armână””, așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Deși într-un paragraf anterior, instanța a arătat că a înțeles foarte bine diferența etnică dintre „Armân” și „aromân”/„român”, adică că „în cadrul națiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” şi nu „Armân””, în contradictoriu cu cu această motivare instanța a justificat modificarea ulterioară a declarației mele de către Institut prin faptul că „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a  a națiunii române”. În baza art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, am solicitat interogatoriul președintelui Institutului Tudorel Andrei:  „Ce document, legal sau de altă natură, privitor la RPL 2021, stipulează dreptul INS de a-mi modifica, după recenzarea din 9 iulie, declarația liber exprimată la variabila Etnie de „Armân” în „român”?”      

În Întâmpinarea nr. 89073/27.11.2023 la Recurs, pârâtul a reluat motivarea Tribunalului Constanța care a interpretat că eu aș fi nemulțumit „de fapt” de Hotărârea de Guvern nr.143/2022 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea declarată de acesta la recensământ”.

În Răspunsul din 22.12.2023 la Întâmpinare, am arătat că Ordonanța de Urgență 19/2020 și HG 143/2022, referitoare la Nomenclator, invocate de pârât și de Tribunalul Constanța „sunt străine de natura prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat nemulțumiri față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa” și am considerat că Institutul Național de Statistică a comis „un abuz în serviciu” și m-a asimilat forțat ca român („aromân”), în pofida declarației mele liber exprimate preventiv că NU sunt român. De asemenea, am arătat că pârâtul și Tribunalul Constanța nu au indicat documentul legal (lege, hotărâre de guvern, ordin de ministru, decizie a Institutului sau a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată [!!!!????] de cea declarată de acesta al recensământ”, adică actul care prevedea modificarea declarațiilor liber exprimate ale persoanelor care declară Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român (aromân)”.

Prin Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024, Curtea de Apel Constanța a respins Recursul ca „nefondat”. Curtea a considerat că „în mod corect, instanța de fond a reținut că reclamantul este nemulțumit de faptul că prin HG nr. 143/2022 Anexele 1 și 2 s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său judiciar a învederat instanței de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la variabilele etnie și limbă maternă ca fiind „armân”, și, respectiv, „limba maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv, „limba maternă aromână”. Reține Curtea de apel că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne prevăzut la Anexa 2 a HG 143/2022 nu figurează etnia, categoria armân/armăn, respectiv limba maternă armână/armănă, în mod corect instanța de fond a respinsă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că obiectul cererii este în contradicție cu prevederile actelor normative”. Subliniez că Decizia Curții a ignorat faptul că eu nu am cerut modificarea structurii Nomenclatorului prin adăugarea Etniei „Armân” și Limbii Materne, având în vedere că anonimizarea persoanei recenzate face imposibilă adăugarea retroactivă a unor date privind respectiva persoană.

 

Consider că în dosarul 30136/3/2023 mi s-au încălcat drepturile prevăzute în următoarele articole din CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE (2012/C 326/02): 1 Demnitatea umană, 8 Protecția datelor cu caracter personal, 10 Libertatea de gândire, de conștiință și de religie, 11 Libertatea de exprimare și de informare, 20 Egalitatea în fața legii, 21 Nediscriminarea, 22 Diversitatea culturală, religioasă și lingvistică, 52 Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor (chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012P/TXT)

 

De asemenea, consider că mi s-au încălcat drepturile prevăzute de următoarele articole din CONVENŢIA-CADRU PENTRU PROTECŢIA MINORITĂŢILOR NAŢIONALE: 3, 4, 5, 6, 7, 15 (https://www.roaep.ro/legislatie/instrumente-juritice/conventia-cadru-pentru-protectia-minoritatilor-nationale/)

 

Menționez că la 22 iulie 2024 am expediat, prin Poșta Română, către Curtea Europeană a Drepturilor Omului o plângere pe subiectul dosarului 30106/3/2022. La 26 septembrie 2024, judecătorul Frederic Krenc (Belgia) mi-a respins plângerea 21689/24 Teja vs Romania, motivând că nu am epuizat căile de atac interne, conform alineatului 1 din articolul 35 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La 3 octombrie 2024, Grefa CEDO mi-a expediat prin poștă decizia judecătorului.

 

La 14 octombrie 2024, am expediat, prin Poșta Română, către Comisia Europeană o plângere pe subiectul dosarului 30136/3/2022, care, conform Global Track & Trace,  a fost livrat destinatarului la 21 octombrie 2024.

 

În cazul admiterii cazului meu de către Comisia Europeană, cum m-aș putea reprezenta ulterior dacă avocații specializați pe drepturile omului din București ar refuza să-mi preia cazul sub diverse motive sau dacă ar accepta, dar ar solicita un onorariu uriaș în raport cu venitul meu lunar de 400 Euro, în contextul în care eu locuiesc la 225 km de București? judecătorul român Cristi Dănileț sublinia la 21.09.2023: „Mecanismul de Cooperare și Verificare [pentru justiție al UE] trebuia menținut și înăsprit în cazul României, nu eliminat”.

(https://buzznews.ro/cristi-danilet-judecator-mcv-trebuia-mentinut-si-inasprit-in-cazul-romaniei-nu-eliminat/)

 

 

De asemenea, în perioada 09.06.2023-01.08.2023, am intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, 19 dosare privind, direct și indirect, Naționalitatea Armână la Recensământul 2011, următoarelor  instituții de Stat: Institutul Național de Statistică - 17744/3/2023, 17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17752/3/2023, 17755/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023, 17760/3/2023 (09.06.2023), 21063/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Educației - 21059/3/2023 (11.07.2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060/3/2023, 21061/3/2023 și 21062/3/2023 (11.07.2023), 23252/3/2023 (01.08.2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Culturii – 22820/3/2023 (27.07.2023). (https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)

 

Listă documente anexate

1.Cerere de chemare în judecată la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București depusă personal la 03.11.2022 și Motivarea în drept a Cererii depusă personal la 05.12.2023 (7 pagini + 1 pagină)    

2. Cerere, în baza Legii 544/2001, adresată Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, expediată prin Poșta Română la 15.04.2022 (1 pagină)

3. Adresa de răspuns a Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 935/EL/27.04.2022, primită prin email. (2 pagini)

4. Anexă a adresei 24/Nr. 935/EL/27.04.2022 cu propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice pentru Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne la Recensământul 2021, adresată Institutului Național de Statistică (2 pagini)

5. Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Recensământului Populației și Locuințelor 2021 cu categoria „Caracteristici Etno-Culturale” (1 pagină)

6. Cererea, în baza Legii 544/2001, adresată Silviei Pisică, coordonator al Unității de Coordonare a Implementării Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 12.07.2022 (2 pagini)

7. Chitanța Poștei Române Constanța din 12.07.2022 de expediere a Cererii adresată Silviei Pisică și Confirmarea Poștei Române București din 14.07.2022 privind primirea de către Silvia Pisică a Cererii. (1 pagină + 1 pagină)

