Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică (I)

Procesul Naționalitatea Armănă versus Institutul Național de Statistică (I)

În data de 3 noiembrie 2022, am intentat patru acțiuni judiciare împotriva Institutului Național de Statistică la Secția Contencios Administrativ a Tribunalului București.

Trei dintre acțiuni se referă la încălcarea Legii 544/2001 (liberul acces la informații interes public) de către INS, dintre care două au ca subiect Recensământul 2011 și una Recensământul 2021. A patra acțiune se referă la încălcarea de către INS a declarației mele liber exprimate la Recensământul 2021.

Într-una din acțiuni am solicitat instanței să oblige INS să-mi comunice în scris, conform cererii expediate prin Poșta Română la 18 aprilie 2022 Direcțiilor de Statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea, numărul de cetățeni români care, la Recensământul 2011, au declarat „Armân” la variabila Etnie și „Armână” la variabila Limba Maternă din „Caracteristicile Etno-Culturale” ale Secțiunii de Recenzare a Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului 2011.

Într-o altă acțiune, am solicitat instanței să oblige INS să-mi comunice în scris, conform cererii expediate prin Poșta Română la 9 august 2022 președintelui INS, textele documentelor pe baza cărora numărul cetățenilor care au declarat „Armân” la variabila Etnie a fost inclus în subcategoria „aromân” din Etnia „român”. În răspunsul INS, consilierul superior Mădălina Năvală menționează că această modificare a declarațiilor liber exprimate a acestor cetățeni a fost stabilită în ședința din 2 februarie 2012 a Comisiei Centrale a Recensământului 2011 pe baza Memorandumului Guvernului României din 30 ianuarie 2008. Dar INS nu a furnizat textul Memorandumului Guvernului din 2008 și textul/textele procesului-verbal și/sau al deciziei ședinței din 2 februarie 2012 a Comisiei Centrale a Recensământului 2011.

Într-o altă acțiune, am solicitat instanței să oblige INS să-mi comunice în scris, conform cererii expediate prin Poșta Română, la 12 iulie 2022, doamnei Silvia Pisică, Director General al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din INS și Coordonator al Unității de Coordonare a Implementării Recensământului 2021 din INS, documentului în baza căruia mi-a fost modificată declarația liber exprimată la recenzare de „Armân” la variabila Etnie și „Armână” la variabila Limbă Maternă, fiind incluse subcategoriile „aromân” și, respectiv, „aromână”, ale Etniei „român” și, respectiv, Limbii Materne „română”. Am primit confirmarea de primire din 14 iulie 2022 a Poștei Române, dar nu am primit răspuns de la INS referitor la înregistrarea cererii și nici răspuns la cerere. În textul „Caracteristici Etno-Culturale” se subliniază cu litere majuscule: „FIECARE PERSOANĂ ESTE LIBERĂ SĂ-ȘI EXPRIME PROPRIA OPȚIUNE, FĂRĂ NICIU NFEL DE CONSTRÂNGERE”.

Într-o altă acțiune, am solicitat instanței să oblige INS să includă în rezultatele preliminare (decembrie 2022) și finale (decembrie 2023) ale Recensământului 2021 următorul text: „„Cetățeanul Teja V. Marius Virgil, născut la ..., în ..., domiciliat în ..., cu cartea de identitate având seria și numărul ....și CNP ..., a declarat „Armân” la variabila „Etnie” și „Armână” la variabila „Limba Maternă” din categoria „Caracteristici etno-culturale” a Secțiunii pentru Recenzarea Persoanei (P) din Chestionarul Martor al Recensământului Populației și Locuințelor 2021.”

Cererile au fost primite la registratura Secției Contencios Administrativ a Tribunalul București și au fost postate pe „Portalul Instanțelor de Judecată al Ministerului Justiției”.

