Sâmbătă, 9 iulie 2022, la ora 11, am primit azi vizita recenzorului Victor Demintei. La rubricile „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân/Armăn” și „Armână/Armănă”, deoarece eu nu sunt „Român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la subcategoria „aromân”. Mi-a răspuns că în chestionar nu există categoria „Armân/Armăn”. În consecință, a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că „m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon.
I-am explicat că recenzorul-șef va trebui să raporteze coordonatorului pe municipiu, acesta coordonatorului pe județ, acesta supervizorului, acesta headquarterului, acesta șefului Unității Județene de Implementare a Recensământului, acesta Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului (UCIR) din cadrul Institutului Național de Statistică, deoarece decizia depășește nivelul lor de competență. Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost elaborat de Departamentul de Relații Interetnice al guvernului în proporție de 99% , adică în privința etniilor care sunt recunoscute de statul român ca minorități naționale, așa cum rezultă din răspunsul DRI la cererea mea din 15.04.2022, iar restul de 1% de INS.(https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020_10_24_archive.html)
I-am explicat că la recensământul din 2011, realizat pe hârtie, s-a întâmplat că recenzorul a fost o tânără armână (Ianuș) și că m-a înregistrat ca „Armân” și „Limbă maternă Armână”, dar la cererea mea adresată DJS Constanța în baza Legii 544/2001 (accesul la informațiile publice) la 04.2022, mi s-a răspuns că chestionarele au fost distruse conform Legii 226/2009 (legea statisticii), cel mai târziu după 18 luni.
La cererea mea adresată prin Poșta Română la 18.04. 2022 Direcțiilor Statistice Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea privind înregistrările „Armân” la Recensământul din 2011, mi-a răspuns, surprinzător, consilier Mădălina Năvală de la INS, cu următoarele două paragrafe semnificative: „Neexistând în nomenclator un cod distinct pentru etnia „armăn (armân)”, nu dispunem de nicio informație privind persoanele care, eventual, s-au declarat de etnie și limbă maternă armână.
Persoanele care, eventual, s-au declarat ca etnic „Armân”, au fost incluși la etnia „Aromân”, iar cei care, eventual, au declarat limba maternă „armâna”, au fost incluși vorbitorilor de limbă „aromână””.
I-am adus la cunoștință recenzorului că în cazul în care nu voi fi sunat, mă voi prezenta eu la Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu voi fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra în instanță acest drept.
Deoarece nu am primit telefon, luni, 11 iulie 2022, la ora 14, am fost în audiență la doamna Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța a Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că persoanele care se declară la Etnie ca „Armân/Armăn” sunt transferate la subcategoria „aromân” din cadrul Etniei „Român”. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține UCIR condusă de doamna Silvia Pisică, în calitate dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din INS, căreia i se subordonează Direcția Recensământului Populației.
am menționat și doamnei Constantin că îmi voi apăra în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate ca „Armăn/Armân” la Etnie și „Armână/Armănă” la Limbă Maternă. (https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451 )
La 11 iulie am solicitat, prin Poșta Română, doamnei Silvia Pisică documentul în baza căruia la Recensământul 2022 s-au modificat declarațiile liber exprimate ale cetățenilor români de Naționalitate Armănă/Armână fără acordul acestora. I-am menționat și dânsei că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14 iulie, am primit din partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar până la 3 octombrie nu am primit răspuns.
La 13 iulie am solicitat prin Poșta Română direcțiilor de statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea numărul persoanelor înregistrate la Recensământul din 2011 la subcategoriile „aromân”, „macedoromân” și „meglenoromân” din categoria „român” la Etnie și la subcategoriile „aromână” și „macedoromână” la categoria „română” la Limbă Maternă. În susținerea cererii mele am amint precedentul creat ca „o premieră în mass media noastră” de istoricul Stoica Lascu în interviul acordat ziaristului Alexandru Mihalcea de la „România Liberă” la 15 aprilie 2006 referitor la rezultatele recensământului din 2002.
Au răspuns pe e-mail doar direcțiile Călărași, Constanța, Timiș, București și Ilfov: primele trei direcții mi-au trimis cifrele solicitate, în timp ce București și-a declinat competența către INS, iar Ilfov s-a prevalat de confidențialitatea prevăzută în Legea 226/2009 (legea statisticii).
În consecință, la 8 august am solicitat președintelui INS, Tudorel Andrei, cifrele pentru direcțiile Brăila, București, Ialomița, Ilfov și Tulcea.