8. Întâmpinarea Institutului Național de Statistică 1193/TA/12.01.2023 la Cererea de chemare în judecată. (5 pagini)

9. Hotărârea Guvernului României nr. 143/31.01.2023 și Anexa 2 a Hotărârii Guvernului României nr. 143/31.01.2023: Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne (2 pagini + 5 pagini)

10.Adresa  Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011 către Institutul Național de Statistică (1 pagină)

11. Anexă la Adresa 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011: Memorandumul Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008 (8 pagini)

12. Răspunsul la Întâmpinarea Institutului Național de Statistică, depus personal la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București la 29.03.2023 (3 pagini)

13. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1684/2023 din 30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (1 pagină)

14.Sentință Civilă nr. 1684/30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (2 pagini)

15. Cerere de preschimbare a termenului de judecată adresată Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța, expediată prin Poșta Română la 12.05.2023 (2 pagini)

16. Încheiere Camera de Consiliu a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța din 17.05.2023 (2 pagini)

17. Concluzii scrise Nr. 15670/vBG/12.09.2023 ale Institutului Național de Statistică (2 pagini)

18. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1125/2023 din 29.09.2023 (1 pagină)

19.Încheiere din 14.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (2 pagini)

20.Sentință Civilă nr. 1125 din 29.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (5 pagini)

21. Recurs la 01.11.2023 la Secția Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel Constanța (4 pagini)

22. Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică la Recurs (2 pagini)

23. Răspuns la Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 22.12.2023 (2 pagini)

24. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 201/2024 din 26.02.2024 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal, tehnoredactată de grefier la 29.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (1 pagină)

25. Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024 a Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța, tehnoredactată de grefier la 28.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (7 pagini)        

26. Minuta ședinței din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor din 2011

27. Corespondența pe email a reclamantului cu Reprezentanța Comisiei Europene în România în aprilie-septembrie 2024

 

28 octombrie 2024

Teja Marius Virgil

 

 

Email al Direcției Generale Președinție a PE 08.11.2024

 

Petitia dumneavoastra din data de 28.10.202

Către:  (...) · vin., 8 nov. 2024 la 13:44

 

Stimate domnule Teja,

In legatura cu petitia dumneavoastra din data de 28.10.2024 , va transmitem o confirmare oficiala de primire impreuna cu informatii suplimentare.

Cu stimă,
Șef de unitate

Teresa Pereira

European Parliament

Directorate General for the Presidency

Directorate for the Plenary

Unit for Reception and Referral of Official Documents

 

1 fișier atașat

1271-24.pdf

PDF-77.6 KB

 

 

Adresa D 501557 a DGP-DSP-URRD de înregistrare a Petiției 07.11.2024

 

Parlamentul European

 

Dl Marius Virgil Teja

Aleea Nalbei, 12, Bl 111, Ap. 48

900212 Constanța

Romania

 

D 501557 07.11.2024

Bruxelles,

 

Stimate domnule Teja,

În numele Secretarului General al Parlamentului European, confirm prin prezenta că am primit petiția din 28.10.2024.

Numărul de înregistrare al petiției dvs. este 1271/2024. Vă rugăm să rețineți acest număr de

înregistrare și să îl menționați în corespondența ulterioară având drept subiect petiția dvs.

Petiția dvs. a fost transmisă Comisiei pentru petiții a Parlamentului European, care, după

adoptarea unei decizii cu privire la aceasta, vă va informa în scris în legătură cu decizia luată.

Vă rugăm să aveți în vedere totuși faptul că procedura de examinare a petiției dvs. poate dura

un anumit timp, deoarece Parlamentul European primește în fiecare an un număr semnificativ

de petiții.

Ca regulă generală, odată înregistrate, petițiile devin documente publice; prin urmare, vă

rugăm să consultați, pe verso, declarația de confidențialitate a Parlamentului European cu

privire la protecția datelor dvs. personale.

Pentru orice întrebări legate de petiția dvs., nu ezitați să contactați secretariatul Comisiei

pentru petiții, fie prin e-mail (peti-secretariat@europarl.europa.eu), fie utilizând serviciile

poștale obișnuite (la adresa poștală: European Parliament, Committee on Petitions, Rue

Wiertz 60, B-1047 Brussels, BELGIUM).

 

Cu stimă,

T.Pereira

Șef de unitate

ELECTRONICALLY SIGNED by Ms Teresa Pereira on Nov 07 2024 13:49:45

Seq. no. 44894

 

Direcția Generală Președinție - Direcția pentru ședințe plenare - Unitatea de recepție și retrimitere a documentelor oficiale

 

 

Email al Secretariatului Comisiei pentru Petiții a PE 19.12.2024

 

CAT_LETTER Petition No. 1271/2024

• PETI Secretariat

Către:  eu · joi, 19 dec. 2024 la 18:53

 

Stimate domn Marius Virgil Teja,

 

Atașez acestui e-mail, spre informare, scrisoarea din partea Președintei Comisiei pentru petiții.

 

Cu stimă,

         

 

 

Secretariatul Comisiei pentru petiții Parlamentul European Direcţia Generală Politici Interne ale Uniunii  Direcția pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale www.europarl.europa.eu

 

1 fișier atașat

• STAMPED_1271-24.RO..pdf
• PDF 246,5 KB

 

 

 

Adresa D 310500 a Comisiei pentru Petiții 19.12.2024

 

European Parliament

 

D 310500 19.12.2024

 

 

Preşedinte Comisiei pentru petiţii

 

Bruxelles,

MST/ok [IPOL-COM-PETI D(2024)38404]

 

Dl Marius Virgil Teja

Aleea Nalbei, 12, Bl 111, Ap. 48

900212 Constanța

ROUMANIE

 

 Subiect: Petiţia nr. 1271/2024

Stimate domn Marius Virgil Teja,

 

Vă mulțumesc pentru petiția pe care ați adresat-o Parlamentului European; aceasta a fost examinată de Comisia pentru petiții.

Din păcate, trebuie să vă informez că nu suntem în măsură să dăm curs petiției dvs.

Petiția a fost declarată inadmisibilă de către Comisia pentru petiții la 03.12.2024 deoarece s-a considerat că problema pe care o ridicați nu ține de domeniile de activitate ale Uniunii Europene.

Deși nu suntem în măsură să dăm curs petiției dvs., vă mulțumesc pentru că v-ați exercitat dreptul de a adresa petiții.

 

Cu stimă,

Bogdan Rzońca

Preşedinte Comisiei pentru petiţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DOSAR CEDO 21689/24

 DOSAR CEDO 21689/24

 

La 22 iulie 2024 am expediat, prin Poșta Română, o cerere pe adresa Grefei Curții Europene a Drepturilor din Strabourg, Franța, având ca subiect dosarul 30136/32022, în care solicitasem instanței să oblige Institutul Național de Statistică să atașeze la rezultatele definitive ale Recensământului din 2021 adevărata mea declarație de operația de recenzare din 9 iulie 2021, care mi-a fost ulterior modificată, sub pretextul de a se conforma cu Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne 2021: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...), cu cartea de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.” https://natiuneaarmana.blogspot.com/2024/02/procesul-nationalitatea-armana-versus.html

La 26 septembrie 2024, CEDO în complet de judecătorul unic, în persoana judecătorului belgian Frederic Krenc, a calificat cererea ca „inadmisibilă”, deoarece nu am epuizat căile de atac interne, conform art. 35 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La 3 octombrie 2024, Grefei Curții Europene a Drepturilor mi-a expediat prin poștă răspunsul judecătorului F. Krenc.

Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Dar va veni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)

Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici. 

Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)

Cerere către CEDO la 22 iulie 2024

Decizia CEDO din 26 septembrie 2024

Scrisoarea Grefei CEDO din 3 octombrie 2024

 

 

 

Cerere către CEDO la 22 iulie 2024

 

„1/13

EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

 

Precizări cu privire la acest formular de cerere

Prezentul formular este un document juridic oficial şi are incidență directă asupra drepturilor şi obligaţiilor dumneavoastră. Urmaţi instrucţiunile care figurează în broșura intitulată „Cum se

completează formularul de cerere”, completând toate rubricile formularului și anexând toate documentele pertinente.

 

RUM - 2022/2

Formular de cerere

Avertisment: Cererea dumneavoastră nu va fi examinată dacă este incompletă (articolul 47 din Regulamentul Curții). Vă atragem atenția asupra faptului că expunerea concisă atât a faptelor și a capetelor de cerere, cât și a respectării de către reclamant a condițiilor de admisibilitate TREBUIE să figureze în rubricile corespunzătoare ale formularului de cerere, conform prevederilor articolului 47 paragraful 2 a) din Regulament. Formularul trebuie completat astfel încât să permită Curții să identifice natura și obiectul cererii fără a fi nevoie ca aceasta să consulte alte documente.

 

A.Reclamant

A1 Persoană fizică

1.Nume TEJA

2.Prenume (toate) MARIUS VIRGIL

3.Data nașterii 07/07/1969

4.Locul nașterii CONSTANȚA

5. Cetățenie ROMÂNĂ

6.Adresă (...) MUNICIPIUL CONSTANȚA, JUDEȚUL CONSTANȚA, ROMÂNIA

7.Telefon (inclusiv prefixul țării)

8.Email (dacă este cazul)

9. Sex *masculin feminin

 

2/13

B. Statul (statele) împotriva căruia (cărora) introduceți cererea.

17. Bifați rubrica (rubricile) corespunzătoare Statului (Statelor) împotriva căruia (cărora) introduceți cererea.

(...)

x ROU- România

(...)

 

3/13 Reprezentantul (Reprezentanții) persoanei fizice

C1. Reprezentant care nu este avocat

C2. Avocat

C3. Procură

 

4/13 Reprezentantul organizației reclamante

D1. Reprezentantul organizației

D2. Avocat

D3. Procură

 

5/13

Obiectul cererii

Această parte a formularului de cerere (rubricile E, F și G) trebuie să conțină toate informațiile pertinente referitoare la fapte (rubrica E), la capetele de cerere (rubrica F), precum și la respectarea de către reclamant a regulilor privind epuizarea căilor de recurs interne și a termenului de patru luni (rubrica G), prevăzute de articolul 35 paragraful 1 din Convenție. Este obligatorie completarea acestor rubrici în spațiul special prevăzut pe formular, simpla trimitere la eventuale documente sau anexe nefiind luată în considerare. Consultați în acest sens prevederile articolului 47 paragraful 2 din Regulamentul Curții, Instrucțiunea practică cu privire la sesizarea Curții, precum și broșura „Cum se completează formularul de cerere”.

E. Expunerea faptelor

58.Din cauza COVID-19, în România desfășurarea Recensământului 2021 a fost amânată pentru 2022, dar denumirea oficială a operației de recenzare a rămas Recensământul 2021.

Explic diferența națională (etnică) dintre Armân/Armăn (ambele ortografii sunt uzuale) și „aromân”. Etnogeneza Armânilor a fost un proces de romanizare a popoarelor barbare din Peninsula Balcanică, cu excepția grecilor, care aveau o cultură scrisă mai veche și mai dezvoltată decât a romanilor. În Limba Maternă Armână din familia limbilor romanice (română, italiană, franceză, portugheză, spaniolă), Armânii se autodenumesc Armân. Cuvântul „aromân” („a”+„român”) este o invenție a politicienilor români din secolul XIX pentru a justifica politica de asimilare/românizare a Armânilor din Imperiul Otoman prin politica de înființare a unor școli primare cu acordul sultanului, suzeranul României până în 1877. Acest termen, ca și sintagmele „român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”, au apărut în literatura românească după ce prințul Al. Ioan Cuza (1859-1866), fondatorul statului național român, a înființat la București, în 1860, Comitetul Macedo-Român, format în mare parte din români. Prin iradeaua din 9/22 mai 1905, sultanul a recunoscut pe Armâni ca popor („milet” în turca osmană) cu numele de „vlahi”, adică nu i-a recunoscut ca „români”: „valaques” în versiunea franceză a iradelei și „ulahlar” în cea turcă osmană. Ca urmare, „aromânii” sunt acei armâni care și-au renegat, de voie sau de nevoie, Identitatea Etnică Armână și s-au convertit la identitatea etnică română prin sintagmele inventate în România: „aromân/român balcanic/român sud-dunărean/român macedonean/macedo-român”. Eu, fiind un moderat, folosesc pentru „aromâni” termenii tehnici „renegat” și „convertit”, dar intransigenții folosesc expresia plastică „trădători de neam”. Atenție: cuvintele „aromanian” (a+romanian) și „aroumain” (a+roumain) reprezintă traducerile în engleză și franceză ale termenului „aromân”. Ca urmare, subliniez necesitatea folosirii termenului „Armân” și  în limbile engleză și franceză pentru a-i deosebi pe Armâni de romanian/„aromanian” și de roumain/„aroumain”.

Ca urmare a Războaielor Balcanice (1912-1913), România a anexat Cadrilaterul de la Bulgaria, regiune locuită de bulgari, turci și tătari. Pentru a controla demografic regiunea, statul român a inițiat în perioada interbelică un program de colonizare, în care s-au încadrat 6.000 de familii armâne din statele balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia), care își pierduseră ocupațiile tradiționale din perioada otomană: păstoritul și transportul și comerțul cu caravanele.