Urmează să fie stabilit  termenul de judecată.

https://sinopsis.info.ro/2022/10/05/nationalitatea-armana-la-recensamantul-2021/

https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001041726&id_inst=3

https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001041728&id_inst=3

https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001041729&id_inst=3

https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001041730&id_inst=3

Umoristul american Mark Twain (1835-1910) avea o vorbă, vorba lui: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” (https://cuvintecelebre.ro/momente-esentiale/ ) În ziua de 7 iulie 1969, când împlineam 51 de ani, în timp ce distribuiam pe Facebook textele scrise începând din februarie 2018, mi-am dat seama că m-am născut pentru a fi Stegar al Națiunii Armăne. În această calitate, duc o campanie de afirmare a Națiunii Armăne non statale pe două direcții: promovarea Identității Naționale Armăne și conștientizarea poporului român de existența Naționalității Armăne în România. Această campanie va dura toată viața, în mediul virtual și fizic, conform memorabilului principiu enunțat de memorandistul Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, la procesul intentat de guvernul maghiar la Cluj în 1894: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă!”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg ) Chiar dacă ședința de judecată se putea desfășura și în lipsa părților, a fost datoria mea de Stegar al Națiunii Armăne de a fi prezent la proces. Acest proces a fost doar un episod din campania de afirmare a Națiunii Armăne non statale cu Patria Cultural Istorică în Peninsula Balcanică, cu excepția teritoriilor orașelor-stat grecești, care nu au putut fi romanizate deoarece aveau o cultură mai veche și mai dezvoltată. Dar va veni și vremea când multe persoane se vor uita în oglinda de la baie și vor întreba persoana pe care o vor vedea în oglindă: „De ce ai tăcut atunci când au fost afirmate Cele 4 Principii de bun simț ale Armănamei?” (https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020/10/cele-4-principii-de-bun-simt-ale.html)

Iar filmul polonez „Curierul” (2019) se bazează pe fapte istorice care s-au întâmplat în iulie 1994, când guvernul polonez de la Londra a trimis clandestin un locotenent la comandamentul rezistenței necomuniste din Varșovia pentru a-i ordona să nu declanșeze proiectata insurecție împotriva ocupantului german, deoarece nu exista posibilitatea de a fi ajutat. Filmul se termină cu scena din casa conspirativă unde avea loc ședința comandamentului, care se încheie cu întrebarea generalului către locotenent: „Tu ți-ai riscat viața ca să ajungi la noi. Ce părere ai: trebuie să luptăm sau nu?” „Trebuie să luptăm pentru memoria generațiilor viitoare”. Insurecția din august-septembrie 1944 a fost zdrobită de germani, care au transformat Varșovia în ruine. Între timp, Armata Roșie aștepta răbdătoare pe malul celălalt al fluviului Vistula ca germanii să anihileze un viitor inamic periculos, dictatorul bolșevic refuzând cererea britanică de a permite avioanelor RAF rămase fără benzină din cauza distanței mari să aterizeze în teritoriul controlat de sovietici. 

Dar politicianul britanic conservator Winston Churchill (1874-1965) avea o vorbă, vorba lui: „Succesul este capacitatea de a trece de la eșec la eșec fără a pierde entuziasmul.” (Churchill a fost numit prim-ministru al unui guvern de coaliție în 1940 la vârsta de 64 de ani, a pierdut alegerile în 1945 la două luni de la câștigarea celui de-al doilea război mondial și a câștigat alegerile în 1951 la vârsta de 77 de ani.) (https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-winston-churchill-citire/)

Naționalitatea Armănă la Recensământul 2021

Sâmbătă, 9 iulie 2022, la ora 11, am primit azi vizita recenzorului Victor Demintei. La rubricile „Etnie” și „Limbă maternă” am declarat „Armân/Armăn” și „Armână/Armănă”, deoarece eu nu sunt „Român” și, ca urmare, nu pot fi înregistrat la subcategoria „aromân”. Mi-a răspuns că în chestionar nu există categoria „Armân/Armăn”. În consecință, a sunat recenzorul șef, care nu a răspuns. Ca urmare, mi-a spus că „m-a pus deoparte” și mi-a cerut numărul de telefon.

I-am explicat că recenzorul-șef va trebui să raporteze coordonatorului pe municipiu, acesta coordonatorului pe județ, acesta supervizorului, acesta headquarterului, acesta șefului Unității Județene de Implementare a Recensământului, acesta Unității de Coordonare a Implementării a Recensământului (UCIR) din cadrul Institutului Național de Statistică, deoarece decizia depășește nivelul lor de competență. Nomenclatorul Etniilor și Limbilor Materne a fost elaborat de Departamentul de Relații Interetnice al guvernului în proporție de 99% , adică în privința etniilor care sunt recunoscute de statul român ca minorități naționale, așa cum rezultă din răspunsul DRI la cererea mea din 15.04.2022, iar restul de 1% de INS.(https://natiuneaarmana.blogspot.com/2020_10_24_archive.html)

I-am explicat că la recensământul din 2011, realizat pe hârtie, s-a întâmplat că recenzorul a fost o tânără armână (Ianuș) și că m-a înregistrat ca „Armân” și „Limbă maternă Armână”, dar la cererea mea adresată DJS Constanța în baza Legii 544/2001 (accesul la informațiile publice) la 04.2022, mi s-a răspuns că chestionarele au fost distruse conform Legii 226/2009 (legea statisticii), cel mai târziu după 18 luni.