La 17 august mi s-a adus la cunoștință prin email de către consilier Mădălina Năvală că voi primi răspuns de la Direcția de Statistică Ialomița.
La 19 august am primit prin email un răspuns absolut miraculos semnat chiar de directorul Mihaela Boroș de la Direcția Ialomița. În text mi se oferă datele referitoare la „populația armănă” înregistrate la Recensământul 2011 în municipiile Slobozia și Urziceni. Astfel, se precizează că au fost înregistrate „Număr de persoane de etnie armănă” în Slobozia „5” și în Urziceni „0”. Subliniez că în document apare de două ori cuvântul „armănă”! Explicația plauzibilă: funcționarii au încurcat termenii „aromân” și „armân” și, fără voia lor, au răspuns la cererea mea din 18 aprilie privind numărul „Armănilor/Armânilor” înregistrați în 2011! Dar, la 20 septembrie, același director Mihaela Boroș precizează într-un alt email miraculos: „(...) revenim cu mențiunea că datele furnizate pentru Municipiile Slobozia și Urziceni sunt eronate, etnia armână se încadrează la alte etnii, conform metodologiei Recensământului și Populației din anul 2011”. Deși nu explică de ce datele oferite sunt „eronate”, directorul Boroș recunoaște din nou că există date despre „etnia armână” la categoria „alte etnii” și nu oferă datele solicitate despre „aromâni”, „macedoromâni” și „meglenoromâni”!
Numai că astfel, Direcția Ialomița a demonstrat, fără să vrea, că consilierul Mădălina Năvală a mințit când a răspuns, fără să i se fi cerut, în numele celor opt direcții la cererea din 18 aprilie: „nu dispunem de nicio informație privind persoanele care, eventual, s-au declarat de etnie și limbă maternă armână.” Nici o surpriză că în răspunsul din 26 august, consilierul Mădălina Năvală minte a doua oară, încercând să nege răspunsul afirmativ al Direcției Ialomița: „Referitor la răspunsul primit de la Direcția Județeană de Statistică Ialomița nr. 2190/19.08.2022, vă informăm că s-a strecurat o eroare materială, la nivelul Institutul Național de Statistică neexistând informații legate de persoanele care s-au declarat „armâni” la RPL 2011”. Rămâne ca INS să explice de ce informațiile referitoare la „Armăni/Armâni” existente la nivelul județelor sunt ascunse sub expresia „eroare materială”.
În același răspuns al consilierului Mădălina Năvală, se oferă cifrele cerute pentru direcțiile Brăila, București, Ialomița, Ilfov și București, dar fără a mai defalcate pe localități, ca în răspunsurile de la direcțiile Constanța, Călărași și Timiș. La județul Ialomița se menționează „480” la „aromân” și „4” la „macedoromân”.
Tot la 8 august, am solicitat președintelui INS documentul legal în baza căruia, la prelucrarea datelor Recensământului din 2011, au fost schimbate declarațiile liber exprimate ale cetățenilor români de Naționalitate Armănă/Armână fără acordul acestora, conform afirmației anterioare nesolicitate a consilierului Mădălina Năvală.
Răspunsul oferit prin email de același consilier Mădălina Năvală: <(...) La 2 februarie 2012, în cadrul unei ședințe a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor, s-a discutat modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne”, în care s-a decis „includerea persoanelor care s-au declarat la Recensământ armâni la aromâni (... s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema „propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008 să facă parte și comunitatea armână; nomenclatorul etniilor, limba maternă și a religiilor a fost aprobat în ordine de lucru de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și al Locuințelor în data de 08.09.2011 și a fost utilizat la colectarea datelor în perioada recesnăsmântului propriu-zis; se păstrează continuitatea seriilor de date de la recensămintele anterioare privind structura etnică.)” Pentru etnia „armână” nu a existat o modalitate de codificare distinctă, iar la prelucrarea datelor s-a pus în aplicare decizia din 2 februarie 2012 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor. >
În stilul caracteristic, consilierul Mădălina Năvală nu a oferit și documentele cerute: Memorandumul Guvernului din 30 ianuarie 2008 și Decizia CCRPL din 2 februarie 2012.
Teoretic, statul național român putea să modifice declarațiile liber exprimate ale cetățenilor români de Naționalitate Armănă/Armână în favoarea altor naționalități conlocuitoare: italieni, cehi, croați, bulgari, germani etc. Dar modificarea declarațiilor liber exprimate în favoarea naționalității majoritare române, pe care statul național român o reprezintă prin Constituție, este un demers ce poate fi încadrat la politică de asimilare.(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)