În contextul instaurării unor regimuri democratice moderne în Europa de Est în 1989, a început și Mișcarea de Deșteptare Națională a Armânilor din Peninsula Balcanică natală și din România, unde ei sunt în diaspora. Albania (Legea protecției minorităților naționale 96/13.10.2107) și Macedonia de Nord (Constituția 1991) au recunoscut Naționalitatea/Identitatea Națională Armână ca „aromune”, respectiv, „vlasi”, dar România și Grecia nu o recunosc, statul grec inventând pentru Armâni sintagma „elino-vlah” (grec vorbitor de limbă romanică). Cu toate acestea, la Recensământul din România din 2011, care s-a desfășurat pe hârtie, unii cetățeni au reușit să se înregistreze ca „Armâni” la variabila „Etnie”. În cazul meu, întâmplarea a făcut ca recenzorul să fie o tânără din familia Ianuși, care mi-a spus că ea se înregistrase ca „Armână” și s-a oferit să mă înregistreze și pe mine, dacă doream, ceea ce s-a și întâmplat. Dar, la trei luni după operația de recenzare, în ședința din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2011 (din care făcea parte și Institutul Național de Statistică ca organizator al Recensământului), s-a decis ca cetățenii care se declaraseră și fuseseră înregistrați pe hârtie ca Armâni să le fie modificată declarație prin mutarea la „cod nivel 1 / 1000 = român, cod nivel 2 / 1002 = aromân” din Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne redactat pentru Recensământ.

La 09.07.2022 (sâmbătă), am primit vizita recenzorului Victor Demintei. La variabilele „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân” și, respectiv,  „Armână”, declarând, în mod preventiv după experiența de la Recensământul 2011, și că „Eu nu sunt român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la cod nivel 2 „aromân”=1002 din cadrul cod nivel 1 „român”=1000. Mi-a răspuns că în Chestionar nu există Etnia Armân și a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că „m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon. I-am explicat că recenzorul-șef va trebui să raporteze superiorilor ierarhici din Unitatea de Coordonare a Implementării a Recensământului din cadrul Institutului Național de Statistică. I-am adus la cunoștință recenzorului că ,în cazul în care nu voi fi sunat, mă voi prezenta a Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu voi fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra acest drept în instanță.

Deoarece nu am primit telefon, la 11.07.2022 (luni), am fost în audiență la Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța de Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că nu cunoaște cazul și a dat un telefon. Apoi mi-a spus că persoanele care se declară la Etnie ca „Armân” sunt transferate la cod nivel 2/1002 = „aromân” din cadrul cod nivel 1/1000 = român. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului 2021, condusă de Silvia Pisică, în

6/13

59. calitatea dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din Institutul Național de Statistică, căreia i se subordonează Direcția Recensământului Populației.

Am menționat doamnei Constantin că îmi voi apăra în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate. Precizez că, în textul categoriei „Caracteristici etno-culturale” din Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) a Chestionarului-Martor al Recensământului 2021, se subliniază cu majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIUN FEL DE CONSTRÂNGERE”. Dar prin modificarea ulterioară, fără acordul meu, a declarației mele liber exprimate, Institutul a aplicat dictonul lui Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”.

La 12.07.2022 am expediat, prin Poșta Română, o cerere, în baza Legii 544/2001 (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413), adresată Silviei Pisică, prin care solicitam documentul legal în baza căruia la Recensământul 2021 mi s-a modificat declarația liber exprimată fără acordul meu. I-am menționat că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14.07.2022, am primit din partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar nici astăzi nu am primit răspuns.

În septembrie-octombrie 2022 am trimis zilnic email-uri către cele mai cunoscute organizații pentru apărarea drepturilor omului din România, în care am cerut doar „asistență juridică” și nu am cerut reprezentare în instanță. Am primit foarte puține răspunsuri, cuprinzând refuzuri din motiv că cazul meu nu se încadrează în domeniile lor de expertiză, ca în cazul Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (02.09.2022) și avocaților de la Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile Omului (15.09.2022). Am discutat problema cu un avocat armân din Constanța, pe care îl cunoșteam de 46 de ani, dar, deoarece a promis că va semna „Petiția adresată Parlamentului României pentru recunoașterea Naționalității Armăne” (01.08.2020) (https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451) și nu a făcut-o, nu l-am mai contactat. Atenție: în România cuvântul „naționalitate” („nationality”/„nationalité”) este echivalent cu cel de „etnie” și nu cu cel de „cetățenie”. Arăt că eu nu am făcut parte și nu fac parte din nicio organizație din România care are în numele său cuvintele „armân”, „aromân”, „macedo-român” și „makedon-armân”, deoarece relațiile acestor organizații cu Statul din România și cu Statul din Grecia sunt neclare. În consecință, inițial am redactat o singură Cerere de chemare în judecată cu patru capete de cerere, referitoare la Recensământul 2011 (2) și Recensământul 2021 (2), dar, după ce m-am informat pe internet, am divizat-o în 4 Cereri, din care 3 referitoare la Legea 544/2001 și una cu „obligația de a face” referitoare la prezentul dosar în baza Legii 554/2004 (Legea Contenciosului Administrativ https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/224247). Am depus cererile la 03.11.2022 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, fiind înregistrate astfel: 30136/3/2022 (prezentul dosar), 30138/3/2022 (dosarul referitor la refuzul răspunsului de către Silvia Pisică - Legea 544/2001/Recensământul 2021), 30139/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001) și 30140/3/2022 (Recensământul 2011 - Legea 544/2001). Deoarece în prezentul dosar nu motivasem în drept Cererea, la 05.12.2022 am depus Motivarea. La ședințele de judecată din martie 2023, cele trei instanțe au admis excepția tardivității introducerii celor trei cereri de chemare invocată de pârât și au respins cererile de chemare în judecată, deoarece le-am introdus după termenul de 30 de zile prevăzut de Legea 544/2001.

În prezentul dosar, am solicitat instanței următoarea decizie: „Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să includă următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, Aleea Nalbei, numărul 12, bloc L 111, apartament 48, cu cartea de identitate având seria și numărul KZ 205156 și CNP 1690707131218, a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”” De asemenea, am arătat, citând adresa de răspuns 24/nr. 935/EL/27.04.2022 a Departamentului pentru Relații Interetnice la cererea mea în baza legii 544/2001, că Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost redactat de Departament numai în ce privește etniile recunoscute ca minorități naționale, celelalte etnii reprezentând contribuția Institutului Național de Statistică. În finalul Cererii de chemare în judecată, am arătat că demersul Institutului, ca instituție de stat, de modificare ulterioară a declarației mele liber exprimate la operația de recenzare, „poate fi încadrat la politică de asimilare”. Am inclus în Cerere linkurile unor texte scrise de mine despre Națiunea Armână non-statală și repostate pe blogul „Națiunea Armănă”-

În ședința din 30.03.2023, Tribunalul București și-a declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului Constanța, deoarece eu nu am știut că Legea 554/2004 fusese amendată în 2018 în sensul că reclamantul se adresează „exclusiv” instanței de la domiciliul său.

După ce Tribunalul Constanța a respins, la 17.05.2023, cererea mea ca ședința de judecată să fie programată cel mai târziu la 31.05.2023, deoarece Comisia Centrală a Recensământului 2021 devansase publicarea rezultatelor definitive din Secțiunea „Caracteristici Etno-Culturale” pentru luna iunie 2023, am fost citat la ședința de judecată din 14.09.2023.