La cererea mea adresată prin Poșta Română la 18.04. 2022 Direcțiilor Statistice Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea privind înregistrările „Armân” la Recensământul din 2011, mi-a răspuns, surprinzător, consilier Mădălina Năvală de la INS, cu următoarele două paragrafe semnificative: „Neexistând în nomenclator un cod distinct pentru etnia „armăn (armân)”, nu dispunem de nicio informație privind persoanele care, eventual, s-au declarat de etnie și limbă maternă armână.

Persoanele care, eventual, s-au declarat ca etnic „Armân”, au fost incluși la etnia „Aromân”, iar cei care, eventual, au declarat limba maternă „armâna”, au fost incluși vorbitorilor de limbă „aromână””.

I-am adus la cunoștință recenzorului că în cazul în care nu voi fi sunat, mă voi prezenta eu la Direcția de Statistică Constanța și că, dacă nu voi fi înregistrat conform declarației mele liber exprimate, îmi voi apăra în instanță acest drept.

Deoarece nu am primit telefon, luni, 11 iulie 2022, la ora 14, am fost în audiență la doamna Monica Constantin, coordonatoarea Unității Județene Constanța a Implementare a Recensământului, în calitatea dânsei de director al Direcției Județene Constanța de Statistică. După ce i-am prezentat problema, mi-a răspuns că persoanele care se declară la Etnie ca „Armân/Armăn” sunt transferate la subcategoria „aromân” din cadrul Etniei „Român”. La întrebarea mea privind decidentul acestei măsuri luate fără acordul persoanelor în cauză, mi-a răspuns că responsabilitatea aparține UCIR condusă de doamna Silvia Pisică, în calitate dânsei de director general al Direcției Generale de Demografie și Statistică Socială din INS, căreia i se subordonează Direcția Recensământului Populației.

am menționat și doamnei Constantin că îmi voi apăra în instanță dreptul de fi recenzat conform propriei declarații liber exprimate ca „Armăn/Armân” la Etnie și „Armână/Armănă” la Limbă Maternă. (https://www.petitieonline.com/petiie_adresat_parlamentului_romaniei_privind_recunoaterea_naionalitii_armne?s=75140451 )

La 11 iulie am solicitat, prin Poșta Română, doamnei Silvia Pisică documentul în baza căruia la Recensământul 2022 s-au modificat declarațiile liber exprimate ale cetățenilor români de Naționalitate Armănă/Armână fără acordul acestora. I-am menționat și dânsei că îmi voi apăra în instanță acest drept. La 14 iulie, am primit din partea Poștei Române confirmarea de primire a scrisorii, dar până la 3 octombrie nu am primit răspuns.

La 13 iulie am solicitat prin Poșta Română direcțiilor  de statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea numărul persoanelor înregistrate la Recensământul din 2011 la subcategoriile „aromân”, „macedoromân” și „meglenoromân” din categoria „român” la Etnie și la subcategoriile „aromână” și „macedoromână” la categoria „română” la Limbă Maternă. În susținerea cererii mele am amint precedentul creat ca „o premieră în mass media noastră” de istoricul Stoica Lascu în interviul acordat ziaristului Alexandru Mihalcea de la „România Liberă” la 15 aprilie 2006 referitor la rezultatele recensământului din 2002.

Au răspuns pe e-mail doar direcțiile Călărași, Constanța, Timiș, București și Ilfov: primele trei direcții mi-au trimis cifrele solicitate, în timp ce București și-a declinat competența către INS, iar Ilfov s-a prevalat de confidențialitatea prevăzută în Legea 226/2009 (legea statisticii).

În consecință, la 8 august am solicitat președintelui INS, Tudorel Andrei, cifrele pentru direcțiile Brăila, București, Ialomița, Ilfov și Tulcea.