7/13

60. În Întâmpinarea 1193/TA/12.01.2023, pârâtul a invocat Hotărârea de Guvern nr. 143/2022, prin care a fost aprobat Nomenclatorul, în care nu figurează etnia armân și limba maternă armână. De asemenea, a fost invocat Memorandumul „Propunerea unor soluții concrete privind statutul comunității aromânilor din România”, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008, prin care, susține pârâtul, „comunitatea armână este recunoscută ca parte a națiunii române”. Pârâtul a susținut că recenzarea a fost realizată „de către recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică)”.

În Răspunsul din 29.03.2023 la Întâmpinare, am respins invocarea de către pârât a excepției conexității prezentului dosar cu dosarul 30138/3/2022. Am reluat afirmația Departamentului  pentru Relații Interetnice că, la redactarea Nomenclatorului, contribuția Departamentului s-a limitat la cele „20 de minorități naționale recunoscute pe teritoriul României, Departamentul neavând competența legală de a se pronunța cu privire la alte etnii și alte limbi materne ce nu intră sub incidența atribuțiilor sale”.  Am arătat că Memorandumul include cuvântul „aromân” în titlu și de 36 de ori în text. Dar în adresa de răspuns a Departamentului către Institut, la care este anexat Memorandumul, apar sintagmele „comunitatea armânilor” și „comunitatea armână”, și am arătat că acest aspect reprezintă o „contradicție flagrantă” între adresa Departamentului și Memorandum, care evidențiază „fie necunoașterea problemei, fie mai curând o manipulare” a Institutului de către Departament.

În Concluziile scrise nr. 15670/vBG/12.09.2023, pârâtul citează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2020 prin care Departamentul pentru Relații Interetnice „are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și limbilor materne, care este aprobat prin Hotărârea Guvernului”. Pârâtul precizează că la Etnie categoria „armân” și la Limbă Maternă categoria „armână” nu figurează în Nomenclator. De asemenea, pârâtul reia afirmația din Întâmpinare că recenzarea este realizată „de către un recenzor (nu de către Institutul Național de Statistică așa cum se arată în cererea reclamantului)”.

În Încheierea din ședința de judecată din 14.09.2023, Tribunalul Constanța a respins invocarea de către pârât a excepției conexității prezentului dosar cu dosarul 30138/3/2022 ca „nefiind întemeiată”, apreciind că „obiectul și cauza din dosarul precizat nu au o strânsă legătură cu obiectul și cauza din prezenta judecată” și a amânat pronunțarea pentru 29.09.2023.

Dar prin Sentința Civilă nr. 1125/29.09.2023, Tribunalul Constanța a respins Cererea de chemare în judecată ca „nefondată”. Instanța a motivat decizia prin faptul că, „în realitate”, eu aș fi nemulțumit de Hotărârea de Guvern 143/2022 „prin care s-a stabilit că etnia și limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână”, respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române și nu „Armână”, (...)”

În Recursul din 01.11.2023, am arătat că, în sentința sa, Tribunalul Constanța a reținut apărarea pârâtului din Întâmpinare privind elaborarea Nomenclatorului de către Departamentul pentru Relații Interetnice conform Ordonanței 19/2020. Dar în practică, redactarea Nomenclatorului 2021 nu a decurs conform prevederilor Ordonanței. Conform adresei de răspuns 24/935/EL/27.04.2022, Departamentul a realizat numai codurile referitoare la etniile recunoscute de stat ca minorități naționale. Departamentul subliniază că Nomenclatorul a fost redactat „la inițiativa Institutului Național de Statistică și a Secretariatului General al Guvernului.”  Deoarece afirmația Departamentului despre modalitatea reală a redactării Nomenclatorului nu a fost luată în considerare de Tribunal, am solicitat audierea ca martor a secretarului de stat al Departamentului. Am arătat că problema autorilor Nomenclatorului face obiectul dosarului 17757/3/2023, intentat de mine împotriva Institutului la 09.06.2023 la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București și, adaug aici, și a dosarului 17760/3/2023, intentat tot Institutului la aceeași dată și la aceeași instanță. Am subliniat că obiectul Cererii de chemare în judecată este acela de a obliga Institutul (în baza articolului 18, alineatul 1, Legea 554/2004) de a include în rezultatele Recensământului 2021 declarația mea liber exprimată de „Armân” la recenzarea din 09.07.2022, deoarece această declarație mi-a fost modificată ulterior ilegal în „român” („aromân”) de către Institut fără acordul meu. Am subliniat că la recenzare eu am declarat nu numai ceea ce sunt, adică că sunt „Armân”, dar am declarat și ceea ce nu sunt, adică că nu sunt „român”/„aromân”, pentru a preveni modificarea declarației mele liber exprimată ca la Recensământul 2011, conform Minutei ședinței din 02.02.2012 a Comisiei Centrale a Recensământului 2011 (anexată la Recurs). Am arătat că nemulțumirea mea în prezentul dosar nu este faptul că în Nomenclatorul 2021 nu a fost inclusă etnia „Armân”, așa cum în mod nereal a interpretat instanța, dovada fiind faptul că eu i-am explicat recenzorului că trebuie să-și informeze superiorii din Unitatea de Implementare a Recensământului din cadrul Institutului. Am adăugat că în Hotărârea 143/2020 nu există o dispoziție care să stipuleze „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a națiunii române şi nu „Armână””, așa cum în mod nereal a interpretat instanța. Deși într-un paragraf anterior, instanța a arătat că a înțeles foarte bine diferența etnică dintre „Armân” și „aromân”/„român”, adică că „în cadrul națiunii române există exclusiv categoria etnică „Aromân” şi nu „Armân””, în contradictoriu cu cu această motivare instanța a justificat modificarea ulterioară a declarației mele de către Institut prin faptul că „că etnia şi limba cea mai apropiată de cea pe care o declară reclamantul este etnia „Aromână” respectiv „Limba Aromână” parte a  a națiunii române”. În baza art. 351-358 din Codul de Procedură Civilă, am solicitat interogatoriul președintelui Institutului Tudorel Andrei:  „Ce document, legal sau de altă natură, privitor la RPL 2021, stipulează dreptul INS de a-mi modifica, după recenzarea din 9 iulie, declarația liber exprimată la variabila Etnie de „Armân” în „român”?”

 

– Vă rugăm să respectați strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –

[CONTINUARE VERSO 5/13] În Întâmpinarea nr. 89073/27.11.2023 la Recurs, pârâtul a reluat motivarea Tribunalului Constanța care a interpretat că eu aș fi nemulțumit „de fapt” de Hotărârea de Guvern nr.143/2022 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea declarată de acesta la recensământ”.

În Răspunsul din 22.12.2023 la Întâmpinare, am arătat că OUG 19/2020 și HG 143/2022, referitoare la Nomenclator, invocate de pârât și de Tribunalul Constanța, „sunt străine de natura prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat nemulțumiri față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa” și am considerat că Institutul Național de Statistică a comis „un abuz în serviciu” și „m-a asimilat forțat ca român („aromân”), în pofida declarației mele liber exprimate preventiv că NU sunt român. De asemenea, am arătat că pârâtul și Tribunalul Constanța nu au indicat documentul legal (lege, hotărâre de guvern, ordin de ministru, decizie a Institutului sau a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată [!!!!????] de cea declarată de acesta al recensământ”, adică actul care modificarea declarațiilor liber exprimate ale persoanelor care declară Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român (aromân)”.

Prin Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024, Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța a respins Recursul ca „nefondat”. Curtea a considerat că „în mod corect, instanța de fond a reținut că reclamantul este nemulțumit de faptul că prin HG nr. 143/2022 Anexele 1 și 2 s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său judiciar a învederat instanței de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la variabilele etnie și limbă maternă ca fiind „armân”, și, respectiv, „limba maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv, „limba maternă aromână”. Reține Curtea de apel că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne prevăzut la Anexa 2 a HG 143/2022 nu figurează etnia, categoria armân/armăn, respectiv limba maternă armână/armănă, în mod corect instanța de fond a respinsă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că obiectul cererii este în contradicție cu prevederile actelor normative”. Subliniez că Decizia Curții a ignorat faptul că eu nu am cerut modificarea structurii Nomenclatorului prin adăugarea Etniei „Armân” și Limbii Materne, cu atât mai mult cu cât anonimizarea persoanei recenzate face imposibilă  adăugarea retroactivă a unor date privind respectiva persoană.

Adaug că, în perioada 09.06.2023-01.08.2023, am intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios a Administrativ 19 dosare privind, direct și indirect, Naționalitatea Armână la Recensământul 2011, următoarelor  instituții ale Statului din România: Institutul Național de Statistică - 17744/3/2023, 17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17752/3/2023, 17755/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023, 17760/3/2023 (09.06.2023), 21063/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Educației - 21059/3/2023 (11.07.2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060/3/2023, 21061/3/2023 și 21062/3/2023 (11.07.2023), 23252/3/2023 (01.08.2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Culturii – 22820/3/2023 (27.07.2023). (https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)

8/13

F. Expunerea pretinselor încălcări ale Convenției și/sau ale Protocoalelor, precum și a motivelor în sprijinul acestor afirmații

61. Articol invocat - Explicație

Articolul 1 Obligația de a respecta drepturile omului

Institutul Național de Statistică mi-a încălcat la recenzare dreptul afirmativ liber exprimat la Identitatea Națională (Etnică) ARMÂNĂ, precum și dreptul negativ liber exprimată că „Nu sunt român”, prin asimilarea mea forțată ulterioară la identitatea națională (etnică) română (cod nivel 2 aromân=1002 din cod nivel 1 român=1000).

 

Articolul 9 Libertatea de gândire, de conștiință și de religie.

1.Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie; acest dreptul de a-și schimba sau convingerile, precum și libertatea de a-și manifesta convingerile sau religia în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor.

Eu gândesc și eu am conștiința Identității Naționale (Etnice) Armâne și eu nu gândesc și eu nu am conștiința identității naționale (etnice) române, dar Institutul Național de Statistică mi-a încălcat convingerile liber exprimate, afirmativ și negativ,  la practica Recensământului 2021 prin asimilarea mea forțată ulterioară la identitatea națională (etnică) română (cod „aromână”).

 

Articolul 10 Libertatea de exprimare

1.Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. (...)

Institutul Național de Statistică mi-a încălcat dreptul afirmativ prin modificarea declarației mele liber exprimate la recenzare la variabila „Etnie” ca  „ARMÂN” și la variabila „Limbă Maternă” ca „Limbă ARMÂNĂ” , precum și declarația negativă preventivă liber exprimată că „Nu sunt român” prin asimilarea mea forțată ulterioară la Etnia română (cod 2 „aromână”) și la Limba Maternă română (cod 2 „aromână”). „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile” (Stalin).

 

9/13

62. Articol invocat - explicație

Articolul 17

Interzicerea abuzului de drept Nicio dispoziţie din prezenta Convenţie nu poate fi interpretată ca autorizând unui stat, unui grup sau unui individ, un drept oarecare de a desfăşura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmăreşte distrugerea drepturilor sau libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie, sau de a aduce limitări acestor drepturi şi libertăţi, decât cele prevăzute de această Convenţie.

Institutul Național de Statistică în Întâmpinările sale și Tribunalul Constanța și Curtea de Apel Constanța în sentințele lor au abuzat de Hotărârea de Guvern 143/2022 pentru a motiva respingerea Cererii de chemare în judecată, interpretând nereal că eu aș fi nemulțumit de acest document legal și că ar trebui să atac în justiție documentul, deoarece Nomenclatorul aprobat de Hotărâre nu include Etnia „Armână” și Limba Maternă „Armână”, deși eu nu am cerut modificarea retroactivă a Nomenclatorului. În plus, în actul guvernamental nu există nici o dispoziție care să stipuleze că „s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ”, prin care declarația mea liber exprimată ca Etnie „Armân” și Limbă Maternă „Armână” au fost ulterior modificate fără acordul meu în „român”/„aromân” și „română”/„aromână”, deși am declarat în mod preventiv și că nu sunt „român” și că limba mea maternă nu este „româna”.

– Vă rugăm să respectați strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –

 

10/13

G. Respectarea condițiilor de admisibilitate prevăzute în articolul 35 paragraful 1 din Convenție Confirmați, pentru fiecare capăt de cerere, dacă ați epuizat toate căile de recurs disponibile, inclusiv orice cale de atac; indicați, de asemenea, data la care decizia internă definitivă/irevocabilă a fost pronunțată, precum și data la care ați avut posibilitatea de a lua cunoștință de textul integral al acestei decizii, pentru a face dovada respectării termenului de patru luni.

63. Capăt de cerere

„Pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului ca, la publicarea rezultatelor preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, să încludă următorul text: „Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la 7 iulie 1969, în municipiul Constanța, domiciliat în municipiul Constanța, (...) cu carte de identitate având seria și numărul (...) și CNP (...), a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Limba Armână” la variabila „LImba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”

Căi de recurs exercitate și data deciziei definitive/irevocabile

Recurs la 01.11.2023 la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța.

Ședință publică la 26.02.2024 a fost încheiată cu Decizia Civilă 201/26.02.2024 a Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța, care a fost tehnoredactată de grefier la 28.03.2024 - pagina 7, iar Comunicarea Hotărârii Civile a fost tehnoredactată de grefier la 29. 03.2024, fiind primite prin Poșta Română Constanța cu ștampila din 03.04.2024.

(urmare din pagina 7/13)

În Întâmpinarea nr. 89073/27.11.2023 la Recurs, pârâtul a reluat motivarea Tribunalului Constanța care a interpretat că eu aș fi nemulțumit „de fapt” de Hotărârea de Guvern nr.143/2022 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată de cea declarată de acesta la recensământ”.