La 17 august mi s-a adus la cunoștință prin email de către consilier Mădălina Năvală că voi primi răspuns de la Direcția de Statistică Ialomița.

La 19 august am primit prin email un răspuns absolut miraculos semnat chiar de directorul Mihaela Boroș de la Direcția Ialomița. În text mi se oferă datele referitoare la „populația armănă” înregistrate la Recensământul 2011 în municipiile Slobozia și Urziceni. Astfel, se precizează că au fost înregistrate „Număr de persoane de etnie armănă” în Slobozia „5” și în Urziceni „0”. Subliniez că în document apare de două ori cuvântul „armănă”! Explicația plauzibilă: funcționarii au încurcat termenii „aromân” și „armân” și, fără voia lor, au răspuns la cererea mea din 18 aprilie privind numărul „Armănilor/Armânilor” înregistrați în 2011! Dar, la 20 septembrie, același director Mihaela Boroș precizează într-un alt email miraculos: „(...) revenim cu mențiunea că datele furnizate pentru Municipiile Slobozia și Urziceni sunt eronate, etnia armână se încadrează la alte etnii, conform metodologiei Recensământului și Populației din anul 2011”. Deși nu explică de ce datele oferite sunt „eronate”, directorul Boroș recunoaște din nou că există date despre „etnia armână” la categoria „alte etnii” și nu oferă datele solicitate despre „aromâni”, „macedoromâni” și „meglenoromâni”!

Numai că astfel, Direcția Ialomița a demonstrat, fără să vrea, că consilierul Mădălina Năvală a mințit când a răspuns, fără să i se fi cerut, în numele celor opt direcții la cererea din 18 aprilie: „nu dispunem de nicio informație privind persoanele care, eventual, s-au declarat de etnie și limbă maternă armână.” Nici o surpriză că în răspunsul din 26 august, consilierul Mădălina Năvală minte a doua oară, încercând să nege răspunsul afirmativ al Direcției Ialomița: „Referitor la răspunsul primit de la Direcția Județeană de Statistică Ialomița nr.  2190/19.08.2022, vă informăm că s-a strecurat o eroare materială, la nivelul Institutul Național de Statistică neexistând informații legate de persoanele care s-au declarat „armâni” la RPL 2011”. Rămâne ca INS să explice de ce informațiile referitoare la „Armăni/Armâni” existente la nivelul județelor sunt ascunse sub expresia „eroare materială”.

În același răspuns al consilierului Mădălina Năvală, se oferă cifrele cerute pentru direcțiile Brăila, București, Ialomița, Ilfov și București, dar fără a mai defalcate pe localități, ca în răspunsurile de la direcțiile Constanța, Călărași și Timiș. La județul Ialomița se menționează „480” la „aromân” și „4” la „macedoromân”.

Tot la 8 august, am solicitat președintelui INS documentul legal în baza căruia, la prelucrarea datelor Recensământului din 2011, au fost schimbate declarațiile liber exprimate ale cetățenilor români de Naționalitate Armănă/Armână fără acordul acestora, conform afirmației anterioare nesolicitate a consilierului Mădălina Năvală.

Răspunsul oferit prin email de același consilier Mădălina Năvală: <(...) La 2 februarie 2012, în cadrul unei ședințe a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor, s-a discutat modalitatea de codificare și înregistrare a etniei „armâne”, în care s-a decis „includerea persoanelor care s-au declarat la Recensământ armâni la aromâni (... s-a decis includerea persoanelor care s-au declarat la recensământ armâni la aromâni pe baza următoarelor argumente: prin Memorandumul cu tema „propunerea unor soluții concrete referitoare la statutul comunității aromânilor din România”, aprobat în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2008 să facă parte și comunitatea armână; nomenclatorul etniilor, limba maternă și a religiilor a fost aprobat în ordine de lucru de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și al Locuințelor în data de 08.09.2011 și a fost utilizat la colectarea datelor în perioada recesnăsmântului propriu-zis; se păstrează continuitatea seriilor de date de la recensămintele anterioare privind structura etnică.)” Pentru etnia „armână” nu a existat o modalitate de codificare distinctă, iar la prelucrarea datelor s-a pus în aplicare decizia din 2 februarie 2012 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor. > 

În stilul caracteristic, consilierul Mădălina Năvală nu a oferit și documentele cerute: Memorandumul Guvernului din 30 ianuarie 2008 și Decizia CCRPL din 2 februarie 2012.

Teoretic, statul național român putea să modifice declarațiile liber exprimate ale cetățenilor români de Naționalitate Armănă/Armână în favoarea altor naționalități conlocuitoare: italieni, cehi, croați, bulgari, germani etc. Dar modificarea declarațiilor liber exprimate în favoarea naționalității majoritare române, pe care statul național român o reprezintă prin Constituție, este un demers ce poate fi încadrat la politică de asimilare.(https://sinopsis.info.ro/2020/11/28/asimilarea-nationalitatii-armane-de-catre-statul-roman/)

 

 

 

„Aromânii” la Recensământul 2011

 „Aromânii” la Recensământul 2011

 

Sursă: Adresă de răspuns 35/25.08.2022  a INS la cererea mea în baza Legii 544/2001

POPULAȚIA REZIDENTĂ (STABILĂ) DUPĂ ETNIE ȘI DUPĂ LIMBA MATERNĂ, PE ANUMITE JUDEȚE, LA 20 OCTOMBRIE 2011

JUDEȚUL - Populație TOTAL / din care de etnie / Aromân - Macedoromân - Meglenoromân
BRĂILA - 321.212 - 79 - 0 - 0
IALOMIȚA - 274.148 - 480 - 4 - 0
ILFOV - 388.738 - 1.062. - 16 - 3 
TULCEA - 213.083 - 2.040 - 41 - 35
MUNICIPIUL BUCUREȘTI - 1.883.425 - 2.980 - 58 - 11

JUDEȚUL - Populație TOTAL / din care cu limbă maternă / Aromână - Macedoromână
BRĂILA -  321.212 - 36 - 0 
IALOMIȚA - 274.148 - 385 - 4
ILFOV - 388.738 - 829 - 9
TULCEA - 213.083 - 1.886 - 27
MUNICIPIUL BUCUREȘTI - 1.883.425 - 1842 - 25

Cererea mea, în baza Legii 544/2001, adresată INS:

„Domnule Tudorel Andrei,

Președinte al Institutului Național de Statistică

Subsemnatul, Teja V. Marius Virgil, cetățean român de naționalitate Armănă (Armână), posesor al cărții de identitate (...), domiciliat în municipiul Constanța, (...), vă rog să-mi aprobați, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (conform art. 6, 9, 11, la adresa https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 ), eliberarea unor copii xerox ale documentelor referitoare la numărul persoanelor înregistrate la subcategoriile „aromân”, „macedoromân” și „meglenoromân” din cadrul Etniei „Român”, precum și la „aromână” și „macedoromână” din cadrul Limbii Materne „Română” la Recensământul Populației din 2011.

Menționez că în data de 13.07.2022 am solicitat informațiile de mai sus direcțiilor de statistică Brăila, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Timiș și Tulcea, județe cu o semnificativă populație Armănă.

Au răspuns pe e-mail doar direcțiile Călărași, Constanța, Timiș, București și Ilfov: primele trei direcții mi-au trimis cifrele solicitate, în timp ce București și-a declinat competența către INS, iar Ilfov s-a prevalat de confidențialitatea prevăzută în Legea 226/2009 (legea statisticii).

În consecință, solicit INS cifrele referitoare la județele Brăila, București, Ialomița, Ilfov și Tulcea.

În susținerea cererii mele amintesc precedentul creat ca „o premieră în mass media noastră” de istoricul Stoica Lascu în interviul acordat ziaristului Alexandru Mihalcea de la „România Liberă” la 15 aprilie 2006 referitor la rezultatele recensământului din 2002: https://romanialibera.ro/sport/atletism/in-romania-aromanii-nu-sunt-minoritari-au-fost-sunt-si-vor-ramane-romani-38336/

Arăt că datele îmi sunt necesare pentru studiile mele despre naționalitatea Armănă (Armână) din România, în calitate de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București promoția 1997, postate pe blogul personal „Națiunea Armănă” la adresa web https://natiuneaarmana.blogspot.com/

Contact: (...@...) - telefon - Facebook Marius Teja

08.08.2022

Marius Teja”

 