În Răspunsul din 22.12.2023 la Întâmpinare, am arătat că Ordonanța de Urgență 19/2020 și HG 143/2022, referitoare la Nomenclator, invocate de pârât și de Tribunalul Constanța „sunt străine de natura prezentului dosar, deoarece eu nu am exprimat nemulțumiri față de structura NELM și nu am cerut modificarea sa” și am considerat că Institutul Național de Statistică a comis „un abuz în serviciu” și m-a asimilat forțat ca român („aromân”), în pofida declarației mele liber exprimate preventiv că NU sunt român. De asemenea, am arătat că pârâtul și Tribunalul Constanța nu au indicat documentul legal (lege, hotărâre de guvern, ordin de ministru, decizie a Institutului sau a Comisiei Centrale a Recensământului Populației și Locuințelor 2021 „prin care s-a stabilit etnia și limba cea mai apropiată [!!!!????] de cea declarată de acesta al recensământ”, adică actul care prevedea modificarea declarațiilor liber exprimate ale persoanelor care declară Armân la Etnie prin asimilarea lor forțată ca „român (aromân)”.

Prin Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024, Curtea de Apel Constanța a respins Recursul ca „nefondat”. Curtea a considerat că „în mod corect, instanța de fond a reținut că reclamantul este nemulțumit de faptul că prin HG nr. 143/2022 Anexele 1 și 2 s-a stabilit etnia cea mai apropiată de cea declarată de recurent la recensământ, câtă vreme, în motivarea demersului său judiciar a învederat instanței de fond că acesta a solicitat recenzorului să fie înregistrat la variabilele etnie și limbă maternă ca fiind „armân”, și, respectiv, „limba maternă armână”, în loc de „aromân”, respectiv, „limba maternă aromână”. Reține Curtea de apel că Nomenclatorul etniilor și limbilor materne prevăzut la Anexa 2 a HG 143/2022 nu figurează etnia, categoria armân/armăn, respectiv limba maternă armână/armănă, în mod corect instanța de fond a respinsă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că obiectul cererii este în contradicție cu prevederile actelor normative”. Subliniez că Decizia Curții a ignorat faptul că eu nu am cerut modificarea structurii Nomenclatorului prin adăugarea Etniei „Armân” și Limbii Materne, având în vedere că anonimizarea persoanei recenzate face imposibilă 

adăugarea retroactivă a unor date privind respectiva persoană.

În perioada 09.06.2023-01.08.2023, am intentat, în baza Legii 544/2001, la Secția II Contencios Administrativ a Tribunalului București, 19 dosare privind, direct și indirect, Naționalitatea Armână la Recensământul 2011, următoarelor  instituții de Stat: Institutul Național de Statistică - 17744/3/2023, 17747/3/2023, 17749/3/2023, 17750/3/2023, 17752/3/2023, 17755/3/2023, 17757/3/2023, 17758/3/2023, 17759/3/2023, 17760/3/2023 (09.06.2023), 21063/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Educației - 21059/3/2023 (11.07.2023); Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - 21060/3/2023, 21061/3/2023 și 21062/3/2023 (11.07.2023), 23252/3/2023 (01.08.2023); Secretariatul General al Guvernului României – 21043/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Afacerilor Externe - 21058/3/2023 (11.07.2023); Ministerul Culturii – 22820/3/2023 (27.07.2023). (https://portal.just.ro/3/SitePages/dosare.aspx?id_inst=3) (https://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2)

– Vă rugăm să respectați strict spațiul prevăzut pentru această rubrică –

 

11/13

64. Dispuneți sau ați dispus de o cale de recurs pe care nu ați exercitat-o?

*DA NU

65. Dacă ați răspuns afirmativ, menționați ce cale de recurs nu ați exercitat și pentru ce motiv

În general, Legea 554/2004, în baza căreia am intentat acest proces, menționează la articolele 20 și 21 două căi de atac: recursul și, respectiv, revizuirea.  (https://www.legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224247)           

Codul de Procedură Civilă clasifică căile de atac în „Articolul 456 Enumerare”: „Calea ordinara de atac este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea.”

(https://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1710)                     

În „Ghid practic cu privire la condițiile de admisibilitate” (Actualizat 30.04.2020) se arată: „89. Nu este necesară epuizarea căilor de atac discreționare sau extraordinare, de exemplu solicitând unei instanțe revizuirea deciziei sale (...)”. (chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.echr.coe.int/documents/d/echr/admissibility_guide_ron)

În dosarul 30136/3/2022, Sentința Tribunalului Constanța s-a încheiat cu următoarea propoziție: „Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”. Adică, instanța a menționat posibilitatea unei căi de atac („drept”), a precizat această cale de atac („recurs”) și a precizat și termenul pentru introducerea sa („15 zile”).

În schimb, Decizia Civilă a Curții de Apel Constanța s-a încheiat cu propoziția „Definitivă”. Adică, instanța nu a menționat posibilitatea unei alte căi de atac și ca urmare nu a precizat o eventuală cale de atac și nu a precizat termenul de introducere.

Din compararea celor două pasaje din cele două sentințe se înțelege că, în acest dosar, nu există o altă cale de atac, iar

încheierea Sentinței Recursului cu propoziția „Definitivă” arată că procesul s-a încheiat.

H. Informații cu privire la alte instanțe internaționale care examinează sau au examinat cererea (dacă este cazul)

66. Reclamantul a formulat oricare dintre aceste capete de cerere în fața unei alte instanțe

internaționale de anchetă sau reglementare a diferendelor?

DA *NU

67. Dacă ați răspuns afirmativ, descrieți procedura în mod concis (capetele de cerere formulate, numele instanței internaționale, data și natura eventualelor decizii adoptate)

68. Reclamantul a mai introdus până acum una sau mai multe cereri în fața Curții?

DA *NU

69. Dacă ați răspuns afirmativ, indicați în rubrica următoare numărul (numerele) cererii (cererilor) respective

 

12/13

I. Lista documentelor anexate

Trebuie să anexați copii integrale și lizibile ale tuturor documentelor. Niciun document nu vă va fi restituit. Prin urmare, este în interesul dumneavoastră să transmiteți Curții copii, și nu originale. ESTE NECESAR:

- să clasați documentele în funcție de dată și procedură,

- să numerotați paginile,

- să NU capsați, legați sau lipiți documentele.

70. Indicați în rubrica de mai jos, în ordine cronologică, documentele anexate, cu o scurtă descriere a acestora. Indicați numărul paginii

corespunzătoare fiecărui document

1.Cerere de chemare în judecată la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București depusă personal la 03.11.2022 și Motivarea în drept a Cererii depusă personal la 05.12.2023 (7 pagini + 1 pagină)     

2. Cerere, în baza Legii 544/2001, adresată Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, expediată prin Poșta Română la 15.04.2022 (1 pagină)

3. Adresa de răspuns a Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 935/EL/27.04.2022, primită prin email. (2 pagini)

4. Anexă a adresei 24/Nr. 935/EL/27.04.2022 cu propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice pentru Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne la Recensământul 2021, adresată Institutului Național de Statistică (2 pag.)