Sursa: Adresa de răspuns 1659/26.07.2022 a DJS CONSTANȚA la cererea mea în baza Legii 544/2001
Localitate                                      etnia _1002= Aroman etnia _1005= Macedoroman etnia_1006= Meglenoroman  Total judet 13119 45 6    CONSTANTA 10033 23 *   MANGALIA 32 0 0   MEDGIDIA 464 * *   EFORIE 17 0 0   HARSOVA 3 0 0   MURFATLAR 17 0 0   NAVODARI 58 3 0   OVIDIU 849 8 0   TECHIRGHIOL 160 * 0   23 AUGUST * 0 0   AGIGEA 33 3 0   CASTELU 20 5 0   COBADIN 112 0 0   COGEALAC 513 0 0   CORBU * 0 0   COSTINESTI 4 0 0   CUMPANA 17 0 0   DELENI * 0 0   GRADINA * 0 0   HORIA * 0 0   ISTRIA * 0 0   LIMANU * 0 0   LIPNITA 4 0 0   LUMINA 26 0 0   MIHAI VITEAZU 22 0 0   MIHAIL KOGALNICEANU 692 0 0    PANTELIMON * 0 0   POARTA ALBA 30 0 0   SACELE 7 0 0   TUZLA * 0 0   VALU LUI TRAIAN 6 0  * * mai putin de 3 persoane
localitate limba materna _1002=Aromana limba materna _1005=Macedoromana          total judet 9509 29 CONSTANTA 6915 15 MANGALIA 25 0 MEDGIDIA 379 * EFORIE 16 0 HARSOVA 3 0 MURFATLAR 15 0 NAVODARI 38 0 OVIDIU 680 8 TECHIRGHIOL 97 * 23 AUGUST * 0   AGIGEA 17 3   CASTELU 15 0   COBADIN 95 0   COGEALAC 534 0   CORBU * 0   COSTINESTI * 0   CUMPANA 5 0   HORIA * 0   ISTRIA * 0   LUMINA 4 0   MIHAI VITEAZU 19 0   MIHAIL KOGALNICEANU 625 0   OSTROV * 0   POARTA ALBA 5 0   SACELE 6 0   TUZLA * 0   VALU LUI TRAIAN 6 0   * mai putin de 3 persoane

 

 

Sursa: Adresa de răspuns a 1869/18.07.2022 a DJS CĂLĂRAȘI la cererea mea în baza Legii 544/2001

Localitate – Populație – Etnie din care: Aromân / Macedoromân / Meglenoromân – Limbă maternă din care: Aromână / Macedoromână

Total județ – 306.691 – 312 / *) / 0 – 228/*)

Mun. Călărași – 65.181 – 217 / *) / 0 – 178 / 0

Mun. Oltenița – 24.822 – 12 / 0 / 0 – 7 / 0

Oraș Budești – 7.725 – 15 / 0 / 0 - *) / 0

Oraș Fundulea – 6.851 – 10 / 0 / 0 – 0 / 0

Oraș Lehliu Gară – 6.502 – 7 / 0 / 0 – 7 / 0

Borcea – 7.986 - *) / 0 / 0 - *) / 0

Ciocănești – 4.357 – 0 / 0 / 0 - *) / 0

Curcani – 5.672 – 0 / 0 / 0 – 0 / *)

Dor Mărunt – 6.809 – 45 / 0 / 0 – 39 / 0

din care Dâlga – 707 – 44 / 0 / 0 – 38 / 0

Dragalina – 8.537 - *) / 0 / 0 – 0 / 0

Dragoș Vodă – 2.862 – 0 / 0 / 0 - *) / 0   

Gălbinași – 3.772 - *) / 0 / 0 - *) / 0

Grădiștea – 4.853 - *) / 0 / 0 – 0 / 0

Perișoru – 5.114 - *) / 0 / 0 - *) / )

Notă: *) Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3), date confidențiale

 

 

Sursă: Adresa de răspuns 8362/25.07.2022 a DRS TIMIȘ la cererea mea în baza Legii 544/2001

Populația după etnia declarată număr persoane

aromân – macedoromân – meglenoromân

MUNICIPIUL TIMIȘOARA – 32 – 4 – 9

DUDEȘTII NOI – 56 – 6 – 0

 

Populația după limba maternă declarată număr de persoane

aromân – macedoromân – meglenoromân

MUNICIPIUL TIMIȘOARA – 31 - *) – ...

DUDEȘTII NOI – 51 – 5 - ...

Notă: *) sub 3 persoane

... lipsă date