5. Secțiunea pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Recensământului Populației și Locuințelor 2021 cu categoria „Caracteristici Etno-Culturale” (1 pagină)

6. Cererea, în baza Legii 544/2001, adresată Silviei Pisică, coordonator al Unității de Coordonare a Implementării Recensământului 2021 din Institutul Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 12.07.2022 (2 pagini).

7. Chitanța Poștei Române Constanța din 12.07.2022 de expediere a Cererii adresată Silviei Pisică și Confirmarea Poștei Române București din 14.07.2022 privind primirea de către Silvia Pisică a Cererii. (1 pagină + 1 pagină)

8. Întâmpinarea Institutului Național de Statistică 1193/TA/12.01.2023 la Cererea de chemare în judecată. (5 pagini)

9. Hotărârea Guvernului României nr. 143/31.01.2023 și Anexa 2 a Hotărârii Guvernului României nr. 143/31.01.2023: Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne (2 pagini + 5 pagini)

10. Adresa  Departamentului pentru Relații Interetnice 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011 către Institutul Național de Statistică (1 pagină)

11. Anexă la Adresa 24/Nr. 2545/AM/03.10.2011: Memorandumul Propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România, aprobat de Guvernul României la 30.01.2008 (8 pagini).

12. Răspunsul la Întâmpinarea Institutului Național de Statistică, depus personal la Secția II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București la 29.03.2023 (3 pagini)

13. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1684/2023 din 30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (1 pagină)

14. Sentință Civilă nr. 1684/30.03.2023 a Secției II Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, primită prin Poșta Română la 13.04.2023 (2 pagini)

15. Cerere de preschimbare a termenului de judecată adresată Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța, expediată prin Poșta Română la 12.05.2023 (2 pagini)

16. Încheiere Camera de Consiliu a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța din 17.05.2023 (2 pagini)

17. Concluzii scrise Nr. 15670/vBG/12.09.2023 ale Institutului Național de Statistică (2 pagini)

18. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 1125/2023 din 29.09.2023 (1 pagină)

19. Încheiere din 14.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (2 pagini)

20. Sentință Civilă nr. 1125 din 29.09.2023 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța (5 pagini)

21. Recurs la 01.11.2023 la Secția Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel Constanța (4 pagini)

22. Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică la Recurs (2 pagini)

23. Răspuns la Întâmpinarea nr. 16402/vBG/27.11.2023 a Institutului Național de Statistică, expediată prin Poșta Română la 22.12.2023 (2 pagini)

24. Comunicare Hotărâre Civilă nr. 201/2024 din 26.02.2024 a Secției Contencios Administrativ și Fiscal, tehnoredactată de grefier la 29.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (1 pagină)

25. Decizia Civilă nr. 201/26.02.2024 a Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța, tehnoredactată de grefier la 28.03.2024 și primită prin Poșta Română la 03.04.2024 (7 pagini)

        

13/13

Alte observații

Aveți alte observații de formulat cu privire la cererea dumneavoastră?

71. Observații

În cazul admiterii cazului meu, cum m-aș putea reprezenta ulterior dacă avocații specializați pe CEDO din București ar refuza să-mi preia cazul sub diverse motive sau dacă ar accepta, dar ar solicita un onorariu uriaș în raport cu venitul meu lunar de 400 Euro, în contextul în care eu locuiesc la 225 km de București? Judecătorul român Cristi Dănileț (21.09.2023):

„Mecanismul de Cooperare și Verificare (pentru justiție al UE) trebuia menținut și înăsprit în cazul României, nu eliminat”.

(https://buzznews.ro/cristi-danilet-judecator-mcv-trebuia-mentinut-si-inasprit-in-cazul-romaniei-nu-eliminat/)

Declarația și semnătura

Declar pe onoare și în deplină cunoștință de cauză că informațiile ce figurează în prezentul formular de cerere sunt exacte.

72. Data

22/07/2024

Z Z L L A A A A

Reclamantul (reclamanții) sau reprezentantul (reprezentanții) acestuia (acestora) trebuie să semneze formularul în chenarul de mai jos.

73. Semnătură (semnături) ⃝ Reclamant (Reclamanți) ⃝ Reprezentant (Reprezentanți) – Bifați opțiunea corespunzătoare

 

 

Desemnarea persoanei cu care se poartă corespondența

În cazul în care sunt mai mulți reclamanți sau reprezentanți, indicați numele și adresa unei singure persoane cu care Curtea va purta corespondența. Dacă reclamantul este reprezentat, Curtea va purta corespondența doar cu reprezentantul desemnat (fie că acesta este avocat sau nu).

74. Numele și adresa ⃝ reclamantului ⃝ reprezentantului –

TEJA MARIUS VIRGIL

(...)

MUNICIPIUL CONSTANȚA

JUDEȚUL CONSTANȚA

ROMÂNIA

 

Formularul de cerere completat trebuie semnat și trimis prin poștă la următoarea adresă:

Madame la Greffière de la Cour européenne des droits de l’homme

Conseil de l’Europe

67075 STRASBOURG CEDEX

FRANCE”

 

 

 

Decizia CEDO din 26 septembrie 2024

 

„EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

DECISION

CASE OF TEJA v. ROMANIA

(Application no. 21689/24)

Introduced on 22 July 2024

 

The European Court of Human Rights, sitting on 26 septembrie 2024 in a single-judge formation pursuant to Articles 24 *2 and 27 of the Convention, has examined the application as submitted.

The Court find that domestic remedies have not been exhausted as required by Article 35 *1 of the Convention, since the applicant failed to raise before the competent domestic authorities, either in form or in substance and in accordance with the applicable procedural requirements, the complaints that made to the Court.

The Court declares the application inadmisible.

 

Frederic Krenc

Judge

 

COUNCIL OF EUROPE

CONSEIL DE L EUROPE”

 

 

Scrisoarea Grefei CEDO din 3 octombrie 2024

 

„EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

Dlui Marius Virgil TEJA

(...)

CONSTANȚA jud. Constanța

ROUMANIE

 

ECHR-LRou11.00R

SMA/CCI/cmu

 

03/10/2024

 

Cererea nr. 21689/24

Teja v. Romania

 

Curtea europeană a Drepturilor Omului, în complet de judecător unic, a decis să declare inadmisibilă cererea susmenționată.

Decizia Curții este anexată prezentei scrisori.

Această decizie este definitivă și nu poate face obiectul niciunui recurs în fața unui Comitet, a unei Camere sau a Marii Camere. Prin urmare, Curtea nu va mai purta corespondență privitoare la această cauză. Conform practicii Curții în materie, de arhivare, dosarul nu va fi păstrat mai mult de un an de la data deciziei.

Această decizie este redactată într-un din cele două limbi oficiale ale Curții (engleza și franceza) și nicio traducere în altă limbă nu poate fi furnizată.

 

Grefa Curții europene a Drepturilor Omului

 

EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUNCIL OF EUROPE
67075 STRABOURG CEDEX
FRANCE

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L HOMME

CONSEIL DE L EUROPE
67075 STRABOURG CEDEX
FRANCE”